ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2992/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2992/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 9864/1/2009
pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate
intelectuală, contestatorul T.I. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei
nr. 8976 din 4 noiembrie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,
secția civilă și de proprietate intelectuală.
În motivarea
contestației în anulare, contestatorul Tălîngă Ionel a arătat că „formulez
contestație în anulare a Deciziei nr. 8976 din 4 noiembrie 2009 la secția civilă
și de proprietate intelectuală, conform art. 317 alin. (1) pct. 1”.
În ședința publică
din 13 mai 2009, instanța, din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității
contestației în anulare, în raport cu dispozițiile art. 317 și art. 318 C.
proc. civ., excepție întemeiată, pentru următoarele considerente:
Contestația în
anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, deschisă numai pentru
situațiile limitativ prevăzute de art. 317 - 318 C. proc. civ., respectiv când
s-au pronunțat hotărâri judecătorești irevocabile date cu încălcarea anumitor
norme de procedură sau greșite din cauza unor inadvertențe de ordin formal ale
judecătorilor.
Or, contestația în
anulare formulată de contestatorul T.I. nu este motivată, respectiv nu se
invocă încălcarea vreunei norme de procedură de către instanța de recurs. În
această situație, simpla indicare de către contestator a art. 317 alin. (1) pct.
1 C. proc. civ., nu este suficientă pentru învestirea instanței cu calea de atac
a contestației în anulare.
Prin urmare, excepția
inadmisibilității contestației în anulare formulată de contestatorul T.I. este
întemeiată, astfel că instanța va dispune respingerea acesteia în consecință.
De altfel, chiar dacă
s-ar admite că, prin indicarea art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.,
contestatorul a invocat soluționarea recursului, prin decizia contestată, cu
lipsă de procedură cu acesta, critica este nefondată, deoarece, din preambulul
deciziei contestate, rezultă că pentru termenul când au avut loc dezbaterile,
contestatorul, recurent în cauza respectivă, a fost legal citat și a fost
prezent.
Față de
considerentele expuse, instanța va respinge contestația în anulare formulată de
contestatorul T.I.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația
în anulare formulată de contestatorul T.I. împotriva Deciziei nr. 8976 din 4
noiembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de
proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 13 mai 2010.