ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3943/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3943/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra

recursului de față;

Prin sentința penală nr. 140 din

14 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Gorj s-a respins cererea formulată de

inculpatul M.I. privind judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza

de urmărire penală conform art. 320

1

C. proc. pen., iar în baza art.

11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., au fost achitați

inculpații M.I. și H.L.A. pentru infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de

infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și alin. (2) C. pen.

În baza art.

11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., a fost achitat

inculpatul M.I. pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin.

(2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; în baza art 42 alin. (1),

alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., art 74 alin. (1) lit. c) raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a

fost condamnat inculpatul M.I. la 2 ani închisoare; în baza art. 44 alin. (2)

din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin.

(1) lit. c) raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnat

inculpatul M.I. la 2 ani închisoare; în baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) raportat la art.

76 alin. (1) lit. d) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 1 an

închisoare; în baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C.

pen., a fost condamnat inculpatul M.I. la 2 ani închisoare;

În baza art.

33 lit. b) raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit

pedepsele stabilite în sarcina inculpatului M.I., în pedeapsa cea mai grea, de

2 ani închisoare.

În baza art.

88 C. pen., s-a dedus reținerea pe 24 de ore din data de 11 iunie 2011 și, în

baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a

interzicerii exercițiului drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1)

lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata prevăzută la art. 71 alin.

(2) C. pen.

În baza art.

86

1

alin. (1) C. pen., s-a suspendat executarea pedepsei de 2 ani

închisoare aplicată inculpatului M.I. sub supraveghere și s-a încredințat

supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj.

În baza art.

86

2

C. pen., s-a stabilit la 5 ani durata termenului de încercare;

în baza art. 86

3

C. pen., pe durata termenului de încercare, s-a

dispus ca cel condamnat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se

prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul

Gorj; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau

locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să

comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de

natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență, iar în baza art. 86

4

C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

privind revocarea suspendării sub supraveghere, în cazul săvârșirii unei noi

infracțiuni în cursul termenului de încercare; în baza art. 71 alin. (5) C.

pen., s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

În baza art.

215 alin. (1) și alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art.

74 alin. (1) lit. c) raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost

condamnat inculpatul H.L.A., la 2 ani închisoare; în baza art. 42 alin. (1), alin.

(2) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

art. 74 alin. (1) lit. c) raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost

condamnat inculpatul H.L.A. la 2 ani închisoare; în baza art. 44 alin. (2) din

Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1)

lit. c) raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnat

inculpatul H.L.A. la 2 ani închisoare; în baza art. 48 din Legea nr. 161/2003

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art 74 alin. (1) lit. c) raportat la

art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul H.L.A. la 1 an

închisoare; în baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art 41 alin.

(2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C.

pen., a fost condamnat inculpatul H.L.A. la 2 ani închisoare.

Conform art. 33

lit. b) raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite

în sarcina inculpatului H.L.A., în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

În baza art 71

alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului

drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit.

b) C. pen., pe durata prevăzută la art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 86

1

alin. (1) C. pen., s-a suspendat executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată

inculpatului H.L.A. sub supraveghere și s-a încredințat supravegherea Serviciului

de Probațiune, de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

În baza art 86

2

C. pen., s-a stabilit la 5 ani durata termenului de încercare, iar în baza art.

86

3

C. pen., pe durata termenului de încercare, condamnatul a fost obligat

să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate,

la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara; să anunțe, în prealabil,

orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește

8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de

muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de

existență; în baza art. 86

4

C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra

dispozițiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere, în

cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare; în baza

art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata

termenului de încercare.

În baza art. 134

raportat la art. 131 din Legea nr. 302/2004, s-a admis cererea formulată de inculpatul

V.I.B. și s-a dispus recunoașterea pe cale incidentală a sentinței nr. 2640/2008

din 20 noiembrie 2008 a Tribunalului pentru Investigații preliminare din Roma, astfel

cum a rămas definitivă la data de 10 iulie 2010 prin sentința din 10 noiembrie 2009

a Curții de Apel din Roma, precum și a următoarelor acte judiciare străine: ordinul

de executare a mandatului de încarcerare din 3 noiembrie 2010 emis de Procuratura

Republicii de pe lângă Tribunalul ordinar din Roma și ordonanța pentru eliberare

anticipată din 18 noiembrie 2010 emisă de Biroul de Supraveghere din Trapani.

În baza art. 86

5

C. pen. cu aplicarea art. 85 alin. (1) C. pen., s-a anulat suspendarea sub supraveghere

a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 357

MP din 24 noiembrie 2006 a Judecătoriei Craiova, astfel cum a rămas definitivă prin

decizia penală nr. 33 din 10 martie 2008 a Curții de Apel Craiova.

S-au constatat

concurente infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală

nr. 2640/2008 din 20 noiembrie 2008 a Tribunalului pentru Investigații preliminare

din Roma, astfel cum a rămas definitivă la data de 10 iulie 2010 prin sentința din

10 noiembrie 2009 a Curții de Apel din Roma, cu infracțiunea pentru care inculpatul

a fost condamnat prin sentința penală nr. 357 MP din 24 noiembrie 2006 a Judecătoriei

Craiova, astfel cum a rămas definitivă prin decizia penală nr. 33 din 10 martie

2008 a Curții de Apel Craiova.

În baza art. 33

lit. a) raportat la art. 34 lit. e) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate pentru

infracțiunile concurente, de: 3 ani și 4 luni închisoare, 3 ani închisoare și 600

euro amendă, în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 4 luni închisoare, pe care o

sporește cu 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute rezultanta de 4 ani

închisoare, la care s-a adăugat amenda de 600 euro, ce se va executa în RON la cursul

de schimb stabilit de Banca Națională a României în ziua executării.

În baza art. 36

alin. (3) C. pen., din pedeapsa rezultantă s-a dedus durata executată începând de

la 6 februarie 2008, până la liberarea condiționată.

În baza art. 334

C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis

în judecată inculpatul V.I.B., din art. 25 din Legea nr. 365/2002 și art. 46

alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 33-art. 34 C. pen., în art. 25

din Legea nr. 365/2002 și art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea

art. 33-art. 34 C. pen.

În baza art. 25

din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul

V.I.B. la 2 ani închisoare; în baza art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul la 2 ani închisoare.

În baza art. 33

lit. b) raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite

în sarcina inculpatului V.I.B., în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare; în

baza art. 39 alin. (1) și (2) C. pen. combinat cu art. 34 C. pen., s-a contopit

pedeapsa ce a mai rămas de executat, de 8 luni și 225 zile închisoare și 600 euro

amendă penală, cu pedeapsa aplicată pentru infracțiunile săvârșite ulterior, de

2 ani închisoare, în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani, la care s-a adăugat un spor

de recidivă de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul V.I.B. să execute 2 ani și

6 luni închisoare.

În baza art. 71

alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului

drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit.

b) C. pen., pe durata prevăzută la art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 118

alin. (1) lit. e) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul M.I. suma de 50 RON dobândită

prin săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost condamnat; în baza art. 118

alin. (1) lit. e) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul H.L.A. contravaloarea

în RON a sumei de 600 dolari SUA dobândită prin săvârșirea infracțiunilor pentru

care a fost condamnat, la cursul de schimb stabilit de Banca Națională a României

în ziua executării măsurii de siguranță.

În baza art. 118

alin. (1) lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul M.I. următoarele bunuri

folosite la săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost condamnat, ridicate cu

ocazia percheziției domiciliare și aflate în custodia Tribunalului Gorj: un DVD

marca X. nr. Y și DVD marca X. nr. YY (ambele depozitate într-un plic din hârtie,

culoare maro, sigilat), un dispozitiv de stocare a datelor informatice tip memory-stick

de culoare gri și 2 cartele telefonice (ambele depozitate într-un plic din hârtie,

culoare alb, sigilat), un laptop marca Z. (depozitat într-o pungă din material

de plastic, culoare roșie, sigilată); în baza art. 118 alin. (1) lit. b) C.

pen., s-a confiscatde la inculpatul H.L.A. următoarele bunuri folosite la săvârșirea

infracțiunilor pentru care a fost condamnat, ridicate cu ocazia percheziției domiciliare

și aflate în custodia Tribunalului Gorj: un laptop marca Z.Z., un telefon mobil

marca Q. și un dispozitiv de stocare a datelor informatice tip mernory-stick marca

Z.Z.Z. (depozitate într-o pungă din material plastic, culoare alb, inscripționată

„SC S.C. SRL”, sigilată); în baza art. 118 alin. (1) lit. f) C. pen., s-a confiscat

de, la inculpatul V.I.B. următoarele bunuri a căror deținere este interzisă de lege,

ridicate cu ocazia percheziției domiciliare și aflate în custodia Tribunalului Gorj:

două dispozitive tip skimming, artizanale, incluzând și circuite electronice (depozitate

într-un plic din hârtie, culoare maron, sigilat).

S-a constatat

că prejudiciile produse părților vătămate R.F., B.E., T.D., B.S., B.A.N.L., R.D.

și D.B., au fost acoperite și acestea nu s-au constituit părți civile în cauză;

s-a respins acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată compania

C.A.

În baza art. 191

C. proc. pen., au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către

stat în sumă de câte 2.500 RON fiecare inculpat, în care s-au inclus și cheltuielile

efectuate în cursul urmăririi penale.

S-a reținut că

prin rechizitoriul nr. 49D/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție, D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Gorj, s-a dispus punerea în mișcare

a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului M.I. pentru infracțiunile

prevăzute de art. 323 alin. (1) și alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (2) C.

pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1), alin. (2) și alin.

(3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 44

alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art 48

din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 49 din Legea

nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33-art. 34

C. pen.

De asemenea, s-a

dispus trimiterea în judecată a inculpatului H.L.A. pentru infracțiunile prevăzute

de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., art. 215 alin. (2) C. pen. cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) din Legea

nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 44 alin. (2) din Legea

nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 48 din Legea nr. 161/2003

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33-art. 34 C. pen.

Prin același act

procesual, s-a dispus punerea în mișcare și trimiterea în judecată, în lipsă, a

inculpatului V.I.B. pentru infracțiunile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002

și art. 46 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) C.

pen. și art. 33-art. 34 C. pen. între genurile diferite de infracțiuni.

În fapt, s-a reținut

că autoritățile judiciare române au fost sesizate, la data de 18 septembrie 2009,

de către Parchetul Tribunalului de Mare Instanță din Nanterre, Franța, în legătură

cu faptul că cetățenii români M.I., V.I.B., P.M. și H.C. ar fi săvârșit infracțiunile

de escrocherie prevăzute de art. 312-1, art. 313-3, art. 313-7, art. 313-8 C.

pen. francez.

Prin procedeul

informatic denumit „phishing”, cetățenii români mai sus-menționați ar fi copiat

datele bancare ale mai multor cetățeni francezi, pe care ulterior le-ar fi folosit

pentru a efectua cumpărături la distanță. În concret, ar fi clonat pagina de internet

a platformei de vânzări on-line „B.” și ar fi obținut în mod fraudulos conturile

și parolele de acces ale unor utilizatori legitimi ai acestei platforme, pe care

le-ar fi folosit, ulterior, la efectuarea de cumpărături pe site-uri de

internet în străinătate, cumpărături pe care, în realitate, acestea nu le-au efectuat

niciodată.

Prejudiciul provocat

prin comiterea faptelor a fost evaluat la suma de 5.000 euro, prejudiciu care, potrivit

concluziilor anchetei organelor franceze, le-a fost rambursat persoanelor vătămate

ele către băncile acestora. Autoritățile judiciare franceze au solicitat efectuarea

urmăririi penale de către autoritățile judiciare române, având în vedere faptul

că locul comiterii infracțiunilor, precum și domiciliul făptuitorilor se află în

România.

Prin rezoluția

nr. 6244/II/5/2010 din 28 iulie 2010, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova,

în temeiul art. 114 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, art. 31 și art. 45 C. proc.

pen și art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 508/2004, a dispus admiterea cererii

de preluare a urmăririi penale în cauza privind pe M.I., V.I.B., P.M. și H.C. și

trimiterea la Biroul Teritorial Gorj al D.I.I.C.O.T., spre competentă soluționare.

S-a arătat că

investigațiile efectuate asupra computerelor făptuitorilor au condus la identificarea

procedeului („phishing”) care a permis să se sustragă coordonatele bancare, respectiv

victimele au primit câte un e-mail, aparent provenind de la societatea „B.”, respectiv

de la adresa B.fr, prin care erau invitate să înscrie informațiile personal bancare

pe o pagină web, care imita site-ul de internet al acestei societăți.

În urma analizei

efectuate, s-a stabilit că adresa de e-mail AA era folosită pentru retransmiterea

datelor și informatiilor obținute în mod fraudulos.

Urmare a cercetărilor

efectuate a fost identificat cetățeanul român M.I. ca utilizator al adreselor de

e-mail BB și CC.

Prin intermediul

United States Secret Service, a fost obținută parola de acces a adresei de e-mail

BB, ocazie cu care acest cont a fost accesat, conținutul cutiei poștale relevând

existența a sute de date și informații confidențial bancare aparținând unor cetățeni

americani și italieni. Adresele de IP identificate ca fiind folosite pentru recepționarea

și transmiterea prin e-mail a datelor și informațiilor confidențiale erau localizate

în mare parte în Austria și România.

Din datele obținute

în urma accesului adresei de e-mail BB au fost identificate datele confidențial

bancare ale următorilor cetățeni francezi: R.F., card bancar nr. A1; D.B., card

bancar nr. A2; B.E., card bancar nr. A3; T.D., card bancar nr. A4, ce a suferit

o pagubă de 1.601.68 euro în urma cumpărăturilor frauduloase; B.S., card bancar

nr. A3; B.A.N.L., card bancar nr. A4; R.D., card bancar nr. A5, ce a suferit o pagubă

de 1.241.46 euro în urma cumpărăturilor frauduloase.

Datele confidențial

bancare obținute prin metoda „phishing” ar fi fost vândute cu suma de câte 10

euro fiecare.

În urma răspunsului

U.S. Department of Homeland Security, United States Secret Service ce conține date

reprezentând corespondența electronică a adresei de e-mail BB, au fost identificate

mesaje electronice conținând date confidențial bancare, transmise și recepționate

către următoarele adrese de mail: CC; DD; EE; FF; GG; HH; JJ; KK; LL și MM.

După efectuarea

transferului de proceduri către autoritățile române, prin rezoluția din 2 iunie

2011 s-a dispus începerea urmăririi penale față de numiții M.I., V.I.B., P.A.M.,

H.L.A. și C.R.I. pentru infracțiunile de inițiere și constituire a unei asocieri

în scopul săvârșirii de infracțiuni de înșelăciune și infracțiuni informatice, urmate

de săvârșirea de astfel de fapte, prevăzute și pedepsite de art. 323 alin. (1)

și alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen., art. 42 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., art. 44 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen.

La datele de 8

iunie 2011 și 21 iunie 2011, în baza autorizațiilor emise de instanță, au fost efectuate

percheziții domiciliare la locuințele inculpaților, ocazie cu care au fost identificate

și ridicate calculatoare, laptop-uri, suporturi magnetice, telefoane mobile, dispozitive,

programe informatice, mijloace electronice de plată falsificate, etc.

În urma percheziției

în sistemele informatice aparținând inculpatului M.I., au fost constatate următoarele:

Pe memory stick-ul

de culoare argintie, fără serie au fost identificate un număr de 876.778 urme de

căutare cu funcția „email” reprezentând adrese de mail aparținând unor diferite

servere de poștă, electronică și conturi aparținând site-ului de licitații on-line

C., unele dintre acestea cu parole aferente. S-a susținut că, cel mai probabil,

conturile de e-mail identificate sunt folosite la transmiterea de mesaje tip spam

și la activități de phishing, deoarece au fost identificate un număr de 15 date

și informații obținute cu funcția de căutare „numere carduri bancare”, unele dintre

acestea fiind asociate cu date personale, precum și date confidențial bancare, unele

dintre acestea ale companiei C.A.

Pe hard disk-ul

marca „W.D.”, capacitate 320GB din laptopul marca Z au fost identificate: - un număr

de 30429 urme identificate ce corespund adresei de e-mail BB.; - un număr de 14

urme identificate ce corespund adresei de e-mail HH; - un număr de 258 urme identificate

ce corespund adresei de e-mail JJ; - un număr de 115 urme identificate ce corespund

adresei de e-mail LL.

În urma identificării

acestor adrese de e-mail în sistemele informatice aparținând inculpatului M.I.,

ar fi rezultat faptul că acest inculpat este utilizatorul acestor adrese de e-mail,

lucru confirmat și de către acesta prin declarația sa.

Cu ocazia percheziției

informatice privind pe inculpatul H.L.A. au fost constatate următoarele:

Pe memory stick-ul

marca Z.Z.Z. de culoare albastră capacitate 2GB au fost identificate: - un număr

de 23 de date sau indici identificate folosind funcția de căutare „B.”, toate identificate

în fișiere tip document text; - un număr de 382 fișiere tip HTML ce conțin date

și informații cu privire la anunțuri, postare, obiecte și produse spre a vânzare

la platforma B.; - un număr de 44 urme identificate folosind expresia de căutare

„Contact me” reprezentând texte cu anunțuri de vânzare produse pe site-ul B.; -

un număr de 1561 date distincte reprezentând date confidențial bancare, nr. card,

cod PIN aferent, data expirării, precum și date de identificare a titularului de

drept; - un număr de 64 date distincte reprezentând conturi și parolele aferente

la serviciul de plăți on-line; - un număr de 18 fișiere tip arhivă ce conțin date

și informații cu licitații on-line;

Pe telefonul mobil

marca „Q” folosit de inculpat a fost identificat un mesaj ce conține informații

cu privire la un anunț de vânzare pe site-ul B., precum și diferite instrucțiuni

pentru sesizarea serviciului de fraude al companiei B.: „De la nodgeuk: Am postat

produsul cu nr. AAA și am contactat B. Fraude, dă-le detaliile tale. Ce date să

le comunici”).

Datele și informațiile

confidențial bancare au fost verificate, fiind identificate un număr de 192 de date

distincte, aparținând unor clienți ai companiei C.A., ce au fost înaintate companiei

emitente în vederea stabilirii faptului dacă au fost compromise și utilizate în

mod ilegal.

Compania C.A.,

prin verificările efectuate a stabilit că aceste date sunt valide și reprezintă

conturi aferente cardurilor bancare proprii ce au fost compromise în urma unui atac

informatic de tip „phishing”, după care au fost efectuate în mod ilegal tranzacții

on-line pe internet, prin folosirea datelor de identificare în vederea obținerii

de beneficii de natură materială, sens în care a formulat plângere penală și s-a

constituit parte civilă cu suma de 45.431,42 dolari SUA, din care 35.831,42 dolari

SUA reprezintă valoarea tranzacțiilor efectuate în mod ilegal, iar 9.600 dolari

SUA reprezintă costul de securizare a celor 192 de conturi compromise.

În folder-ul HTML

a fost identificat fișierul denumit „arhiva.cc.rtf”, ce conține discuții purtate

pe rețeaua de socializare privind fraude cu cărți de credit, licitații fictive asupra

platformei B., modul de operare.

Pe laptop-ul ridicat

de la învinuit cu ocazia percheziției domiciliare nu au fost identificate date și

informații care să intereseze cauza, întrucât acesta avea instalată aplicația „deepfreeze”,

care are ca funcție ștergerea definitivă și irecuperabilă a datelor modificate pe

un calculator de la pornirea sa până la repornire, astfel încât datele copiate,

șterse sau modificate cu ocazia utilizării calculatorului din momentul pornirii

dispar dacă sistemul de operare este închis prin comanda de închidere sau repornire,

aplicația „Deepfreeze” având funcția de înghețare a sistemului de operare.

Cu ocazia percheziției

domiciliare privind pe inculpatul V.I.B., au fost ridicate două dispozitive artizanale

tip skimming.

Cele două dispozitive

au fost supuse unei constatări tehnico-științifice, iar prin raportul de constatare

al Institutului pentru Tehnologii Avansate București din 2 septembrie 2011, s-a

concluzionat în sensul că: „- dispozitivul artizanal tip baghetă metalică prevăzută

cu orificiu circular și suport de baterii fixat pe suprafața posterioară cu ajutorul

unei benzi adezive prin forma sa constructivă, coroborată cu orificiul de vizitare

relevă posibilitatea utilizării pentru disimularea unui sistem de supraveghere video

prevăzut cu cameră video miniaturală. Ansamblul astfel creat poate fi montat pe

carcasa unui dispozitiv ATM în vederea supravegherii activităților desfășurate la

tastatura acestuia; - dispozitivul ce imită gura de bancomat se află într-un stadiu

incipient de dezvoltare, totuși putându-se aprecia că acesta este construit cu scopul

de a reproduce particularitățile fantei unui echipament ATM”.

Având în vedere

aceste aspecte, prin rezoluția din 17 ianuarie 2012 a fost începută urmărirea penală

față de inculpatul V.I.B. pentru infracțiunile prevăzute de art. 25 din Legea

nr. 365/2002 și art. 46 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

Din probele administrate

în cauză nu a rezultat în nici un fel că inculpatul M.I. ar fi fost utilizatorul

adresei de poștă electronică AA, susținerile autorităților judiciare franceze cuprinse

în solicitarea transferului de procedură, în sensul că inculpatul M.I. ar fi fost

utilizatorul adresei de e-mail AA și, pe cale de consecință, autorul activităților

de „phishing”, nu au rezultat nici din perchezițiile în sistemele informatice și

nici din cercetarea spațiului virtual efectuate de către organele de urmărire penală.

În consecință,

nu s-a putut reține accesul inculpatului M.I. în sistemele informatice ale cetățenilor

francezi sub forma desfășurării activităților specifice de tip „phishing”.

De asemenea, în

cauză nu s-a făcut în nici un fel dovada că inculpatul M.I. ar fi fost utilizatorul

adreselor de e-mail GG, CC și HH prin intermediul cărora, alături de adresa de e-mail

AA, s-a accesat în mod ilegal platforma și s-au desfășurat activități specifice

de „phishing”.

Astfel, singura

probă care conduce la dovedirea existenței unor raporturi între utilizatorul adresei

de e-mail BB, adică inculpatul: M.I. și adresele de e-mail GG, CC și HH o constituie

existența unui schimb de date informatice între adresa de e-mail dovedită a inculpatului

și aceste adrese de e-mail, iar mijloacele de probă care dovedesc acest schimb sunt:

cererea autorităților judiciare franceze de transfer a procedurii în care se menționează

existența unui răspuns al U.S. Department of Homeland Security, United States Secret

Service, nedepus Ia dosarul cauzei, în care sunt indicate date reprezentând corespondența

electronică a adresei de e-mail BB. e arată în acest înscris că au fost identificate

mesaje electronice conținând date confidențial bancare, transmise și recepționate

către mai multe adrese de e-mail: CC; DD; EE; FF; GG; HH; JJ; KK; LL; MM; percheziția

informatică asupra hard disk-ului marca W.D. ridicat de la inculpat care a condus

la identificarea unui număr de 14 urme asociate cu id-ul „HH”; declarațiile inculpatului

în care recunoaște că a vândut utilizatorilor acestor adrese de e-mail conturi de

acces la platforma B. pe care le cumpărase anterior și conturi confidențial bancare.

Or, existența

unui transfer de date informatice între adresa de e-mail dovedită a inculpatului

și alte adrese de e-mail, în lipsa altor mijloace de probă (precum, de exemplu,

înscrisuri prin care furnizorul serviciului de internet al inculpatului să confirme

că inculpatul M.I., deținător al IP-ului său unic și personal, pe care, de altfel,

organele de urmărire penală nici nu l-au identificat în cuprinsul anchetei penale,

ar fi utilizat adresele de e-mail AA, GG, CC și HH pentru realizarea conexiunii

la platforma B.), a putut conduce la concluzia că aceste din urmă adrese au aparținut

și au fost utilizate de către inculpat pentru a transmite e-mail-uri „spam”, adică

nesolicitate, de tip „spoof”, adică false, prin care se urmărea determinarea unor

utilizatori legitimi să comunice, prin completarea unui formular, datele card-urilor

bancare.

Săvârșirea de

către inculpatul M.I. a infracțiunii de acces fără drept la un sistem informatic

în forma reglementată prin art. 42 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) din legea specială,

a fost probată însă în legătură cu partea vătămată compania C.A. Astfel, percheziția

informatică efectuată de către autoritățile judiciare române asupra stick-ului de

memorie de culoare argintie a pus în evidență că deținătorul acestui suport de memorie

a obținut, utilizând funcția de căutare „numere cârduri bancare", un număr

de 15 date și informații asociate cu date personale, precum și date confidențial

bancare, unele dintre acestea ale companiei C.A.

Astfel, cum rezultă

din notele scrise comunicate de Compania C.A. în cursul judecății, datele confidențial

bancare sunt cuprinse în date informatice securizate.

În consecință,

actele materiale efectuate de către inculpatul M.I. la diferite intervale de timp,

în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, constând în accesarea unor sisteme

informatice fără drept, prin încălcarea măsurilor de securitate, având drept urmare

obținerea unui număr de 15 date și informații asociate cu date personale, precum

și date confidențial bancare, unele dintre acestea ale companiei C.A., întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii reglementată de art. 42 alin. (1), alin.

(2) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

infracțiune pentru care va fi condamnat inculpatul.

S-a reținut că

în cauza dedusă judecății în sarcina inculpatului M.I. această infracțiune a fost

probată, astfel cum rezultă din analiza probatoriului efectuată în paragrafele anterioare

în modalitatea transferului datelor date și informații asociate cu date personale,

precum și date confidențial bancare, unele dintre acestea ale companiei C.A. din

sistemele informatice ale deținătorilor legitimi în sistemul informatic al inculpatului,

precum și în modalitatea transferului datelor confidențial bancare aparținând cetățenilor

francezi părți vătămate și a celor 70 de conturi de utilizator (respectiv date de

utilizator și parolă) B., din sistemele informatice ale unor deținători ilegitimi

în propriul său sistem informatic, de asemenea, fără a fi autorizat în acest sens,

de către deținătorii legitimi ai datelor.

Actele materiale

de transfer neautorizat au fost repetate la diferite intervale de timp, dar în realizarea

unei rezoluții infracționale unice, astfel încât fapta comisă de inculpatul M.I.

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 44 alin.

(2) din Legea. nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care

va fi condamnat inculpatul.

La individualizarea

judiciară a pedepselor aplicate inculpaților M.I. și H.L.A., s-au reținut dispozițiile

art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. deoarece inculpații s-au manifestat sincer pe

parcursul procesului penal, s-au prezentat la solicitarea organelor judiciare și

au contribuit la aflarea adevărului în cauză. În același sens, instanța de fond

a avut în vedere că această atitudine procesuală a celor doi inculpați, constituie

garanții în sensul că scopul pedepselor poate fi atins chiar făxă executarea prin

privare, astfel încât vor fi aplicate dispozițiile art. 86

1

și urm.

C. pen., cu consecințe și asupra pedepselor accesorii.

Astfel cum s-a

comunicat de către autoritățile judiciare franceze, instanța de fond a constatat

că prejudiciile produse părților vătămate R.F., B.E., T.D., B.S., B.A.N.L., R.D.

și D.B., au fost acoperite, astfel că aceste părți nu s-au constituit părți civile

în cauză.

Totodată, instanța

de fond a respins acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată

compania C.A., urmare a constatării că inculpatul H.L.A. nu a comis actele materiale

incriminate prin art. 49 din Legea nr. 161/2003, în dauna acestei părți vătămate.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat apel, în termenul prevăzut de lege, atât Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Gorj, cât și

inculpații M.I. și V.I.B.

D.I.I.C.O.T. a

solicitat desființarea în parte a sentinței și, în rejudecare, condamnarea inculpaților

H.L.A. și M.I. pentru infracțiunea prevăzute de art. 323 alin. (1) și alin. (2)

C. pen., condamnarea inculpatului M.I. pentru infracțiunea prevăzută de art. 215

alin. (2) C. pen. și obligarea inculpatului H.L.A. la plata de despăgubiri către

partea civilă compania C.A., pentru fraudarea a 192 conturi bancare ce au fost utilizate

la efectuarea de tranzacții ilegale, de către alte persoane decât titularii de drept

ai card-urilor respective.

Sentința a fost

criticată și pentru aspecte de netemeinicie privitor la greșita individualizare

a pedepsei aplicată inculpatului V.I.B., solicitându-se majorarea pedepselor și

aplicarea unui spor de recidivă majorat.

Inculpatul M.I.

a solicitat desființarea sentinței, iar în rejudecare, schimbarea încadrării juridice

din infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) din Legea

nr. 161/2003 în infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (1) și alin. (2) din Legea

nr. 161/2003, cu menținerea încadrărilor juridice constatate de prima instanță în

privința infracțiunii prevăzute de art. 48 și art. 49 din Legea nr. 161/2003; s-a

solicitat reindividualizarea judiciară a pedepselor, în sensul reducerii acestora

prin aplicarea de circumstanțe personale atenuante precum și aplicarea suspendării

condiționate a executării pedepselor, conform art. 81, art. 82 C. pen.

Inculpatul V.I.B.

a solicitat desființarea sentinței și, în primă teză, trimiterea cauzei pentru rejudecare

la instanța de fond, cu motivarea că i-a fost încălcat dreptul la apărare, întrucât

schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 46 alin. (1) din

Legea nr. 161/2003 în infracțiunea prevăzută de art. 46 alin. (2) din Legea nr.

161/2003 a avut loc după închiderea dezbaterilor, fără a fi pusă în discuția părților,

iar în subsidiar, s-a solicitat rejudecarea cauzei, în sensul încetării procesului

penal ca urmare a constatării autorității de lucru judecat, deoarece fapta de

deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică

a fost deja judecată printr-o sentință penală pronunțată în Italia, sentința penală

nr. 2640 din 20 noiembrie 2008 a Tribunalului din Roma. Totodată, a solicitat achitarea

pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002, în baza art. 11

pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. și reindividualizarea

pedepsei pentru infracțiunea prevăzută de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003,

în sensul reducerii acesteia sub rnininiul. A mai arătat că în mod greșit în cauză

a fost judecat atât pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2002,

cât și pentru infracțiunea prevăzută de art. 46. alin. (2) din Legea nr. 161/2003

cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., deoarece, în fapt, asupra acestuia s-au descoperit

numai componente mecanice suspectate a avea destinația contrafacerii unei fante

de bancomat, astfel că aceeași acțiune a inculpatului ar fi dublu incriminată și

sancționată, atât prin Legea nr. 161/2003 cât și prin Legea nr. 365/2002.

Prin decizia penală

nr. 150 din 26 aprilie 2013 Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T., Biroul

Teritorial Gorj și de inculpații M.I. și V.I.B., împotriva sentinței penale nr.

140 din 14 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 1080/95/2012,

privind și pe intimatul inculpat H.L.A.

S-a desființat

sentința în parte și, rejudecând a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare

aplicată inculpatului M.I. în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea

lor.

În baza art. 334

C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost

trimis în judecată inculpatul M.I., din infracțiunea prevăzută de art. 44 alin.

(2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea

prevăzută de art. 46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. penal și din infracțiunile prevăzute de art. 48 din Legea nr. 161/2003

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și prevăzute de art. 49 din Legea nr. 161/2003

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunile prevăzute de art. 26

C. pen. raportat la art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și prevăzut de art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11

pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul

M.I. pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2) C.

pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11

pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., a fost achitat același

inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (1), alin. (2) și alin.

(3) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 46

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a fost

condamnat inculpatul M.I. la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 26

C. pen. raportat la art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. d) C.

pen., a condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 26

C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) C.

pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33

lit. b) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus,

inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

S-au menținut

dispozițiile privind pedeapsa accesorie, precum și aplicarea prevederilor art. 86

1

-86

4

C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen.

S-a descontopit

pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului H.L.A., în pedepsele

componente, pe care le-a repus în individualitatea lor.

În baza art. 334

C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis

în judecată inculpatul H.L.A. din infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (1), alin.

(2) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

în infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. penal și din infracțiunea prevăzută de art. 44

alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută

de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003.

În baza art. 11

pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul

H.L.A. pentru infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) și alin.

(2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 42

alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., art 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., a fost

condamnat inculpatul H.L.A. la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art. 46

alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.,

art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa

de 8 luni închisoare.

În baza art. 33

lit. b) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus

cu pedepsele aplicate prin sentința apelată pentru infracțiunea prevăzută de

art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și pentru

infracțiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 74, art. 76 C. pen., urmând ca inculpatul

să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

S-au menținut

dispozițiile privind pedeapsa accesorie precum și aplicarea prevederilor art. 86

1

-86

4

C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen.

S-a descontopit

pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului V.I.B. în pedepsele componente, pe care

le-a repus în individualitatea lor.

S-a înlăturat

sporul de 6 luni închisoare aplicat conform art. 39 alin. (1) C. pen.

În baza art. 11

pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost

achitat inculpatul V.I.B. pentru infracțiunea prevăzută de art. 46 alin. (2) din

Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 25

din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat același

inculpat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza arat.

39 alin. (2) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) și d) C. pen., s-a contopit pedeapsa

aplicată în prezenta cauză cu restul rămas neexecutat din pedeapsa reprezentând

primul termen al recidivei, de 8 luni și 225 zile închisoare și de 600 euro amendă

penală, în pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare și 600 euro amendă penală,

care se va executa în echivalent în RON, la data plății.

S-au menținut

celelalte dispoziții ale sentinței.

Cu privire la

inculpatul M.I. s-a constatat că instanța de fond a reținut corect situația de fapt,

în sensul că inculpatul doar a deținut date informatice obținute prin activitatea

de phishing a unor persoane neidentificate (respectiv 70 de conturi de utilizator

constând în date utilizatori B. și parole), pe care le-a vândut atât coinculpatului

H.L.A., cât și altor persoane neidentificate, dar indicate de inculpat cu adresele

de mail: DD, FF și HH, fapta de deținere absorbindu-se practic în fapta de a vinde,

respectiv de a pune la dispoziție fără drept datele în discuție.

S-a reținut că

în cauză a fost probată săvârșirea cu vinovăție de către inculpat numai a infracțiunilor

de a vinde fără drept coduri de acces și date informatice în scopul săvârșirii infracțiunilor

prevăzute de art. 42-art. 45, prevăzute de art. 46 alin. (1) lit. b) din Legea

nr. 161/2003, precum și complicitate la infracțiunile prevăzute de art. 48 și

art. 49 din Legea nr. 161/2003, ultimele două în formă continuată, față de infracțiunile

săvârșite de inculpatul H.L.A. în calitate de autor.

În condițiile

în care nu s-a probat că inculpatul M.I. este persoana care a trimis mesajele de

tip spoof utilizatorilor legitimi de conturi pe platforma B. (părțile vătămate cetățeni

francezi din prezenta cauză), ci doar că s-a aflat în posesia acestor date, pe care

le-a vândut altor persoane, nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de acces

fără drept la un sistem informatic în scopul obținerii de date informatice, cu încălcarea

măsurilor de securitate, infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (1), alin. (2) și

alin. (3) din Legea nr. 161/2003.

Pentru această

infracțiune, s-a constatat că sunt incidente prevederile art. 11 pct. 2 lit. a)

C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., și s-a dispus achitarea

inculpatului, deoarece accesul fără drept la sistemul informatic reprezentat de

conturile utilizatorilor legitimi pe platforma B. a fost realizat de o altă persoană

decât inculpatul, această persoană neidentificată fiind cea care a conceput și expediat

la adresele de poștă electronică ale părților vătămate mesajul, aparent emanat de

la compania B., prin care a solicitat și obținut comunicarea de date bancare confidențiale.

În ceea ce privește

infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen., în formă continuată,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care a fost trimis în judecată inculpatul

M.I., faptă constând în postarea pe platforma B. de licitații cu anunțuri de vânzare

pentru bunuri fictive (GPS) de către inculpatul H.L.A., prin folosirea datelor bancare

obținute fraudulos, ale unor conturi aparținând unor titulari legitimi, vândute

de inculpatul M.I., prima instanță reținând că s-a realizat inducerea în eroare

a cumpărătorilor, neidentificați, privitor la realitatea existenței bunurilor cumpărate

și la identitatea vânzătorului, s-a constatat că activitatea infracțională descrisă

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 49 din Legea

nr. 161/2003, realizată în forma complicității de către inculpatul M.I.

Înșelăciunea prevăzută

de art. 215 alin. (2) C. pen. sancționează fapta persoanei care induce în eroare

o parte contractantă de bună credință, activitatea de înșelare realizându-se prin

folosirea unui mijloc fraudulos, în timp ce infracțiunea prevăzută de art 49 din

Legea nr. 161/2003 sancționează fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei

persoane, în scopul de a obține un beneficiu material, realizată prin operațiuni

specifice transferului de date în regim informatic, respectiv prin introducerea,

modificarea, ștergerea de date informatice sau restricționarea accesului la aceste

date, operațiuni care sunt modalități alternative a acțiunii de inducere în eroare

a persoanei căreia i-a fost provocată diminuarea patrimoniului.

În aceste condiții,

prevederile art. 215 alin. (2) C. pen. stabilesc regimul juridic general al dispozițiilor

de incriminare a înșelăciunii, iar prevederile art. 49 din Legea nr. 161/2003 instituie

o formă specială a înșelăciunii săvârșită prin operațiuni în regim informatic, dispozițiile

de ordin special având prioritate față de normele generale; în consecință, pentru

a nu fi în prezența dublei incriminări, s-a constatat că faptele celor doi inculpați

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 49 din Legea

nr. 161/2003, în modalitatea complicității pentru inculpatul M.I., care a pus la

dispoziția coinculpatului datele confidențiale asupra conturilor, permițându-i postarea

de anunțuri fictive de vânzare, care aparent emanau de la utilizatorii legitimi

ai acelor conturi, și a autoratului pentru inculpatul H.L.A., urmând să se rețină

incidența art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc.

pen., în cazul infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. (2) C. pen.

În ceea ce privește

compania C.A., s-a constatat că singurele date evidențiate de perchezițiile în sistem

informatic l-au indică pe inculpatul H.L.A. ca deținător al unor fișiere (în număr

de 382) conținând date și informații privitoare la postare de anunțuri vânzări obiecte

și produse pe platforma B., texte reprezentând anunțuri de vânzare, date confidențial

bancare (în număr de 1561) constând în numere de card și codurile aferente, data

expirării, date de identificare a titularului de drept, inclusiv 192 de date distincte

aparținând unor clienți ai companiei C.A., conturi și parole de acces la serviciul

de plăți on-line (în număr de 64).

Ori, în condițiile

în care, în cauză nu s-a probat că inculpații deduși judecății au efectuat activitatea

de phishing, ci doar că unul dintre aceștia a deținut datele bancare ale unor clienți

ai companiei C.A., despre care s-a menționat că au fost compromise prin atacul informatic

și că, ulterior, au fost utilizate datele de identificare pentru obținerea de beneficii

materiale, dar fără a se preciza în concret data și valoarea tranzacțiilor, distinct

pentru clienții acestei companii, precum și că inculpații H.L.A. sau M.I. ar fi

fost implicați în transferul sau utilizarea datelor obținute fraudulos, prin postare

de anunțuri pe platforma B., ori prin achiziționare de bunuri plătite cu sume din

conturile compromise, nu poate fi reținută în cauză răspunderea penală și civilă

a celor doi inculpați pentru infracțiunile prevăzute de art. 42 alin. (1), alin.

(2) și alin. (3) din Legea nr. 161/2003 săvârșite față de clienții C.A.

În acest caz,

s-a constatat că instanța de fond a stabilit o situație de fapt corectă, în sensul

că percheziția în sistem informatic asupra stick-ului de memorie descoperit în posesia

inculpatului M.I. a evidențiat 15 date și informații obținute prin folosirea funcției

de căutare „numere carduri bancare”, din care, unele aparțineau companiei C.A.,

dar concluzia că aceste conturi au fost utilizate pentru transmiterea de mesaje

spam folosite în activitățile de phishing nu este susținută de probele din dosar,

respectiv că inculpatul este persoana care

a inițiat activitatea de phishing

și a obținut datele în discuție, întrucât, așa cum s-a arătat anterior, datele informatice

confidențiale s-au obținut prin operațiuni inițiate de la o altă adresă electronică,

fără legătură cu inculpații din cauză.

S-a mai reținut

că prejudiciul susținut de compania C.A., dedus atât din valoarea de resecurizare

a conturilor aferent săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 42 din Legea nr.

161/2003, respectiv art. 48 din Legea nr. 161/2003, cât și din valoarea tranzacțiilor

frauduloase, pentru care însă nu s-a dovedit că inculpații ar avea vreo participație,

nu poate fi reținut că ar fi fost produs prin activitatea infracțională a inculpaților

trimiși în judecată în prezenta cauză, astfel că soluția adoptată de instanța de

fond (de respingere a acțiunii civile) este legală și temeinică.

Corespunzător

infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului M.I., respectiv cele prevăzute de

art. 46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 161/2003, art. 26 C. pen. raportat la

art. 48 din Legea nr. 161/2003 și art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea

nr. 6161/2003, fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., s-a dispus condamnarea

inculpatului la pedepse privative de libertate individualizate în raport de

art. 72 C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. și 76 lit. c)

C. pen., astfel 8 luni închisoare, 1 an închisoare, 2 ani închisoare, urmând să

fie stabilită pedeapsa rezultantă conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C.

pen., prin recontopirea pedepselor în pedeapsa de 2 ani închisoare, cu menținerea

suspendării sub supraveghere a executării, conform art. 86

1

-86

4

C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen.

În ceea ce privește

infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen., referitor la care, în apelul

parchetului s-a criticat soluția de achitare pronunțată de prima instanță, s-a constatat

că este o critică nefondată, deoarece tribunalul a reținut corect că infracțiunea

de asociere în vederea comiterii de infracțiuni implică o participație penală distinctă

de aceea care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii scop; ori, în speță,

s-a demonstrat numai că inculpatul M.I. a transferat date informatice, deținute

fără d