ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3166/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3166/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra

recursurilor penale de față;

I. Prin sentința

penală nr. 258/PI din 24 octombrie 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția

penală și pentru cauze cu minori și de familie, au fost admise cererile

inculpaților D.S.O., T.M.C., M.M., B.D.I., R.M., D.G.C., T.E., D.S.E., Z.A.I.

și B.A.F. privind judecarea cauzei potrivit procedurii recunoașterii vinovăției

prevăzute de art. 320

1

C. proc. pen.

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320

1

C.

proc. pen., a fost condamnat inculpatul B.D.I. la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional

organizat.

În baza art.

65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a

aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după

executarea pedepsei principale.

În baza art.

255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic.

art. 320

1

C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o

pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

În baza art.

270 alin. (2) lit. a) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea

art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 și a art. 320

1

C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 4 ani și 6

luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă calificată.

În baza art.

65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, s-a aplicat

pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea

pedepsei principale.

În baza art.

34 alin. (1) lit. b) și a art. 35 raportate la art. 33 C. pen., s-au contopit

pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai

grea, de 4 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 1 an închisoare, urmând ca

inculpatul B.D.I. să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare

și 10 ani interzicerea, după executarea pedepsei rezultante principale, a

exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În baza art.

71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante

principale.

În baza art.

19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpatul B.D.I. suma de 750

euro sau echivalentul în RON la data executării și obligă inculpatul la plata

sumei de 113.060,36 RON reprezentând contravaloarea a 7.500 pachete de țigări.

S-a menținut

măsura asigurătorie a sechestrului luată prin ordonanța nr. 112/P/2011 din 12

mai 2011 asupra autoturismelor marca V. și marca M.

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320

1

C.

proc. pen., a fost condamnată inculpata B.A.F. la o pedeapsă de 3 ani și 4 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional

organizat.

În baza art.

65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a

aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după

executarea pedepsei principale.

În baza art.

255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 320

1

C. proc. pen., a fost

condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de dare de mită în formă continuată.

În baza art.

270 alin. (2) lit. a) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea

art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 și a art. 320

1

C. proc. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de 4 ani

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă calificată.

În baza art.

65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, s-a aplicat

pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea

pedepsei principale.

În baza art.

34 alin. (1) lit. b) și a art. 35 raportate la art. 33 C. pen., s-au contopit

pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai

grea, de 4 ani închisoare, sporită cu 1 an închisoare, urmând ca inculpata B.A.F.

să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și 10 ani interzicerea, după

executarea pedepsei rezultante principale, a exercitării drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În baza art.

71 C. pen., s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante

principale.

În baza art.

19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat „de la inculpata B.A.F. suma de 2.300

euro sau echivalentul în RON la data executării și obligă inculpata la plata

sumei de 346.475,81 RON reprezentând contravaloarea a 18.500 pachete de țigări.

S-a menținut

măsura asigurătorie a sechestrului luată prin ordonanța nr. 112/P/2011 din 11

mai 2011 asupra imobilului clădire și teren situat în mun. Timișoara, cota 50%,

coproprietate cu B.Z.V.

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320

1

C.

proc. pen., a fost condamnat inculpatul D.G.C. Ia o pedeapsă de 3 ani și 4 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional

organizat.

În baza art.

65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a

aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după

executarea pedepsei principale.

În baza art.

255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic.

art. 320

1

C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o

pedeapsă de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

În baza art.

34 alin. (1) lit. b) și a art. 35 raportate la art. 33 C. pen., s-au contopit

pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai

grea, de 3 ani și 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul D.G.C. să execute

pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare și 10 ani interzicerea, după

executarea pedepsei rezultante principale, a exercitării drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În baza art.

71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante

principale.

În baza art.

88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei rezultante, perioada

reținerii și arestării preventive de la 09 februarie 2011 la 09 aprilie 2011.

În baza art.

19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpatul D.G.C. suma de 400

euro sau echivalentul în RON la data executării.

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320

1

C.

proc. pen., a fost condamnat inculpatul D.S.E. la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional

organizat.

În baza art.

65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a

aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după

executarea pedepsei principale.

În baza art.

254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 320

1

C. proc. pen., a fost

condamnat același inculpat la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.

În baza art.

65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 254 alin. (2) C. pen., s-a aplicat

pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea

pedepsei principale.

În baza art.

26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) și 274 din Legea nr. 86/2006, în

referire la art. 17 lit. f) și la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 320

1

C. proc. pen., a

fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare

pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată în formă

continuată.

În baza art.

65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, s-a aplicat

pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea

pedepsei principale.

În baza art.

34 alin. (1) lit. b) și a art. 35 raportate Ia art. 33 C. pen., s-au contopit

pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai

grea, de 4 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 2 ani închisoare, urmând ca

inculpatul D.S.E. să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani și 6 luni închisoare

și 10 ani interzicerea, după executarea pedepsei rezultante principale, a exercitării

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit a) și b) C. pen.

În baza art.

71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante

principale.

În baza art.

88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei rezultante, perioada

reținerii și arestării preventive de la 09 februarie 2011 la 22 februarie 2011.

În baza art.

19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpatul D.S.E. sumele de 60 RON

și de 505 euro sau echivalentul în RON la data executării.

S-a menținut

măsura asigurătorie a sechestrului luată prin ordonanța nr. 269/P/2010 din 08

martie 2011 asupra imobilului situat în com. Bucovăț, jud. Timiș.

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320

1

C.

proc. pen., a fost condamnat inculpatul D.S.O. la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional

organizat.

În baza art.

65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a

aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după

executarea pedepsei principale.

În baza art.

254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 320

1

C. proc. pen., a

fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.

În baza art.

65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 254 alin. (2) C. pen., s-a aplicat

pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea

pedepsei principale.

În baza art.

34 alin. (1) lit. b) și a art. 35 raportate la art. 33 C. pen., s-au contopit

pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai

grea, de 4 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 1 an închisoare, urmând ca inculpatul

D.S.O. să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare și 10 ani

interzicerea, după executarea pedepsei rezultante principale, a exercitării

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În baza art.

71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante

principale.

În baza art.

88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei rezultante, perioada

reținerii și arestării preventive de la 16 februarie 2011 la 17 aprilie 2011.

În baza art.

19 din Legea nr. 78/2000, s-au confiscat de la inculpatul D.S.O. sumele de 120 RON

și de 440 euro sau echivalentul în RON la data executării.

S-a menținut

măsura asigurătorie a sechestrului în modalitatea popririi luată prin ordonanța

nr. 269/P/2010 din 09 martie 2011 asupra imobiluluisituat în com. Foeni, jud.

Timiș, proprietatea inculpatului D.S.O. și a numitei D.L.

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320

1

C.

proc. pen., a fost condamnat inculpatul M.M. la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional

organizat.

În baza art.

65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a

aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după

executarea pedepsei principale.

În baza art.

254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu

aplicarea art. 320

1

C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat

la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de

luare de mită.

În baza art.

255 alin. (1) C. pen. rap. Ia art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 320

1

C. proc. pen., a fost

condamnat același inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de dare de mită în formă continuată.

În baza art.

34 alin. (1) lit. b) și a art. 35 raportat la art. 33 C. pen., contopește

pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai

grea, de 4 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca

inculpatul M.M. să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și 10 ani

interzicerea, după executarea pedepsei rezultante principale, a exercitării

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În baza art.

71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante

principale.

În baza art.

88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei rezultante, perioada

reținerii și arestării preventive de la 09 februarie 2011 la 18 februarie 2011.

În baza art.

19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpatul D.S.O. suma de 750

euro sau echivalentul în RON la data executării, sumă consemnată de acest

inculpat la C. Bank la dispoziția Curții de Apel Timișoara.

S-a ridicat

măsura asigurătorie a sechestrului luată prin ordonanța nr. 269/P/2010 din 10

martie 2011 asupra imobilului clădire situat în Timișoara, coproprietate cu M.R.A.

art. 255 C. pen., raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu

aplicarea art. 320

1

C. proc. pen., a fost condamnată inculpata R.M.

la o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de

mită.

În baza art.

71 C. pen., s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante

principale.

În baza art.

19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpata R.M. suma de 150 euro

sau echivalentul în RON la data executării.

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 19 din Legea nr.

682/2002 și a art. 320

1

C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul T.M.C.

la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la

un grup infracțional organizat.

În baza art.

65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a

aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după

executarea pedepsei principale.

În baza art.

254 alin. (2) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 19 din Legea nr. 682/2002 și a art.

320

1

C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă

de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în

formă continuată.

În baza art.

65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 254 alin. (2) C. pen., s-a aplicat

pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea

pedepsei principale.

În baza art.

26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) și art. 274 din Legea nr.

86/2006, în referire la art. 17 lit. f) și la art. 18 alin. (3) din Legea nr.

78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 19 din Legea nr. 682/2002

și a art. 320

1

C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la o

pedeapsă de 2 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă

calificată în formă continuată.

În baza art.

65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, s-a aplicat

pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C: pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea

pedepsei principale.

În baza art.

34 alin. (1) lit. b) și a art. 35 raportate la art. 33 C. pen., s-au contopit

pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai

grea, de 2 ani închisoare, sporită cu 1 an închisoare, urmând ca inculpatul T.M.C.

să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 10 ani interzicerea, după

executarea pedepsei rezultante principale, a exercitării drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În baza art.

71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante

principale.

În baza art.

88 alin. (1) C. pen., a dedus din durata pedepsei rezultante, perioada

reținerii și arestării preventive de la 09 februarie 2011 la 11 aprilie 2011.

În baza art.

19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpatul T.M.C. suma de 585

euro sau echivalentul în RON la data executării.

S-au menținut

măsurile asigurătorii luată prin ordonanțele nr. 269/P/2010 din 08 martie 2011

și nr. 112/P/2011 din 11 mai 2011.

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320

1

C. proc.

pen., a fost condamnat inculpatul T.E. la o pedeapsă de 3 ani și 8 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional

organizat.

În baza art.

65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a

aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după

executarea pedepsei principale.

În baza art.

255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 320

1

C. proc. pen., a fost

condamnat același inculpat la o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de dare de mită în formă continuată.

În baza art.

270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 17 lit. f) și art.

18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 și a art. 320

1

C. proc. pen., a

fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă.

În baza art.

65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, s-a aplicat

pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea

pedepsei principale.

În baza art.

34 alin. (1) lit. b) și a art. 35 raportate la art. 33 C. pen., s-au contopit

pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai

grea, de 3 ani și 8 luni închisoare, sporită cu 4 luni închisoare, urmând ca

inculpatul T.E. să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și 10 ani

interzicerea, după executarea pedepsei rezultante principale, a exercitării

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În baza art.

71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante

principale.

În baza art.

19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpatul T.E. suma de 1.700

euro sau echivalentul în RON la data executării și obligă inculpatul la plata

sumei de 286.549,16 RON reprezentând contravaloarea a 17.000 pachete de țigări.

S-a menținut

măsura asigurătorie a sechestrului luată prin ordonanța nr. 112/P/2011 din 11

mai 2011 asupra autoturismului marca B.

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320

1

C.

proc. pen., a fost condamnat inculpatul Z.A.I. la o pedeapsă de 3 ani și 4 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional

organizat.

În baza art.

65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a

aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după

executarea pedepsei principale.

În baza art.

255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 320

1

C. proc. pen., a fost

condamnat același inculpat la o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii de dare de mită în formă continuată.

În baza art.

270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 17 lit. f) și art.

18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 și a art. 320

1

C. proc. pen., a

fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă.

În baza art.

65 alin. (3) C. pen. raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, s-a aplicat

pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea

pedepsei principale.

În baza art.

34 alin. (1) lit. b) și a art. 35 raportate la art. 33 C. pen., s-au contopit

pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, aplicând pedeapsa cea mai

grea, de 3 ani și 4 luni închisoare, sporită cu 4 luni închisoare, urmând ca

inculpatul Z.A.I. să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare

și 10 ani interzicerea, după executarea pedepsei rezultante principale, a

exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În baza art.

71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante

principale.

În baza art.

19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpatul T.E. suma de 300 euro

sau echivalentul în RON la data executării și obligă inculpatul Ia plata sumei

de 45.259,49 RON reprezentând contravaloarea a 4.500 pachete de țigări.

S-a menținut

măsura asigurătorie a sechestrului luată prin ordonanța nr. 112/P/2011 din 12

mai 2011 asupra autoturismelor marca V.P. și marca V.G.

art. 14 și 346 C. proc. pen. a fost admisă acțiunea civilă formulată de Ministerul

Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Autoritatea

Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale

Timișoara:

- împotriva

inculpatului B.D.I. și obligat acest inculpat la plata către partea civilă a

sumei de 86.420 RON (reprezentând taxe vamale, T.V.A. și accize) plus dobânzi

și penalități de întârziere calculate, conform O.G. nr. 92/2003 privind C.

proc. fisc., de la scadență până la data plății efective;

- împotriva

inculpatei B.A.F. și obligată această inculpată la plata către partea civilă a

sumei de 264.866 RON (reprezentând taxe vamale, T.V.A. și accize) plus dobânzi

și penalități de întârziere calculate, conform O.G. nr. 92/2003 privind C.

proc. fisc., de la scadență până la data plății efective;

- împotriva,

inculpatului T.E. și obligat acest inculpat la plata către partea civilă a

sumei de 196.308 RON (reprezentând taxe vamale, T.V.A. și accize) plus dobânzi

și penalități de întârziere calculate, conform O.G. nr. 92/2003 privind C.

proc. fisc., de la scadență până la data plății efective;

- împotriva

inculpatului Z.A.I. și obligat acest inculpat Ia plata către partea civilă a

sumei de 51.887 RON (reprezentând taxe vamale, T.V.A. și accize) plus dobânzi

și penalități de întârziere calculate, conform O.G. nr. 92/2003 privind C.

proc. fisc., de la scadentă pșnă la data plății. efective;

- împotriva

inculpaților D.S.E. și T.M.C. și obligați în solidar acești inculpați la plata

către partea civilă a sumei de 3.584.797 RON (reprezentând taxe vamale, T.V.A.

și accize) plus dobânzi și penalități de întârziere calculate, conform O.G. nr.

92/2003 privind C. proc. fisc., de Ia scadență până la data plății efective;

obligă inculpatul D.S.E. la plata către partea civilă a sumei de 2.845.395 RON (reprezentând

taxe vamale, T.V.A. și accize) plus dobânzi și penalități de întârziere

calculate, conform O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., de la scadență până

la data plății efective; obligat inculpatul T.M.C. la plata către partea civilă

a sumei de 195.886 RON (reprezentând taxe vamale, T.V.A. și accize) plus

dobânzi și penalități de întârziere calculate, conform O.G. nr. 92/2003 privind

C. proc. fisc., de la scadență până la data plății efective; s-au respins

restul pretențiilor față de acești inculpați.

Au fost

respinse ca inadmisibile acțiunile civile formulate de Ministerul Finanțelor

Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Autoritatea Națională a

Vămilor - Direcția Regională pentru Accize șl Operațiuni Vamale Timișoara împotriva

inculpaților D.G.C., D.S.O., M.M. și R.M.

În temeiul

art. 191 alin. (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații la cheltuieli

judiciare către stat, după cum urmează: D.S.E. - 15.000 RON; T.M.C., B.A.F. și T.E.

- câte 12.000 RON; B.D.I. și D.G.C. - câte 10.000 RON; M.M., Z.A.I. și D.S.O. -

câte 9.000 RON; R.M. - 8.000 RON.

În temeiul

art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată partea civilă la plata sumei

de 400 RON cheltuieli judiciare către stat.

Examinând

probele administrate în cursul urmăririi penale în privința inculpaților D.S.O.,

T.M.C., M.M., B.D.I., R.M., D.G.C., T.E., D.S.E., Z.A.I. și B.A.F., instanța de

fond a reținut ca situație de fapt următoarele:

În perioada

octombrie 2010-ianuarie 2011, la nivelul Punctului de Trecere a Frontierei Moravița

din cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Timiș, a existat

un grup infracțional organizat format din polițiști de la punctul de trecere a

frontierei anterior menționat și de la alte structuri polițienești de pe raza

aceluiași județ, lucrători vamali și persoane implicate în activități de trafic

ilegal cu țigări provenite din Serbia.

Membrii

acestei grupări infracționale au acționat coordonat, fiecare dintre ei

asumându-și anumite sarcini, astfel încât aportul individual să se coreleze cu

acțiunile celorlalți, scopul urmărit fiind comiterea unor infracțiuni de

corupție și de contrabandă, pentru a obține beneficii materiale.

Structura

grupului infracțional organizat, modul de operare utilizat și particularitățile

specifice zonei de frontieră (unde accesul persoanelor și, implicit, al

organelor judiciare este anevoios și dificil de realizat în condiții de

confidențialitate necesare desfășurării unei anchete, din cauza restricțiilor

de deplasare) le-au permis funcționarilor și celorlalți membri care s-au

integrat în gruparea criminală să exercite acte materiale cu frecvență aproape

zilnică, activitatea infracțională fiind, în ansamblu, extinsă la nivelul

fiecăreia dintre turele de serviciu în respectivul punct de trecere a

frontierei.

Astfel, în

structura grupului infracțional organizat au fost cooptați:

- lucrători

vamali și polițiști de frontieră care erau de serviciu la Punctul de Trecere a

Frontierei Moravița, în aceeași tură;

- lucrători

vamali și polițiști de frontieră care efectuau serviciul în componența

echipajelor mobile ale vămii și, respectiv ale poliției de frontieră;

- polițiști

din cadrul unor alte structuri ale Inspectoratului Județean al Poliției de

Frontieră Timiș, cum este cazul Sectorului Poliției de Frontieră Deta, în a aărui

competență teritorială se află căile rutiere care fac legătura între Punctul de

Trecere a Frontierei Moravița și municipiul Timișoara;

- polițiști

din cadrul posturilor de poliție care funcționează în comunele de pe traseul Punctul

de Trecere a Frontierei Moravița - Timișoara;

- polițiști

din echipajele poliției rutiere, a căror competență funcțională privește

traseul la care s-a făcut referire mai sus;

- persoane

implicate în activități de trafic ilegal cu țigări, fiind vorba despre

contrabandiști în care funcționarii din Punctul de Trecere a Frontierei Moravița

au încredere și care au fost cooptați în aceeași grupare criminală; Ia rândul

lor, traficanții de țigări își împărțeau între ei anumite sarcini, constând în

derularea acțiunilor propriu-zise de contrabandă, supravegherea zonei prin

dispunerea în puncte strategice de pe traseul de deplasare dinspre Moravița

spre locurile de depozitare sau de comercializare a țigărilor, asigurarea

transmiterii avertismentelor privind apariția unor eventuale  controale atât

către ceilalți traficanți, cât și către funcționarii corupți din Punctul de

Trecere a Frontierei Moravița.

Alegerea

momentului favorabil, pentru declanșarea activităților infracționale și

stabilirea duratei de derulare a acestora se făceau numai după ce șeful de tură

al lucrătorilor vamali și șeful de tură sau șeful de grupă al polițiștilor de

frontieră luau legătura cu ceilalți membri ai grupului infracțional (așa cum au

fost evidențiați mai sus) și primeau confirmarea că întreaga zonă este supravegheată,

astfel încât aveau siguranța că s-ar fi transmis de îndată informațiile privind

apariția unor persoane suspecte sau a unor controale efectuate de instituțiile

statului.

În acest

sens, adeseori, șefii de tură ai lucrătorilor vamali și ai polițiștilor de

frontieră se deplasau în localitatea Moravița, unde luau legătura, între alții,

cu agentul C.A.I., șeful postului de poliție din respectiva localitate, cu

agentul Ț.I., care făcea parte din echipajul poliției rutiere ce își desfășura

activitatea pe raza localităților Deta și Moravița, precum și cu polițiștii de

frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Deta care erau de

serviciu, în aceeași tură, unii dintre aceștia fiind P.F.D. și Ș.M.A.

Contribuția acestor polițiști Ia înlăturarea riscurilor generate de

activitățile ilicite desfășurate în cadrul grupului infracțional organizat era

răsplătită, de fiecare dată, prin primirea unor sume de bani, care le erau

remise, uneori în mod direct, de către traficanții de țigări, iar alteori Ie erau

date de către șeful de tură al vameșilor sau șeful de tură al polițiștilor.

După ce era

accesat acest ansamblu de măsuri care era de natură să le asigure, deopotrivă,.

protecția și conspirativitatea activităților infracționale, traficanții de

țigări erau înștiințați că întregul sistem de angrenare a componentelor criminale

era operațional și că, prin urmare, pot intra în țară cu țigările deținute ilegal,

depozitate.în autoturisme și disimulate în diverse spații din acestea. Decizia

de declanșare a mecanismului infracțional era transmisă apoi tuturor

lucrătorilor vamali și polițiștilor de frontieră din tură.

Fiecare

dintre aceștia se alătura, cu aportul individual, la derularea activităților

infracționale, care presupuneau, pe de o parte, o contribuție generală atât în

privința vameșilor, cât și a polițiștilor de a omite îndeplinirea îndatoririlor

de serviciu și de a se converti, practic, din reprezentanți ai autorității

statului în camarazi ai contrabandiștilor care făceau parte din același grup

infracțional organizat, iar pe de altă parte, impuneau asumarea, pentru unii

dintre ei, a unor sarcini specifice.

Potrivit

conivenței infracționale, traficantul era întrebat de lucrătorul vamal ce

cantitate de țigări deține ilegal, pentru a determina în acest mod suma de bani

pe care trebuia să o obțină cu titlu de mită, regula stabilită fiind să se

remită 50 euro pentru fiecare bax de țigări (un bax conține 50 cartușe de

țigări) sau de 1 euro pentru fiecare cartuș de țigări. Ulterior, în timp ce

vameșul simula că face controlul autoturismului (urmărind ca gesturile sale să

fie înregistrate de camerele de luat vederi amplasate în perimetrul punctului

de trecere a frontierei), traficantul remitea suma de bani destinată pentru

coruperea polițiștilor și a vameșilor, de cele mai multe ori acest lucru având

loc în toneta vameșilor, amplasată pe sensul de intrare în țară.

Pentru a

spori gradul de control al zonei și pentru evitarea surprinderii în flagrant a

traficanților pe traseul de deplasare, după ieșirea din Punctul de Trecere a

Frontierei Moravița, funcționarii care intrau în compunerea echipajelor mobile

ale vămii și respectiv ale Poliției de Frontieră, se transformau practic în

antemergători și verificau să nu existe în zonă filtre de control, aceste

demersuri corelându-se cu acțiunile de supraveghere amintite mai sus.

Tot în baza

înțelegerii perfectate în cadrul grupului infracțional organizat, sumele de

bani colectate erau împărțite, în mod egal, de regulă la sfârșitul programului

de lucru (iar, alteori, în mai multe rânduri, la diferite intervale de timp),

între, de cele mai multe ori, șeful de tură al vameșilor și șeful de tură sau

de grupă al polițiștilor. Pentru a evita suspiciunile privitoare la împărțirea

corectă a acelor foloase, polițiștii de frontieră și vameșii țineau distinct

evidența numărului de baxuri de țigări care au fost deținute de traficanți,

pentru a confrunta respectivele date și pentru a avea posibilitatea să rezolve

eventualele inadvertențe și să evite disputele care se generau pe această temă.

În vederea obținerii acestor date, traficanții erau întrebați de către

polițiștii de frontieră (în cele mai multe cazuri, de către cei aflați în

posturile de pe sensul de intrare în țară) câte baxuri de țigări dețin ilegal.

Cum, după

verificarea documentelor de călătorie, traficantul ajungea la toneta

lucrătorilor vamali, aceștia îl întrebau din nou despre același lucru și, în

funcție de răspunsul dat, vameșii primeau suma de bani cuvenită cu titlu de

mită, cuantumul acesteia fiind prestabilit (50 euro/bax sau 1 euro/cartuș de

țigări).

Dincolo de

acest tablou faptic ce conturează mai degrabă imaginea unei activități de

comerț bazate pe achitarea „prețului” de corupere și nu a unei frontiere de

stat, existau în numeroase cazuri manifestări energice ale funcționarilor

corupți de impunere a respectării principiilor de echitate, însă nu în raport

cu ordinea de drept (singura „dreptate” invocată fiind remiterea mitei), ci

relativ la „onestitatea” traficanților în ceea ce privește îndeplinirea

obligației asumate în cadrul grupării criminale și care consta în darea mitei

convenite.

Sub acest

aspect, în numeroase cazuri, lucrătorii vamali și polițiștii de frontieră erau

frământați de suspiciunea că traficanții i-ar putea „înșela” prin aceea că,

fiind interesați să dea o sumă mai mică de bani cu titlu de mită, susțineau că

au un număr mai mic de baxuri de țigări decât cel real, astfel că atmosfera

devenea pur „comercială” și se „negocia” problema folosului „cuvenit” funcționarilor

corupți. Poziția dezavantajoasă în care se aflau aceștia din urmă era

determinată de faptul că, deși bănuiau că traficanții aveau o cantitate mai

mare de baxuri de țigări față de cea pe care o recunoșteau și pentru care îi

exprimau disponibilitatea de a plăti mita, împrejurarea deținerii unei cantități

mai mari de țigări nu putea fi elucidată pe loc, în perimetrul Punctului de

Trecere a Frontierei Moravița deoarece ar fi presupus scoaterea țigărilor din autoturism,

ceea ce era exclus, din cauza camerelor de luat vederi amplasate în perimetrul

tonetelor de pe pistele de intrare și ieșire din țară.

Din acest

motiv, lucrătorii vamali și polițiștii de frontieră echilibrau această neputință

tot prin poziția de forță care le era conferită de atribuțiile de serviciu pe

care le ofereau la „vânzare” în schimbul mitei, astfel că, fără să țină cont de

susținerile traficanților, apreciau ei (de această dată folosindu-se de

experiența profesională) cantitatea de țigări care ar fi putut fi depozitată în

respectivul autoturism și impuneau mituitorului să remită corespondentul

folosului stabilit (50 euro/bax sau 1 euro/cartuș).

După cum s-a

menționat anterior, prin modul de operare utilizat de membrii grupării

criminale era stabilit ca, într-o primă etapă, foloasele remise de traficanți

să fie colectate de către lucrătorii vamali, de cele mai multe ori în tonetele

acestora amplasate pe sensul de intrare în țară. Spre sfârșitul programului de

lucru sau, alteori, în mai multe ocazii, la diferite intervale de timp, se

realiza împărțirea în mod egal a respectivelor sume de bani, o parte revenind

vameșilor, iar cealaltă polițiștilor de frontieră. În numeroase asemenea

momente (după cum rezultă din înregistrările convorbirilor purtate în mediul

ambiental), înainte de a se realiza această divizare a foloaselor colectate cu

titlu de mită de la traficanții de țigări, șeful de tură al vameșilor și șeful

de tură sau de grupă al polițiștilor alocau sume cuprinse între 150 euro și 300

euro, pentru a fi date polițistului C.A.I. (șeful Postului de Poliție

Moravița), agentului Ț.I. (care efectua serviciul pe echipajul mobil al

poliției rutiere) sau, alteori, ofițerului de poliție P.F.D. (când era de

serviciu la Sectorul Poliției de Frontieră Deta), ca o recompensă pentru

sprijinirea desfășurării activității grupului infracțional organizat.

După acea

primă împărțire a foloaselor provenite din actele de corupție, banii erau

distribuiți din nou atât pe linia lucrătorilor vamali, cât și pe segmentul

polițiștilor de frontieră, respectându-se regula ca fiecare dintre funcționarii

care făceau parte din grupul infracțional organizat să primească o cotă din

bani. În cazul polițiștilor de frontieră, stabilirea părții de bani cuvenită

fiecăruia dintre cei care erau de serviciu în tură era apanajul șefului de tură

sau de grupă, care atribuia o sumă mai mare de bani polițiștilor din posturile

de pe pistele de intrare și de ieșire din țară.

Separat de

modul de colectare a mitei prezentat mai sus, polițiștii de frontieră

repartizați în anumite posturi din punctul de trecere a frontierei (cum ar fi

reperul parcare și cel de la linia albă de demarcație a frontierei de stat), pe

fondul deșfășurarii acțiunilor infracționale în circumstanțele expuse

anterior,

pretindeau și primeau sume de bani sau produse de la traficanții de țigări,

separat de foloasele pe care aceștia trebuiau să le dea cu titlu de mită, în

condițiile descrise în cele care preced. Tocmai din aceste considerente, cu ocazia

împărțirii foloaselor provenite cu titlu de mită, polițiștilor din posturile la

care s-a făcut referire mai sus li se atribuiau sume mai mici de bani în

comparație cu ceilalți lucrători care erau de serviciu în tură. De altfel, în

baza conivenței infracționale care opera în cadrul grupului infracțional

organizat, pentru a compensa aceste diferențieri între polițiștii corupți în

ceea ce privește foloasele primite, aceștia se rânduiau la anumite intervale de

timp, astfel încât să fie desemnați alternativ în posturile pentru care se

alocau sume mai mari de bani cu ocazia împărțirii mitei provenite de la

traficanții de țigări.

Din partea

care revenea polițiștilor de frontieră, șeful de tură sau de grupă al acestora

se preocupa, pe fondul împărțirii și distribuirii mitei lucrătorilor de poliție

din tură, ca, mai întâi, să pună deoparte suma de bani necesară pentru

achitarea contravalorii mesei și a prețului produselor luate de la magazinul B.,

care funcționează în perimetrul Punctului de Trecere a Frontierei Moravița.

Relativ la

acest aspect, atât între lucrătorii vamali, cât și între polițiștii de

frontieră exista înțelegerea ca, pe timpul serviciului din fiecare tură, toți

funcționarii să beneficieze de masă gratuită, produsele alimentare fiind aduse

de cetățeanul sârb „D.” Aceeași înțelegere mai presupunea ca fiecare dintre

polițiști din tură, inclusiv cei repartizați la frontiera „verde”, să își ia de

la respectivul magazin orice produse de care aveau nevoie (cafea, băuturi

răcoritoare, diferite alimente etc.), fără să achite contravaloarea lor, iar

evidența costurilor acestora era ținută de către salariații magazinului pe o

listă, în mod diferențiat, pentru vameși și polițiști.

La sfârșitul

programului de lucru, șeful de tură al vameșilor și șeful de tură sau de grupă

al polițiștilor de frontieră își asumau sarcina ca, înainte de împărțirea

foloaselor colectate cu titlu de mită de la traficanții de țigări, să disocieze

o sumă de bani, care totaliza contravaloarea mesei și a produselor luate de la magazinul

B., banii fiind utilizați pentru acoperirea acestor cheltuieli.

În unele

situații în care, deținând informații privitoare la iminența unor controale,

polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali decideau să nu „lucreze” (termen

argotic utilizat pentru activitățile infracționale de facilitare a contrabandei

cu țigări, în schimbul primirii unor foloase, cu titlu de mită), aceștia stabileau

să lase totuși câțiva traficanți să introducă fraudulos țigări în țară, pentru

a avea posibilitatea să plătească masa și produsele alimentare de la magazin

din mita primită și să nu fie nevoiți să scoată bani din propriile buzunare.

Acest aspect

evidențiază nu numai incapacitatea și ignoranța funcționarilor corupți

cercetați în această cauză, ci și evidenta perenitate a activităților

infracționale, pe care, chiar și în situații percepute de ei ca fiind

periculoase, polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali erau dispuși doar să

le reducă, nicidecum să le întrerupă.

O altă

consecință generată de perpetuitatea acestei activități infracționale din

vremuri, cu siguranță, anterioare datei la care au fost demarate cercetările în

acest dosar, este aceea că fiecare dintre polițiștii sau lucrătorii vamali,

care s-au integrat pe parcursul timpului în acest mecanism infracțional, au

fost atrași de eficiența modului de operare utilizat și siguranța pe care Ie-o

conferea, în condițiile în care singurul lucru pe care unii dintre ei trebuiau

să-l facă era acela de a achiesa la starea de fapt deja existentă.

Consimțământul presupunea, pentru cei care nu aveau poziții dominante în

ierarhia grupării criminale, doar să nu își îndeplinească atribuțiile de

serviciu, iar în schimb, fără să fie necesar să intre în contact direct cu

mituitorii sau cu foloasele remise de către aceștia, beneficiau atât de

avantajul de a nu plăti masa ori produsele pe care și le luau de la magazinul B.,

cât și de algoritmul utilizat în cadrul grupului infracțional organizat și care

presupunea ca, la sfârșitul programului de lucru din fiecare tură, să primească

și ei o parte din mita colectată pe timpul serviciului.

Separat de

cele prezentate anterior, deosebit de important este faptul că aportul individual

al polițiștilor de frontieră și lucrătorilor vamali din Punctul de Trecere a

Frontierei Moravița, precum și a celorlalți funcționari care au aderat la

grupul infracțional organizat, a presupus, pe lângă particularitățile modului

de operare utilizat, exprimarea unui consens al funcționarilor din cele două

categorii socio-profesionale în ceea ce privește omisiunea de îndeplinire a

îndatoririlor de serviciu specifice frontierei de stat.

Astfel,

circumstanțele reale de comitere a faptelor (inculpații au acționat în mod

organizat în cadrul unui grup infracțional care a funcționat o perioadă

îndelungată de timp, având reguli de operare și o structură bine determinată,

în scopul săvârșirii unor infracțiuni grave, respectiv de corupție, obținând

beneficii materiale) și caracterul repetat al actelor materiale de dare și

luare de mită imprimă faptelor reținute în sarcina inculpaților un grad de

pericol concret deosebit de grav.

După cum s-a

evidențiat, structura grupului infracțional organizat și modul de operare

utilizat, articulat pe specularea particularităților zonei de frontieră și pe

restricțiile de deplasare impuse în asemenea sectoare, le-au conferit

inculpaților posibilitatea de repetabilitate aproape zilnică a actelor

materiale. Mai mult, prin cooptarea în cadrul grupării criminale a echipajelor

mobile ale vămii și poliției de frontieră, a unor polițiști din alte structuri

ale Ministerului Administrației și Internelor, a căror competență funcțională

era circumscrisă aceleiași zone, precum și prin cooperarea strânsă cu

traficanții de țigări și complicii acestora, inculpații și-au constituit un

veritabil mecanism de protecție și de preîntâmpinare a unor eventuale acțiuni

de surprindere a lor în flagrant. În acest sens, se are în vedere că, în

momentul în care era accesat sistemul lor propriu de supraveghere a zonei,

respectivul segment de teritoriu era pe deplin sub stăpânirea grupului

infracțional organizat, fiind practic scos de sub autoritatea statului pe

durata în care traficanții erau lăsați să introducă fraudulos țigări în țară.

Gravitatea

acestui cadru infracțional este accentuată și de numeroasele referiri

(rezultate din convorbirile ambientale) ale membrilor grupării criminale Ia

perioada anterioară declanșării cercetărilor în acest dosar, când, așa cum au

evocat interlocutorii, se obțineau din această activitate infracțională sume de

bani de ordinul zecilor de mii și chiar al sutelor de mii de euro pe fiecare

tură de serviciu, precum și de invocarea unei „protecții” din partea șefilor

ierarhici, până la nivelul structurilor centrale, obținută în schimbul

remiterii unei părți din acele foloase.

De altfel,

din numeroasele discuții purtate în mediul ambiental a reieșit că activitatea

infracțională desfășurată de către lucrătorii vamali și de polițiștii de

frontieră puși sub învinuire în prezenta cauză constituia un veritabil mod de

viață, iar exercitarea actelor materiale de luare de mită reprezenta singura

lor preocupare pe timpul serviciului.

Activitatea

infracțională era, în principiu, generalizată la nivelul majorității

lucrătorilor vamali și a polițiștilor de frontieră din Punctul de Trecere a

Frontierei Moravița și Punctul de Trecere a Frontierei Foeni. În perioada în

care s-au desfășurat cercetările au existat situații în care, potrivit organizării

activității lucrătorilor vamali, o anumită grupă a acestora a lucrat succesiv

cu mai multe ture formate din polițiști de frontieră diferiți, precum și cazuri

în care anumiți vameși sau polițiști s-au mutat de pe o tură pe alta ori au

venit prin transfer de Ia alte structuri de poliție. Niciuna dintre aceste

situații nu a constituit un impediment pentru desfășurarea în același ritm a

activității grupului infracțional organizat, iar funcționarii nou-veniți ori

cei care s-au văzut puși în situația de a interacționa pentru prima dată (se

are în vedere corespondența turelor de vameși cu cele ale poliției de

frontieră) s-au integrat aproape instantaneu în gruparea criminală utilizând

regulile și modul de operare prestabilite.

Prin

neîndeplinirea sarcinilor de serviciu ce le reveneau potrivit O.U.G. nr.

104/2001, aprobată prin Legea nr. 81/2002, privind organizarea și funcționarea

Poliției de Frontieră Române și H.G. nr. 110/2009 privind organizarea și

funcționarea Autorității Naționale a Vămilor, polițiștii de frontieră și

lucrătorii vamali au vitregit bugetul consolidat al statului de resurse

financiare și au afectat buna desfășurare a activității comercianților de

țigări onești.

Inculpații D.S.O.,

T.M.C., M.M., B.D.I., D.G.C., T.E., D.S.E., Z.A.I. și B.A.F., alături de alte

persoane, aveau sarcini bine determinate în cadrul grupului, prin a căror

îndeplinire se urmărea realizarea scopului pentru care grupul a fost

constituit.

la inculpatul D.S.O.

1.1. În

legătură cu săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional

organizat, reținută în sarcina inculpatului D.S.O.

În perioada

septembrie 2010-noiembrie 2010, în calitate de ofițer de poliție judiciară și

coordonator de tură, inculpatul D.S.O. a aderat la un grup infracțional

organizat alcătuit din lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal Moravița,

delegați în Punctul de Mic Trafic Foeni II, polițiști de frontieră din cadrul

Punctului de Trecere a Frontierei Foeni II, precum și din mai multe persoane

implicate în contrabanda cu țigări, acționând, în mod organizat, pentru

comiterea unor infracțiuni de corupție și contrabandă, în scopul obținerii de

beneficii materiale, care erau împărțite ulterior între membrii grupării.

Astfel,

inculpatul D.S.O. a acționat, în baza unei conivențe specifice activității

într-un grup infracțional organizat, împreună cu polițiștii de frontieră M.R.D.,

M.A., M.C., P.I.C. și V.A.I., cu lucrătorii vamali C.C.D., C.A., G.R.H., K.A., M.E.,

M.L., O.T., S.V., A.P., D.F.S., B.G.C., N.D.N. și N.D.L., precum și cu traficanții

de țigări C.I., B.L.M., J.V., T.R., P.O.M., B.I. și T.N., cu complicitatea

altor persoane - B.M.A. și C.M.D., aceștia acționând în mod coordonat și pe

parcursul mai multor luni, fiecare dintre ei asumându-și anumite sarcini, în

așa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obținerea unor

beneficii. materiale prin săvârșirea de infracțiuni de corupție și de

contrabandă.

Activitatea

infracțională desfășurată de inculpatul D.S.O. a fost evidențiată în capitolele

referitoare la evenimentele din 22 septembrie 2010, 23 septembrie 2010 și 24

septembrie 2010, la care au participat și colaboratorii cu nume de cod B.V. și M.T.,

precum și investigatorul sub acoperire U.D.

1.2. În

legătură cu săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată (3

acte materiale), reținută în sarcina inculpatului D.S.O.

1.2.1.

Privitor la suma de bani primită în ziua de 22 septembrie 2010

În ziua de 22

septembrie 2010, inculpatul D.S.O., fiind de serviciu în calitate de

coordonator de tură al polițiștilor de frontieră și scms. de poliție judiciară

la Punctul de Mic Trafic Foeni II, acționând în coautorat împreună cu ceilalți

membri ai grupului infracțional organizat din care făcea parte, respectiv

polițiștii de frontieră Ț.A., V.A.I., M.R.D. și M.C., a primit cu titlu de mită

sumele de 850 euro și 420 RON, din care și-a însușit 90 euro și 40 RON, pentru

a nu își îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând astfel mai multor

persoane, între care M.P., J.V., B.I