ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3166/2013

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul B.D.I. la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat. În baza art. 65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită. În baza art. 270 alin. (2) lit. a) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 și a art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă calificată. În baza art. 65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 34 alin. (1) lit. b) și a art. 35 raportate la art. 33 C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai grea, de 4 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 1 an închisoare, urmând ca inculpatul B.D.I. să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare și 10 ani interzicerea, după executarea pedepsei rezultante principale, a exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante principale. În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpatul B.D.I. suma de 750 euro sau echivalentul în RON la data executării și obligă inculpatul la plata sumei de 113.060,36 RON reprezentând contravaloarea a 7.500 pachete de țigări. S-a menținut măsura asigurătorie a sechestrului luată prin ordonanța nr. 112/P/2011 din 12 mai 2011 asupra autoturismelor marca V. și marca M.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnată inculpata B.A.F. la o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat. În baza art. 65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată. În baza art. 270 alin. (2) lit. a) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 și a art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă calificată. În baza art. 65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 34 alin. (1) lit. b) și a art. 35 raportate la art. 33 C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, sporită cu 1 an închisoare, urmând ca inculpata B.A.F. să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și 10 ani interzicerea, după executarea pedepsei rezultante principale, a exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante principale. În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat „de la inculpata B.A.F. suma de 2.300 euro sau echivalentul în RON la data executării și obligă inculpata la plata sumei de 346.475,81 RON reprezentând contravaloarea a 18.500 pachete de țigări. S-a menținut măsura asigurătorie a sechestrului luată prin ordonanța nr. 112/P/2011 din 11 mai 2011 asupra imobilului clădire și teren situat în mun. Timișoara, cota 50%, coproprietate cu B.Z.V.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul D.G.C. Ia o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat. În baza art. 65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită. În baza art. 34 alin. (1) lit. b) și a art. 35 raportate la art. 33 C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul D.G.C. să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare și 10 ani interzicerea, după executarea pedepsei rezultante principale, a exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante principale. În baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei rezultante, perioada reținerii și arestării preventive de la 09 februarie 2011 la 09 aprilie 2011. În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpatul D.G.C. suma de 400 euro sau echivalentul în RON la data executării.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul D.S.E. la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat. În baza art. 65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată. În baza art. 65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 254 alin. (2) C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) și 274 din Legea nr. 86/2006, în referire la art. 17 lit. f) și la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată în formă continuată. În baza art. 65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 34 alin. (1) lit. b) și a art. 35 raportate Ia art. 33 C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai grea, de 4 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul D.S.E. să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani și 6 luni închisoare și 10 ani interzicerea, după executarea pedepsei rezultante principale, a exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit a) și b) C. pen. În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante principale. În baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei rezultante, perioada reținerii și arestării preventive de la 09 februarie 2011 la 22 februarie 2011. În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpatul D.S.E. sumele de 60 RON și de 505 euro sau echivalentul în RON la data executării. S-a menținut măsura asigurătorie a sechestrului luată prin ordonanța nr. 269/P/2010 din 08 martie 2011 asupra imobilului situat în com. Bucovăț, jud. Timiș.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul D.S.O. la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat. În baza art. 65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată. În baza art. 65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 254 alin. (2) C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 34 alin. (1) lit. b) și a art. 35 raportate la art. 33 C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai grea, de 4 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 1 an închisoare, urmând ca inculpatul D.S.O. să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare și 10 ani interzicerea, după executarea pedepsei rezultante principale, a exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante principale. În baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei rezultante, perioada reținerii și arestării preventive de la 16 februarie 2011 la 17 aprilie 2011. În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-au confiscat de la inculpatul D.S.O. sumele de 120 RON și de 440 euro sau echivalentul în RON la data executării. S-a menținut măsura asigurătorie a sechestrului în modalitatea popririi luată prin ordonanța nr. 269/P/2010 din 09 martie 2011 asupra imobiluluisituat în com. Foeni, jud. Timiș, proprietatea inculpatului D.S.O. și a numitei D.L.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul M.M. la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat. În baza art. 65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. În baza art. 255 alin. (1) C. pen. rap. Ia art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată. În baza art. 34 alin. (1) lit. b) și a art. 35 raportat la art. 33 C. pen., contopește pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai grea, de 4 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul M.M. să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și 10 ani interzicerea, după executarea pedepsei rezultante principale, a exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante principale. În baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei rezultante, perioada reținerii și arestării preventive de la 09 februarie 2011 la 18 februarie 2011. În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpatul D.S.O. suma de 750 euro sau echivalentul în RON la data executării, sumă consemnată de acest inculpat la C. Bank la dispoziția Curții de Apel Timișoara. S-a ridicat măsura asigurătorie a sechestrului luată prin ordonanța nr. 269/P/2010 din 10 martie 2011 asupra imobilului clădire situat în Timișoara, coproprietate cu M.R.A.

În baza art. 255 C. pen., raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnată inculpata R.M. la o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită. În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante principale. În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpata R.M. suma de 150 euro sau echivalentul în RON la data executării.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 și a art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul T.M.C. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat. În baza art. 65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 19 din Legea nr. 682/2002 și a art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată. În baza art. 65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 254 alin. (2) C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) și art. 274 din Legea nr. 86/2006, în referire la art. 17 lit. f) și la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 19 din Legea nr. 682/2002 și a art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată în formă continuată. În baza art. 65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C: pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 34 alin. (1) lit. b) și a art. 35 raportate la art. 33 C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, sporită cu 1 an închisoare, urmând ca inculpatul T.M.C. să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 10 ani interzicerea, după executarea pedepsei rezultante principale, a exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante principale. În baza art. 88 alin. (1) C. pen., a dedus din durata pedepsei rezultante, perioada reținerii și arestării preventive de la 09 februarie 2011 la 11 aprilie 2011. În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpatul T.M.C. suma de 585 euro sau echivalentul în RON la data executării. S-au menținut măsurile asigurătorii luată prin ordonanțele nr. 269/P/2010 din 08 martie 2011 și nr. 112/P/2011 din 11 mai 2011.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul T.E. la o pedeapsă de 3 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat. În baza art. 65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată. În baza art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 și a art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă. În baza art. 65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 34 alin. (1) lit. b) și a art. 35 raportate la art. 33 C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 8 luni închisoare, sporită cu 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul T.E. să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și 10 ani interzicerea, după executarea pedepsei rezultante principale, a exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante principale. În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpatul T.E. suma de 1.700 euro sau echivalentul în RON la data executării și obligă inculpatul la plata sumei de 286.549,16 RON reprezentând contravaloarea a 17.000 pachete de țigări. S-a menținut măsura asigurătorie a sechestrului luată prin ordonanța nr. 112/P/2011 din 11 mai 2011 asupra autoturismului marca B.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul Z.A.I. la o pedeapsă de 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat. În baza art. 65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată. În baza art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 și a art. 320 1 C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă. În baza art. 65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 34 alin. (1) lit. b) și a art. 35 raportate la art. 33 C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 4 luni închisoare, sporită cu 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul Z.A.I. să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare și 10 ani interzicerea, după executarea pedepsei rezultante principale, a exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante principale. În baza art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpatul T.E. suma de 300 euro sau echivalentul în RON la data executării și obligă inculpatul Ia plata sumei de 45.259,49 RON reprezentând contravaloarea a 4.500 pachete de țigări. S-a menținut măsura asigurătorie a sechestrului luată prin ordonanța nr. 112/P/2011 din 12 mai 2011 asupra autoturismelor marca V.P. și marca V.G.

În baza art. 14 și 346 C. proc. pen. a fost admisă acțiunea civilă formulată de Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara: - împotriva inculpatului B.D.I. și obligat acest inculpat la plata către partea civilă a sumei de 86.420 RON (reprezentând taxe vamale, T.V.A. și accize) plus dobânzi și penalități de întârziere calculate, conform O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., de la scadență până la data plății efective; - împotriva inculpatei B.A.F. și obligată această inculpată la plata către partea civilă a sumei de 264.866 RON (reprezentând taxe vamale, T.V.A. și accize) plus dobânzi și penalități de întârziere calculate, conform O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., de la scadență până la data plății efective; - împotriva, inculpatului T.E. și obligat acest inculpat la plata către partea civilă a sumei de 196.308 RON (reprezentând taxe vamale, T.V.A. și accize) plus dobânzi și penalități de întârziere calculate, conform O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., de la scadență până la data plății efective; - împotriva inculpatului Z.A.I. și obligat acest inculpat Ia plata către partea civilă a sumei de 51.887 RON (reprezentând taxe vamale, T.V.A. și accize) plus dobânzi și penalități de întârziere calculate, conform O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., de la scadentă pșnă la data plății. efective; - împotriva inculpaților D.S.E. și T.M.C. și obligați în solidar acești inculpați la plata către partea civilă a sumei de 3.584.797 RON (reprezentând taxe vamale, T.V.A. și accize) plus dobânzi și penalități de întârziere calculate, conform O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., de Ia scadență până la data plății efective; obligă inculpatul D.S.E. la plata către partea civilă a sumei de 2.845.395 RON (reprezentând taxe vamale, T.V.A. și accize) plus dobânzi și penalități de întârziere calculate, conform O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., de la scadență până la data plății efective; obligat inculpatul T.M.C. la plata către partea civilă a sumei de 195.886 RON (reprezentând taxe vamale, T.V.A. și accize) plus dobânzi și penalități de întârziere calculate, conform O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., de la scadență până la data plății efective; s-au respins restul pretențiilor față de acești inculpați. Au fost respinse ca inadmisibile acțiunile civile formulate de Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize șl Operațiuni Vamale Timișoara împotriva inculpaților D.G.C., D.S.O., M.M. și R.M. În temeiul art. 191 alin. (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații la cheltuieli judiciare către stat, după cum urmează: D.S.E. - 15.000 RON; T.M.C., B.A.F. și T.E. - câte 12.000 RON; B.D.I. și D.G.C. - câte 10.000 RON; M.M., Z.A.I. și D.S.O. - câte 9.000 RON; R.M. - 8.000 RON. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată partea civilă la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat. Examinând probele administrate în cursul urmăririi penale în privința inculpaților D.S.O., T.M.C., M.M., B.D.I., R.M., D.G.C., T.E., D.S.E., Z.A.I. și B.A.F., instanța de fond a reținut ca situație de fapt următoarele: În perioada octombrie 2010-ianuarie 2011, la nivelul Punctului de Trecere a Frontierei Moravița din cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Timiș, a existat un grup infracțional organizat format din polițiști de la punctul de trecere a frontierei anterior menționat și de la alte structuri polițienești de pe raza aceluiași județ, lucrători vamali și persoane implicate în activități de trafic ilegal cu țigări provenite din Serbia. Membrii acestei grupări infracționale au acționat coordonat, fiecare dintre ei asumându-și anumite sarcini, astfel încât aportul individual să se coreleze cu acțiunile celorlalți, scopul urmărit fiind comiterea unor infracțiuni de corupție și de contrabandă, pentru a obține beneficii materiale. Structura grupului infracțional organizat, modul de operare utilizat și particularitățile specifice zonei de frontieră (unde accesul persoanelor și, implicit, al organelor judiciare este anevoios și dificil de realizat în condiții de confidențialitate necesare desfășurării unei anchete, din cauza restricțiilor de deplasare) le-au permis funcționarilor și celorlalți membri care s-au integrat în gruparea criminală să exercite acte materiale cu frecvență aproape zilnică, activitatea infracțională fiind, în ansamblu, extinsă la nivelul fiecăreia dintre turele de serviciu în respectivul punct de trecere a frontierei. Astfel, în structura grupului infracțional organizat au fost cooptați: - lucrători vamali și polițiști de frontieră care erau de serviciu la Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, în aceeași tură; - lucrători vamali și polițiști de frontieră care efectuau serviciul în componența echipajelor mobile ale vămii și, respectiv ale poliției de frontieră; - polițiști din cadrul unor alte structuri ale Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Timiș, cum este cazul Sectorului Poliției de Frontieră Deta, în a aărui competență teritorială se află căile rutiere care fac legătura între Punctul de Trecere a Frontierei Moravița și municipiul Timișoara; - polițiști din cadrul posturilor de poliție care funcționează în comunele de pe traseul Punctul de Trecere a Frontierei Moravița - Timișoara; - polițiști din echipajele poliției rutiere, a căror competență funcțională privește traseul la care s-a făcut referire mai sus; - persoane implicate în activități de trafic ilegal cu țigări, fiind vorba despre contrabandiști în care funcționarii din Punctul de Trecere a Frontierei Moravița au încredere și care au fost cooptați în aceeași grupare criminală; Ia rândul lor, traficanții de țigări își împărțeau între ei anumite sarcini, constând în derularea acțiunilor propriu-zise de contrabandă, supravegherea zonei prin dispunerea în puncte strategice de pe traseul de deplasare dinspre Moravița spre locurile de depozitare sau de comercializare a țigărilor, asigurarea transmiterii avertismentelor privind apariția unor eventuale controale atât către ceilalți traficanți, cât și către funcționarii corupți din Punctul de Trecere a Frontierei Moravița. Alegerea momentului favorabil, pentru declanșarea activităților infracționale și stabilirea duratei de derulare a acestora se făceau numai după ce șeful de tură al lucrătorilor vamali și șeful de tură sau șeful de grupă al polițiștilor de frontieră luau legătura cu ceilalți membri ai grupului infracțional (așa cum au fost evidențiați mai sus) și primeau confirmarea că întreaga zonă este supravegheată, astfel încât aveau siguranța că s-ar fi transmis de îndată informațiile privind apariția unor persoane suspecte sau a unor controale efectuate de instituțiile statului. În acest sens, adeseori, șefii de tură ai lucrătorilor vamali și ai polițiștilor de frontieră se deplasau în localitatea Moravița, unde luau legătura, între alții, cu agentul C.A.I., șeful postului de poliție din respectiva localitate, cu agentul Ț.I., care făcea parte din echipajul poliției rutiere ce își desfășura activitatea pe raza localităților Deta și Moravița, precum și cu polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Deta care erau de serviciu, în aceeași tură, unii dintre aceștia fiind P.F.D. și Ș.M.A. Contribuția acestor polițiști Ia înlăturarea riscurilor generate de activitățile ilicite desfășurate în cadrul grupului infracțional organizat era răsplătită, de fiecare dată, prin primirea unor sume de bani, care le erau remise, uneori în mod direct, de către traficanții de țigări, iar alteori Ie erau date de către șeful de tură al vameșilor sau șeful de tură al polițiștilor. După ce era accesat acest ansamblu de măsuri care era de natură să le asigure, deopotrivă,. protecția și conspirativitatea activităților infracționale, traficanții de țigări erau înștiințați că întregul sistem de angrenare a componentelor criminale era operațional și că, prin urmare, pot intra în țară cu țigările deținute ilegal, depozitate.în autoturisme și disimulate în diverse spații din acestea. Decizia de declanșare a mecanismului infracțional era transmisă apoi tuturor lucrătorilor vamali și polițiștilor de frontieră din tură. Fiecare dintre aceștia se alătura, cu aportul individual, la derularea activităților infracționale, care presupuneau, pe de o parte, o contribuție generală atât în privința vameșilor, cât și a polițiștilor de a omite îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și de a se converti, practic, din reprezentanți ai autorității statului în camarazi ai contrabandiștilor care făceau parte din același grup infracțional organizat, iar pe de altă parte, impuneau asumarea, pentru unii dintre ei, a unor sarcini specifice. Potrivit conivenței infracționale, traficantul era întrebat de lucrătorul vamal ce cantitate de țigări deține ilegal, pentru a determina în acest mod suma de bani pe care trebuia să o obțină cu titlu de mită, regula stabilită fiind să se remită 50 euro pentru fiecare bax de țigări (un bax conține 50 cartușe de țigări) sau de 1 euro pentru fiecare cartuș de țigări. Ulterior, în timp ce vameșul simula că face controlul autoturismului (urmărind ca gesturile sale să fie înregistrate de camerele de luat vederi amplasate în perimetrul punctului de trecere a frontierei), traficantul remitea suma de bani destinată pentru coruperea polițiștilor și a vameșilor, de cele mai multe ori acest lucru având loc în toneta vameșilor, amplasată pe sensul de intrare în țară. Pentru a spori gradul de control al zonei și pentru evitarea surprinderii în flagrant a traficanților pe traseul de deplasare, după ieșirea din Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, funcționarii care intrau în compunerea echipajelor mobile ale vămii și respectiv ale Poliției de Frontieră, se transformau practic în antemergători și verificau să nu existe în zonă filtre de control, aceste demersuri corelându-se cu acțiunile de supraveghere amintite mai sus. Tot în baza înțelegerii perfectate în cadrul grupului infracțional organizat, sumele de bani colectate erau împărțite, în mod egal, de regulă la sfârșitul programului de lucru (iar, alteori, în mai multe rânduri, la diferite intervale de timp), între, de cele mai multe ori, șeful de tură al vameșilor și șeful de tură sau de grupă al polițiștilor. Pentru a evita suspiciunile privitoare la împărțirea corectă a acelor foloase, polițiștii de frontieră și vameșii țineau distinct evidența numărului de baxuri de țigări care au fost deținute de traficanți, pentru a confrunta respectivele date și pentru a avea posibilitatea să rezolve eventualele inadvertențe și să evite disputele care se generau pe această temă. În vederea obținerii acestor date, traficanții erau întrebați de către polițiștii de frontieră (în cele mai multe cazuri, de către cei aflați în posturile de pe sensul de intrare în țară) câte baxuri de țigări dețin ilegal. Cum, după verificarea documentelor de călătorie, traficantul ajungea la toneta lucrătorilor vamali, aceștia îl întrebau din nou despre același lucru și, în funcție de răspunsul dat, vameșii primeau suma de bani cuvenită cu titlu de mită, cuantumul acesteia fiind prestabilit (50 euro/bax sau 1 euro/cartuș de țigări). Dincolo de acest tablou faptic ce conturează mai degrabă imaginea unei activități de comerț bazate pe achitarea „prețului” de corupere și nu a unei frontiere de stat, existau în numeroase cazuri manifestări energice ale funcționarilor corupți de impunere a respectării principiilor de echitate, însă nu în raport cu ordinea de drept (singura „dreptate” invocată fiind remiterea mitei), ci relativ la „onestitatea” traficanților în ceea ce privește îndeplinirea obligației asumate în cadrul grupării criminale și care consta în darea mitei convenite. Sub acest aspect, în numeroase cazuri, lucrătorii vamali și polițiștii de frontieră erau frământați de suspiciunea că traficanții i-ar putea „înșela” prin aceea că, fiind interesați să dea o sumă mai mică de bani cu titlu de mită, susțineau că au un număr mai mic de baxuri de țigări decât cel real, astfel că atmosfera devenea pur „comercială” și se „negocia” problema folosului „cuvenit” funcționarilor corupți. Poziția dezavantajoasă în care se aflau aceștia din urmă era determinată de faptul că, deși bănuiau că traficanții aveau o cantitate mai mare de baxuri de țigări față de cea pe care o recunoșteau și pentru care îi exprimau disponibilitatea de a plăti mita, împrejurarea deținerii unei cantități mai mari de țigări nu putea fi elucidată pe loc, în perimetrul Punctului de Trecere a Frontierei Moravița deoarece ar fi presupus scoaterea țigărilor din autoturism, ceea ce era exclus, din cauza camerelor de luat vederi amplasate în perimetrul tonetelor de pe pistele de intrare și ieșire din țară. Din acest motiv, lucrătorii vamali și polițiștii de frontieră echilibrau această neputință tot prin poziția de forță care le era conferită de atribuțiile de serviciu pe care le ofereau la „vânzare” în schimbul mitei, astfel că, fără să țină cont de susținerile traficanților, apreciau ei (de această dată folosindu-se de experiența profesională) cantitatea de țigări care ar fi putut fi depozitată în respectivul autoturism și impuneau mituitorului să remită corespondentul folosului stabilit (50 euro/bax sau 1 euro/cartuș). După cum s-a menționat anterior, prin modul de operare utilizat de membrii grupării criminale era stabilit ca, într-o primă etapă, foloasele remise de traficanți să fie colectate de către lucrătorii vamali, de cele mai multe ori în tonetele acestora amplasate pe sensul de intrare în țară. Spre sfârșitul programului de lucru sau, alteori, în mai multe ocazii, la diferite intervale de timp, se realiza împărțirea în mod egal a respectivelor sume de bani, o parte revenind vameșilor, iar cealaltă polițiștilor de frontieră. În numeroase asemenea momente (după cum rezultă din înregistrările convorbirilor purtate în mediul ambiental), înainte de a se realiza această divizare a foloaselor colectate cu titlu de mită de la traficanții de țigări, șeful de tură al vameșilor și șeful de tură sau de grupă al polițiștilor alocau sume cuprinse între 150 euro și 300 euro, pentru a fi date polițistului C.A.I. (șeful Postului de Poliție Moravița), agentului Ț.I. (care efectua serviciul pe echipajul mobil al poliției rutiere) sau, alteori, ofițerului de poliție P.F.D. (când era de serviciu la Sectorul Poliției de Frontieră Deta), ca o recompensă pentru sprijinirea desfășurării activității grupului infracțional organizat. După acea primă împărțire a foloaselor provenite din actele de corupție, banii erau distribuiți din nou atât pe linia lucrătorilor vamali, cât și pe segmentul polițiștilor de frontieră, respectându-se regula ca fiecare dintre funcționarii care făceau parte din grupul infracțional organizat să primească o cotă din bani. În cazul polițiștilor de frontieră, stabilirea părții de bani cuvenită fiecăruia dintre cei care erau de serviciu în tură era apanajul șefului de tură sau de grupă, care atribuia o sumă mai mare de bani polițiștilor din posturile de pe pistele de intrare și de ieșire din țară. Separat de modul de colectare a mitei prezentat mai sus, polițiștii de frontieră repartizați în anumite posturi din punctul de trecere a frontierei (cum ar fi reperul parcare și cel de la linia albă de demarcație a frontierei de stat), pe fondul deșfășurarii acțiunilor infracționale în circumstanțele expuse anterior, pretindeau și primeau sume de bani sau produse de la traficanții de țigări, separat de foloasele pe care aceștia trebuiau să le dea cu titlu de mită, în condițiile descrise în cele care preced. Tocmai din aceste considerente, cu ocazia împărțirii foloaselor provenite cu titlu de mită, polițiștilor din posturile la care s-a făcut referire mai sus li se atribuiau sume mai mici de bani în comparație cu ceilalți lucrători care erau de serviciu în tură. De altfel, în baza conivenței infracționale care opera în cadrul grupului infracțional organizat, pentru a compensa aceste diferențieri între polițiștii corupți în ceea ce privește foloasele primite, aceștia se rânduiau la anumite intervale de timp, astfel încât să fie desemnați alternativ în posturile pentru care se alocau sume mai mari de bani cu ocazia împărțirii mitei provenite de la traficanții de țigări. Din partea care revenea polițiștilor de frontieră, șeful de tură sau de grupă al acestora se preocupa, pe fondul împărțirii și distribuirii mitei lucrătorilor de poliție din tură, ca, mai întâi, să pună deoparte suma de bani necesară pentru achitarea contravalorii mesei și a prețului produselor luate de la magazinul B., care funcționează în perimetrul Punctului de Trecere a Frontierei Moravița. Relativ la acest aspect, atât între lucrătorii vamali, cât și între polițiștii de frontieră exista înțelegerea ca, pe timpul serviciului din fiecare tură, toți funcționarii să beneficieze de masă gratuită, produsele alimentare fiind aduse de cetățeanul sârb „D.” Aceeași înțelegere mai presupunea ca fiecare dintre polițiști din tură, inclusiv cei repartizați la frontiera „verde”, să își ia de la respectivul magazin orice produse de care aveau nevoie (cafea, băuturi răcoritoare, diferite alimente etc.), fără să achite contravaloarea lor, iar evidența costurilor acestora era ținută de către salariații magazinului pe o listă, în mod diferențiat, pentru vameși și polițiști. La sfârșitul programului de lucru, șeful de tură al vameșilor și șeful de tură sau de grupă al polițiștilor de frontieră își asumau sarcina ca, înainte de împărțirea foloaselor colectate cu titlu de mită de la traficanții de țigări, să disocieze o sumă de bani, care totaliza contravaloarea mesei și a produselor luate de la magazinul B., banii fiind utilizați pentru acoperirea acestor cheltuieli. În unele situații în care, deținând informații privitoare la iminența unor controale, polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali decideau să nu „lucreze” (termen argotic utilizat pentru activitățile infracționale de facilitare a contrabandei cu țigări, în schimbul primirii unor foloase, cu titlu de mită), aceștia stabileau să lase totuși câțiva traficanți să introducă fraudulos țigări în țară, pentru a avea posibilitatea să plătească masa și produsele alimentare de la magazin din mita primită și să nu fie nevoiți să scoată bani din propriile buzunare. Acest aspect evidențiază nu numai incapacitatea și ignoranța funcționarilor corupți cercetați în această cauză, ci și evidenta perenitate a activităților infracționale, pe care, chiar și în situații percepute de ei ca fiind periculoase, polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali erau dispuși doar să le reducă, nicidecum să le întrerupă. O altă consecință generată de perpetuitatea acestei activități infracționale din vremuri, cu siguranță, anterioare datei la care au fost demarate cercetările în acest dosar, este aceea că fiecare dintre polițiștii sau lucrătorii vamali, care s-au integrat pe parcursul timpului în acest mecanism infracțional, au fost atrași de eficiența modului de operare utilizat și siguranța pe care Ie-o conferea, în condițiile în care singurul lucru pe care unii dintre ei trebuiau să-l facă era acela de a achiesa la starea de fapt deja existentă. Consimțământul presupunea, pentru cei care nu aveau poziții dominante în ierarhia grupării criminale, doar să nu își îndeplinească atribuțiile de serviciu, iar în schimb, fără să fie necesar să intre în contact direct cu mituitorii sau cu foloasele remise de către aceștia, beneficiau atât de avantajul de a nu plăti masa ori produsele pe care și le luau de la magazinul B., cât și de algoritmul utilizat în cadrul grupului infracțional organizat și care presupunea ca, la sfârșitul programului de lucru din fiecare tură, să primească și ei o parte din mita colectată pe timpul serviciului. Separat de cele prezentate anterior, deosebit de important este faptul că aportul individual al polițiștilor de frontieră și lucrătorilor vamali din Punctul de Trecere a Frontierei Moravița, precum și a celorlalți funcționari care au aderat la grupul infracțional organizat, a presupus, pe lângă particularitățile modului de operare utilizat, exprimarea unui consens al funcționarilor din cele două categorii socio-profesionale în ceea ce privește omisiunea de îndeplinire a îndatoririlor de serviciu specifice frontierei de stat. Astfel, circumstanțele reale de comitere a faptelor (inculpații au acționat în mod organizat în cadrul unui grup infracțional care a funcționat o perioadă îndelungată de timp, având reguli de operare și o structură bine determinată, în scopul săvârșirii unor infracțiuni grave, respectiv de corupție, obținând beneficii materiale) și caracterul repetat al actelor materiale de dare și luare de mită imprimă faptelor reținute în sarcina inculpaților un grad de pericol concret deosebit de grav. După cum s-a evidențiat, structura grupului infracțional organizat și modul de operare utilizat, articulat pe specularea particularităților zonei de frontieră și pe restricțiile de deplasare impuse în asemenea sectoare, le-au conferit inculpaților posibilitatea de repetabilitate aproape zilnică a actelor materiale. Mai mult, prin cooptarea în cadrul grupării criminale a echipajelor mobile ale vămii și poliției de frontieră, a unor polițiști din alte structuri ale Ministerului Administrației și Internelor, a căror competență funcțională era circumscrisă aceleiași zone, precum și prin cooperarea strânsă cu traficanții de țigări și complicii acestora, inculpații și-au constituit un veritabil mecanism de protecție și de preîntâmpinare a unor eventuale acțiuni de surprindere a lor în flagrant. În acest sens, se are în vedere că, în momentul în care era accesat sistemul lor propriu de supraveghere a zonei, respectivul segment de teritoriu era pe deplin sub stăpânirea grupului infracțional organizat, fiind practic scos de sub autoritatea statului pe durata în care traficanții erau lăsați să introducă fraudulos țigări în țară. Gravitatea acestui cadru infracțional este accentuată și de numeroasele referiri (rezultate din convorbirile ambientale) ale membrilor grupării criminale Ia perioada anterioară declanșării cercetărilor în acest dosar, când, așa cum au evocat interlocutorii, se obțineau din această activitate infracțională sume de bani de ordinul zecilor de mii și chiar al sutelor de mii de euro pe fiecare tură de serviciu, precum și de invocarea unei „protecții” din partea șefilor ierarhici, până la nivelul structurilor centrale, obținută în schimbul remiterii unei părți din acele foloase. De altfel, din numeroasele discuții purtate în mediul ambiental a reieșit că activitatea infracțională desfășurată de către lucrătorii vamali și de polițiștii de frontieră puși sub învinuire în prezenta cauză constituia un veritabil mod de viață, iar exercitarea actelor materiale de luare de mită reprezenta singura lor preocupare pe timpul serviciului. Activitatea infracțională era, în principiu, generalizată la nivelul majorității lucrătorilor vamali și a polițiștilor de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Moravița și Punctul de Trecere a Frontierei Foeni. În perioada în care s-au desfășurat cercetările au existat situații în care, potrivit organizării activității lucrătorilor vamali, o anumită grupă a acestora a lucrat succesiv cu mai multe ture formate din polițiști de frontieră diferiți, precum și cazuri în care anumiți vameși sau polițiști s-au mutat de pe o tură pe alta ori au venit prin transfer de Ia alte structuri de poliție. Niciuna dintre aceste situații nu a constituit un impediment pentru desfășurarea în același ritm a activității grupului infracțional organizat, iar funcționarii nou-veniți ori cei care s-au văzut puși în situația de a interacționa pentru prima dată (se are în vedere corespondența turelor de vameși cu cele ale poliției de frontieră) s-au integrat aproape instantaneu în gruparea criminală utilizând regulile și modul de operare prestabilite. Prin neîndeplinirea sarcinilor de serviciu ce le reveneau potrivit O.U.G. nr. 104/2001, aprobată prin Legea nr. 81/2002, privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române și H.G. nr. 110/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor, polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali au vitregit bugetul consolidat al statului de resurse financiare și au afectat buna desfășurare a activității comercianților de țigări onești. Inculpații D.S.O., T.M.C., M.M., B.D.I., D.G.C., T.E., D.S.E., Z.A.I. și B.A.F., alături de alte persoane, aveau sarcini bine determinate în cadrul grupului, prin a căror îndeplinire se urmărea realizarea scopului pentru care grupul a fost constituit. 1. Cu privire la inculpatul D.S.O. 1.1. În legătură cu săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, reținută în sarcina inculpatului D.S.O. În perioada septembrie 2010-noiembrie 2010, în calitate de ofițer de poliție judiciară și coordonator de tură, inculpatul D.S.O. a aderat la un grup infracțional organizat alcătuit din lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal Moravița, delegați în Punctul de Mic Trafic Foeni II, polițiști de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Foeni II, precum și din mai multe persoane implicate în contrabanda cu țigări, acționând, în mod organizat, pentru comiterea unor infracțiuni de corupție și contrabandă, în scopul obținerii de beneficii materiale, care erau împărțite ulterior între membrii grupării. Astfel, inculpatul D.S.O. a acționat, în baza unei conivențe specifice activității într-un grup infracțional organizat, împreună cu polițiștii de frontieră M.R.D., M.A., M.C., P.I.C. și V.A.I., cu lucrătorii vamali C.C.D., C.A., G.R.H., K.A., M.E., M.L., O.T., S.V., A.P., D.F.S., B.G.C., N.D.N. și N.D.L., precum și cu traficanții de țigări C.I., B.L.M., J.V., T.R., P.O.M., B.I. și T.N., cu complicitatea altor persoane - B.M.A. și C.M.D., aceștia acționând în mod coordonat și pe parcursul mai multor luni, fiecare dintre ei asumându-și anumite sarcini, în așa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obținerea unor beneficii. materiale prin săvârșirea de infracțiuni de corupție și de contrabandă. Activitatea infracțională desfășurată de inculpatul D.S.O. a fost evidențiată în capitolele referitoare la evenimentele din 22 septembrie 2010, 23 septembrie 2010 și 24 septembrie 2010, la care au participat și colaboratorii cu nume de cod B.V. și M.T., precum și investigatorul sub acoperire U.D. 1.2. În legătură cu săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), reținută în sarcina inculpatului D.S.O. 1.2.1. Privitor la suma de bani primită în ziua de 22 septembrie 2010 În ziua de 22 septembrie 2010, inculpatul D.S.O., fiind de serviciu în calitate de coordonator de tură al polițiștilor de frontieră și scms. de poliție judiciară la Punctul de Mic Trafic Foeni II, acționând în coautorat împreună cu ceilalți membri ai grupului infracțional organizat din care făcea parte, respectiv polițiștii de frontieră Ț.A., V.A.I., M.R.D. și M.C., a primit cu titlu de mită sumele de 850 euro și 420 RON, din care și-a însușit 90 euro și 40 RON, pentru a nu își îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând astfel mai multor persoane, între care M.P., J.V., B.I