ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 303/2012

SC C. SA Slatina a înregistrat în mod ilegal în evidența contabilă factura fiscală de aprovizionare din 19 iulie 2004 întocmită în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr. 9328 din 19 iulie 2004, conform căreia a cumpărat o locomotivă în valoare de 1.642.200.225 ROL din care TVA în sumă de 262.200.036 ROL, factură semnată de învinuitul F.G. care a întocmit NIR 28, a înscris-o în centralizatorul aprovizionărilor, balanța de verificare și decontul TVA pe luna iulie 2004, documente înaintate Direcției Financiare Olt. La data de 29 septembrie 2004 ca urmare a nelivrării locomotivei, SC R.I. SA Bacău a emis factura de stornare seria … nr… prin care s-a anulat factura fiscală inițială însă învinuitul F.G. a omis să înregistreze în evidența contabilă această ultimă factură motivând că nu a intrat în posesia sa. Faptele descrise au fost încadrate de organele de cercetare penală în infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, conform ordonanței prin care s-a schimbat încadrarea juridică emisă în 24 martie 2009.

În luna iulie 2004 învinuitul F.G. administrator al SC C. SA Slatina a dat spre înregistrare în evidența contabilă a societății factura fiscală din 15 iulie 2004 privind aprovizionarea unei locomotive în valoare totală de 3.300.000.000 ROL din care TVA în sumă de 526.891.000 ROL, factură pentru care a fost întocmit NIR-ul 27 din 15 iulie 2004, a fost înscrisă în centralizatorul aprovizionărilor, balanța de verificare și decontul TVA pe luna iulie 2004, documente cu privire la care s-a reținut că, potrivit constatărilor efectuate de Garda Financiară Olt prin procesul verbal încheiat la data de 12 iulie 2005, sunt falsificate. S-a mai reținut că SC C. SA Slatina nu a plătit locomotiva către SC R. SRL Cluj, că potrivit expertizei contabile efectuate în cauză, bugetul statului nu a fost prejudiciat și s-a apreciat că în raport de situația de fapt expusă, în sarcina învinuitului se impune a se reține săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 37 din Legea 82/1991.

La data de 23 iulie 2004 conform Contractului de vânzare-cumpărare nr. 22, SC V. SRL Bacău a vândut SC F.I. SRL o locomotivă cu suma de 280.000 euro plus TVA și la aceeași dată SC C. SA Slatina a înregistrat în evidența contabilă factura fiscală de aprovizionare seria … nr… prin care învinuitul F.G. a cumpărat aceeași locomotivă cu suma de 13.694.520.000 ROL, din care TVA în sumă de 2.186.520.000 ROL, iar pentru această factură a dat dispoziție să se întocmească NIR-ul 26 din 23 iulie 2004, fiind înscrisă în centralizatorul aprovizionărilor și decontul TVA pe luna iulie 2004, și în bilanțul contabil, documente apreciate ca fiind false întrucât învinuitul nu a cumpărat vreo locomotivă de la SC F.I. SRL. S-a arătat că prin înregistrarea fictivă în evidența contabilă a SC C. SA Slatina a facturii de aprovizionare din 3 iulie 2004, învinuitul F.G., în calitate de administrator, a dedus în mod nelegal TVA în sumă de 2.182.520.000 ROL, a comis fapta ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit. c) din Legea 241/2005.

În lunile iulie și august 2004 SC C. SA Slatina a înregistrat în evidența contabilă 2 facturi de aprovizionare emise de SC P.C. SRL, respectiv: - factura fiscală din 30 iulie 2004 reprezentând 45 sape furaj în valoare totală de 5.970.825.000 ROL din care TVA în sumă de 953.325.000 ROL; - factura fiscală din 13 august 2004 reprezentând diverse produse în valoare de 549.028.000 ROL din care TVA în sumă de 87.660.000 ROL. Pentru factura fiscală din 30 iulie 2004 inculpatul a întocmit NIR-ul nr. 29 din 30 iulie 2004, factura fiind înscrisă în centralizatorul aprovizionărilor pe luna iulie 2004, balanța de verificare și decontul TVA pe aceeași lună. Factura fiscală din 13 august 2004 a fost înregistrată în evidența contabilă nr. 1 din 31 august 2004, balanța de verificare din luna august și decontul TVA pe aceeași lună. Totodată, s-a stabilit că în evidența contabilă a SC C. SA s-au înregistrat un număr de 12 chitanțe de plată din care ar rezulta că firma administrată de inculpat a achitat suma de 360.000.000 ROL către furnizorul SC P. SRL Craiova, însă din declarațiile date de G.V. - administrator la SC P. - și concluziile expertizei grafice efectuate s-a stabilit că înscrisurile au fost scrise și completate de către inculpat, operația juridică nefiind reală. S-a apreciat că învinuitul F.G. s-a folosit în mod ilegal de aceste 2 facturi fiscale, că martorul G.V. nu a livrat niciodată mărfuri acestei societății, reținându-se că marfa provine din activități ilicite iar învinuitul a dedus în mod ilegal TVA-ul la cele 2 facturi, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 și fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. (pentru 12 chitanțe).

În luna august 2004 SC C. SA Slatina a înregistrat în evidența contabilă factura fiscală de aprovizionare din 2 august 2004 din care rezulta că la data de 2 august 2004 SC T.I. SRL Craiova ar fi livrat SC C. SA Slatina produse feromanganoase, zinc, robineți titan și țeava în valoare de 6.258.995.000 ROL din care a dedus TVA în sumă de 999.335.000 ROL, factură contabilizată din dispoziția învinuitului F.G. în evidența contabilă a societății prin nota contabilă nr. 1 din 31 august 2004, balanța de verificare și decontul TVA pe luna august 2004. S-a reținut că inculpatul a intrat în posesia ilicită a acestei facturi, s-a aprovizionat cu mărfurile trecute în factură de pe piața neagră și ulterior le-a comercializat în numele societății sale la o altă societate dând astfel o tentă legală activității sale infracționale. Pentru a nu fi descoperit, la rubrica privind expediția mărfurilor inculpatul s-a trecut pe sine ca fiind delegat, nu a precizat nr. de înmatriculare al mijlocului de transport deși marfa cântărea peste 41 de tone. De asemenea s-a arătat că pentru a induce în eroare organele fiscale, inculpatul a completat chitanța nr. 7101596 în numele SC T.I. SRL din care rezultă că acesta ar fi plătit societății furnizoare suma de 6.258.995.000 ROL la data de 2 august 2004 deși în realitate F.G. nu a plătit acestei societăți nici o sumă de bani întrucât în acea perioadă societatea respectivă nu a desfășurat activități comerciale, apreciindu-se că în consecință nu putea încasa această sumă de la SC C. SA Slatina. S-a mai arătat că întrucât SC T.I. SRL nu a livrat marfa precizată în factura menționată către SC C. SA Slatina, această marfă nu a fost plătită, astfel că învinuitul nu putea să deducă TVA în sumă de 999.335.000 ROL, chitanța din 2 august 2004 a fost scrisă și completată de învinuitul F.G. în numele SC T.I. SRL Craiova, și în raport de aceste fapte s-a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 și fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzute de art. 290 C. pen.

În perioada septembrie - decembrie 2004 SC C. SA Slatina prin administratorul F.G. a înregistrat în evidența contabilă 15 facturi fiscale de aprovizionare privind lingouri din aluminiu și alte produse în valoare totală de 12.253.195.685 ROL, de la SC L.S. SRL Râmnicu Vâlcea, iar cu ocazia controlului efectuat de Garda Financiară Olt la sediul SC C. SA Slatina învinuitul a prezentat 13 chitanțe fiscale de plată emise de SC L.S. SRL Râmnicu Vâlcea din care rezultă că SC C. SA Slatina a achitat suma de 5.507.302.920 ROL, reprezentând plata parțială a mărfurilor achiziționate de la SC L.S. SRL însă din adresa nr. 240066 din 16 mai 2005 emisă de Garda Financiară Vâlcea a rezultat că această societate nu a avut legături comerciale cu SC C. SRL Slatina. S-a reținut că din verificările efectuate a rezultat că toate facturile de la SC L.S. SRL Râmnicu Vâlcea au fost evidențiate în mod ilegal în contabilitatea SC C. SA de către și din dispoziția învinuitului F.G. care a dedus în mod ilegal TVA în valoare de 1.956.392.586 ROL. S-a precizat că întrucât SC L.S. SRL Râmnicu Vâlcea nu a avut legături comerciale cu SC C. SA Slatina, această ultimă societate s-ar fi aprovizionat în mod ilegal de pe piața neagră din municipiul Slatina unde există numeroase turnătorii din aluminiu care funcționează ilegal și pentru a da o aparență de legalitate a făcut rost de facturi de la societăți care funcționau legal printre ele aflându-se și SC L.S. SRL Râmnicu Vâlcea după care aluminiul l-a livrat în baza unor facturi emise de SC C. SA Slatina către SC C.T. și SC C. SRL Slatina, administrată de învinuitul C.V. În raport de situația de fapt expusă s-au reținut în sarcina învinuitului infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 și fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzut de art. 290 C. pen.

Prin înregistrarea în contabilitatea SC C. SA a unui număr de 26 facturi și chitanțe fiscale care la emitent au înscris SC P.C. SRL Craiova, SC T.I. SRL Craiova și SC L.S. SRL Râmnicu Vâlcea, care nu sunt înregistrate în contabilitatea celor 3 societăți, administratorul SC C. SA - învinuitul F.G. a putut să retragă în numerar din casieria societății cu aparență de legalitate suma totală de 1.212.629.000 ROL, apreciindu-se că această sumă a fost supusă procesului de spălare de bani întrucât sumele retrase au fost justificate pe baza unor chitanțe care nu sunt întemeiate pe operațiuni reale întrucât în perioada de referință societatea administrată de învinuit se afla în faliment. Față de această situație de fapt s-a reținut în sarcina învinuitului F.G. și infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Dosarul s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Olt sub nr. 2662/104/2009, la 08 iulie 2009. În cursul cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul F.G., care nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată. Au fost audiați și martorii G.V., N.M., C.L.C., P.F., P.C.M., D.C., S.V., R.D.F., M.E.M., T.M., C.V., M.C., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar. În apărarea inculpatului a fost admisă proba cu înscrisuri. La ultimul termen de judecată, din oficiu, instanța în baza art. 334 C. proc. pen., a pus în discuția părților schimbarea încadrării juridice dată faptei prevăzute la punctul 2 din rechizitoriu din infracțiunea prevăzută de art. 37 din Legea nr. 82/1991 în infracțiunea prevăzută de art. 43 din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 C. pen., iar la termenul din 17 mai 2010 reprezentantul Ministerului Public a solicitat schimbarea încadrării juridice în ceea ce privesc infracțiunile de evaziune fiscală din art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în 5 fapte prevăzute de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. În cauză s-a constituit parte civilă în termen legal DGFP Olt, solicitându-se obligarea inculpatului la plata integrală a prejudiciului cauzat bugetului de stat. La solicitarea instanței partea civilă a depus la dosar modul de calcul al sumei solicitate cu titlu de daune materiale. Din analiza coroborată a probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța reține în fapt și în drept următoarele: 1) În luna iulie 2004, inculpatul F.G., în calitate de administrator al SC C. SA Slatina a dispus înregistrarea în mod ilegal în evidența contabilă a firmei a facturii fiscale de aprovizionare din 19 iulie 2004 întocmită în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr. 9328 din 19 iulie 2004, din care rezultă că ar fi cumpărat o locomotivă în valoare de 1.642.200.225 ROL din care TVA în sumă de 262.200.036 ROL, factură semnată de învinuitul F.G., care a întocmit și NIR-ul 28, a înscris-o în centralizatorul aprovizionărilor, balanța de verificare și decontul TVA pe luna iulie 2004, documente înaintate ulterior Direcției Financiare Olt. La data de 29 septembrie 2004 ca urmare a nelivrării locomotivei, SC R.I. SA Bacău a emis factura de stornare seria … nr… prin care s-a anulat factura fiscală inițială însă inculpatul F.G. a omis să înregistreze în evidența contabilă această ultimă factură, deducând astfel nelegal de la bugetul statului TVA în sumă de 262.200.036 ROL. Cu ocazia audierilor inculpatul nu a recunoscut comiterea acestei fapte invocând că din cauza unor probleme obiective operațiunea comercială nu a putut fi definitivată, că nu a primit niciodată factura de stornare și că a omis să restituie factura societății furnizoare și să-și reglementeze situația în contabilitatea firmei pe care o administra. Cu toate acestea, la fila 134 din dosarul de urmărire penală exista dovada expedierii de către SC R.I. SA Bacău a facturii de stornare pe numărul de fax al societății administrate de inculpat, mai mult, acesta din urmă a întocmit nota de intrare recepție a bunului, deși în fapt acest obiect nu a fost niciodată livrat de furnizor și nu a fost plătit de către cumpărător, și în plus a rămas în pasivitate mai mult de un an, demersul în vederea reglementarii situației în contabilitate pentru presupusa operațiune comercială nereușită fiind demarat de către inculpat numai după începerea cercetărilor de către organele fiscale. De asemenea, deși inculpatul a arătat că la indicațiile contabilei firmei a întocmit și NIR-ul și a înregistrat în contabilitate bunurile fiind audiată aceasta din urmă a infirmat apărarea formulată, arătând că a înregistrat în contabilitate exclusiv actele care le-a adus inculpatul, și în baza dispozițiilor acestuia, fără a fi întrebată vreodată care este modalitatea prin care putea evidenția în contabilitatea firmei stornarea facturilor. 2) În luna iulie 2004 inculpatul F.G. în calitate de administrator al SC C. SA Slatina a dat spre înregistrare în evidența contabilă a societății factura fiscală din 15 iulie 2004 privind aprovizionarea unei locomotive în valoare totală de 3.300.000.000 ROL din care TVA în sumă de 526.891.000 ROL, factură pentru care a întocmit NIR-ul 27 din 15 iulie 2004, a fost înscrisă în centralizatorul aprovizionărilor, balanța de verificare și decontul TVA pe luna iulie 2004. Cu toate acestea în baza verificărilor făcute de organele fiscale a rezultat că SC C. SA Slatina nu a plătit niciodată locomotiva către SC R. SRL Cluj, iar la rândul său această din urmă societate nu a livrat niciodată bunul către societatea inculpatului. La 01 noiembrie 2005 prin adresa nr. 184 inculpatul a solicitat SC R. SRL Cluj stornarea facturii sus-menționate, demers ce a intervenit însă după începerea verificărilor și cercetărilor penale în cauză. Potrivit expertizei contabile efectuate în cauză bugetul statului nu a fost prejudiciat întrucât SC R. SRL Cluj a fost obligată la plata TVA-ului decontat. La data de 23 iulie 2004 conform Contractului de vânzare-cumpărare nr. 22 din aceeași dată, SC V. SRL Bacău a vândut SC F.I. SRL o locomotivă cu suma de 280.000 euro plus TVA și la aceeași dată SC C. SA Slatina a înregistrat în evidența contabilă factura fiscală de aprovizionare seria … nr… din care rezultă că SC C. SA Slatina, administrată de inculpatul F.G. ar fi cumpărat aceeași locomotivă cu suma de 13.694.520.000 ROL, din care TVA în sumă de 2.186.520.000 ROL, iar pentru această factură a dat dispoziție să se întocmească NIR-ul 26 din 23 iulie 2004, fiind înscrisă în centralizatorul aprovizionărilor și decontul TVA pe luna iulie 2004 și în bilanțul contabil. La 27 iulie 2004, SC F.I. SRL Piatra-Neamț a livrat același bun către SC D. SRL Bobicești pentru un preț de 13.711.180.000 ROL, întocmindu-se factura fiscală din 27 iulie 2004. Prin înregistrarea fictivă în evidența contabilă a SC C. SA Slatina a facturii de aprovizionare din 3 iulie 2004, inculpatul F.G., în calitate de administrator, a dedus în mod nelegal TVA în sumă de 2.182.520.000 ROL, prejudiciul stabilit prin expertiza contabilă efectuată în cauză. Cu ocazia audierii inculpatul a recunoscut că firma administrată de el nu a achiziționat de la F.I. SRL locomotiva în cauză, deși a intenționat acest lucru, arătând însă că nu a putut restitui factura întrucât nu o avea asupra sa. Cu toate acestea instanța reține că potrivit declarațiilor persoanei care s-a ocupat de ținerea contabilității la firma inculpatului în acea perioadă, declarație analizată și la punctul 1) din prezenta hotărâre rezultă că înregistrările în contabilitate se efectuau întotdeauna în baza dispozițiilor date de inculpat și totodată pe baza documentelor puse la dispoziție de către acesta, că inculpatul nu a solicitat niciodată sfaturi de la contabilă sa privind modalitățile în care putea evidenția situația creată în contabilitate și mai mult, că nu a întreprins nici un demers pentru a lua legătura cu firma vânzătoare pe o perioadă de mai mult de un an, rămânând în pasivitate până la începerea cercetărilor penale împotriva sa. Apărarea inculpatului este cu atât mai puțin plauzibilă dacă se are în vedere valoarea considerabilă a contractului de vânzare-cumpărare înregistrat în contabilitate dar și faptul că acesta a întocmit nota de intrare recepție deși bunul nu fusese livrat. 4) În lunile iulie și august 2004 SC CO. SA Slatina a înregistrat în evidența contabilă 2 facturi de aprovizionare emise de SC P.C. SRL, respectiv: - factura fiscală din 30 iulie 2004 reprezentând 45 sape furaj în valoare totală de 5.970.825.000 ROL din care TVA în sumă de 953.325.000 ROL; - factura fiscală din 13 august 2004 reprezentând diverse produse în valoare de 549.028.000 ROL din care TVA în sumă de 87.660.000 ROL. Pentru factura fiscală din 30 iulie 2004 inculpatul a întocmit NIR-ul nr. 29 din 30 iulie 2004, factura fiind înscrisă în centralizatorul aprovizionărilor pe luna iulie 2004, balanța de verificare și decontul TVA pe aceeași luna. Factura fiscală din 13 august 2004 a fost înregistrată în evidența contabilă la 31 august 2004, balanța de verificare din luna august și decontul TVA pe aceeași lună. Totodată, inculpatul a înregistrat în evidența contabilă a SC CO. SA un număr de 12 chitanțe de plată din care rezultă că firma administrată de el a achitat suma de 360.000.000 ROL către furnizorul SC P. SRL Craiova. Din declarațiile date de martorul G.V. - administrator la SC P. SRL Craiova la data indicată în actele analizate - rezultă că societatea sa nu a avut nici un fel de relații comerciale cu firma administrată de inculpat, că nu a scris nici una din facturile prezentate de către organele de urmărire penală și nici nu a semnat sau aplicat ștampila pe chitanțele din care rezultă că ar fi primit în parte prețul bunurilor de la inculpat. Declarațiile acestui martor sunt confirmate și prin concluziile expertizei grafice efectuate în cauză prin care s-a stabilit că înscrisurile (chitanțe) au fost scrise și completate de către inculpat, apărarea constantă a acestuia în sens contrar celor rezultate din probe neputând fi reținută. În acest context se constată că învinuitul F.G. s-a folosit în mod ilegal de cele 2 facturi fiscale și a dedus în mod ilegal TVA-ul la cele 2 facturi, falsificând ulterior personal 12 chitanțe de plata, din care rezultă ca firma administrată de el a achitat suma de 360.000.000 ROL către furnizorul SC P. SRL Craiova, chitanțe pe care le-a înregistrat în evidența contabilă a SC CO. SA. 5) În luna august 2004 inculpatul F.G., în calitate de administrator al SC CO. SA Slatina a înregistrat în evidența contabilă a firmei factura fiscală de aprovizionare din 2 august 2004 din care rezultă că la data de 2 august 2004 SC T.I. SRL Craiova ar fi livrat SC CO. SA Slatina produse feromanganoase - zinc, robineți de titan și țeavă - în valoare de 6.258.995.000 ROL, din care a dedus TVA în sumă de 999.335.000 ROL, factură contabilizată din dispoziția inculpatului în evidența contabilă a societății prin nota contabilă nr. 1 din 31 august 2004, balanța de verificare și decontul TVA pe luna august 2004. Având în vedere ca SC T.I. SRL Craiova nu a avut activități comerciale în acea perioadă, nefiind evidențiate în contabilitatea sa operațiunile sus-menționate (declarație martora I.C.) instanța reține că inculpatul a intrat ilicit în posesia acestei facturi, s-a aprovizionat cu mărfurile trecute în factură de pe piața neagră și ulterior le-a comercializat în numele societății sale la o altă societate dând astfel o tentă legală activității sale infracționale. De altfel, pe lângă aspectele menționate anterior această concluzie este susținută și de faptul că inculpatul a completat chitanța nr. "X11" în numele SC T.I. SRL, atestând în mod nereal că ar fi plătit societății furnizoare suma de 6.258.995.000 ROL la data de 2 august 2004, deși în realitate F.G. nu a plătit acestei societăți nici o sumă de bani întrucât în acea perioadă societatea respectivă nu a desfășurat activități comerciale, implicit neputând încasa această sumă de la SC CO. SA Slatina. Faptul că scrisul și semnăturile de pe chitanță au fost executate de către inculpat a fost stabilit prin raportul de expertiză grafică depus la dosarul de urmărire penală, fapt care se coroborează cu declarația martorei I.C. din care rezulta că firma SC T.I. SRL nu a livrat mărfuri către societatea administrată de inculpat și nici nu a încasat nici o sumă de bani de la aceasta. Întrucât SC T.I. SRL nu a livrat marfa precizată în factura menționată către SC CO. SA Slatina și această marfă nu a fost plătită inculpatul nu putea să deducă TVA în sumă de 999.335.000 ROL. 6) În perioada septembrie - decembrie 2004 SC CO. SA Slatina prin administratorul F.G. a înregistrat în evidența contabilă 15 facturi fiscale de aprovizionare privind lingouri din aluminiu și alte produse în valoare totală de 12.253.195.685 ROL de la SC L.S. SRL Râmnicu Vâlcea, iar cu ocazia controlului efectuat de Garda Financiară Olt la sediul SC CO. SA Slatina învinuitul a prezentat 13 chitanțe fiscale de plată emise de SC L.S. SRL Râmnicu Vâlcea din care rezulta că SC CO. SA Slatina a achitat suma de 5.507.302.920 ROL, reprezentând plata parțială a mărfurilor achiziționate. Din Adresa nr. 240066 din 16 mai 2005 emisă de Garda Financiară Vâlcea rezultă însă că SC L.S. SRL Râmnicu Vâlcea nu a avut legături comerciale cu SC CO. SRL Slatina, de altfel operațiunile menționate în facturile analizate de organele fiscale neavând nici o legătură cu obiectul de activitate al firmei din Vâlcea, aceleași aspecte rezultând în mod direct și din declarațiile martorilor S.V., P.C.M. și D.C. Cu privire la aceste operațiuni comerciale inculpatul a declarat că ar fi fost desfășurate prin intermediul numitului T.C. din Drăgășani, județul Vâlcea, fapt ce s-a dovedit a fi fals întrucât persoana la care s-a făcut referire a fost încarcerată la Penitenciarul Colibași la 20 mai 2004, decedând în acest loc la 02 aprilie 20005. De asemenea prin concluziile raportului de expertiză grafică se reține că facturile fiscale au fost scrise în întregime și semnate de către inculpat, mai mult în cuprinsul acestora inculpatul a trecut date nereale, respectiv în facturile din 5 noiembrie 2004 datele din actul său de identitate emis însă la 25 noiembrie 2004, iar în actele întocmite după 25 noiembrie 2004 datele din actul de identitate vechi. Întrucât SC L.S. SRL Râmnicu Vâlcea nu a avut legături comerciale cu SC CO. SA Slatina, rezultă că această ultimă societate s-a aprovizionat în mod ilegal cu deșeuri de aluminiu și pentru a da o aparență de legalitate operațiunilor a făcut rost de facturi de la societăți care funcționau legal printre ele aflându-se și SC L.S. SRL Râmnicu Vâlcea după care aluminiul l-a livrat în baza unor facturi emise de SC CO. SA Slatina către SC C.T. și SC CA. SRL Slatina, administrată de învinuitul C.V. Totodată inculpatul a falsificat și a înregistrat în contabilitatea firmei sale 13 chitanțe cu seria "X2" și numerele "X2" - "X2", respectiv "X22" - "X22" din care rezultă că SC CO. SA Slatina ar fi plătit către SC L.S. SRL Râmnicu Vâlcea suma de 5.507.302.920 ROL, fapt rezultat atât din considerentele anterioare cât și din concluziile raportului de expertiză grafică prin care s-a stabilit că scrisul și semnătura de pe aceste acte au fost executate de inculpat. În drept, faptele inculpatului F.G. descrise la pct. 1, 3, 4, 5 și 6 din prezenta sentință, constând în evidențierea nereală în actele contabile ale SC CO. SA Slatina în luna iulie 2004 a facturii fiscale de aprovizionare din 19 iulie 2004 întocmită în baza Contractului de vânzare-cumpărare nr. din 19 iulie 2004, din care rezultă că ar fi cumpărat o locomotivă în valoare de 1.642.200.225 ROL din care TVA în sumă de 262.200.036 ROL; la 23 iulie 2004 a facturii fiscale de aprovizionare seria … nr… din care rezultă că SC CO. SA Slatina ar fi cumpărat o locomotivă cu suma de 13.694.520.000 ROL, din care TVA în sumă de 2.186.520.000 ROL; în lunile iulie și august 2004 a 2 facturi de aprovizionare emise de SC P.C. SRL, respectiv: factura fiscală din 30 iulie 2004 reprezentând 45 sape furaj în valoare totală de 5.970.825.000 ROL din care TVA în sumă de 953.325.000 ROL și factura fiscală din 13 august 2004 reprezentând diverse produse în valoare de 549.028.000 ROL din care TVA în sumă de 87.660.000 ROL; în luna august 2004 a facturii fiscale de aprovizionare din 2 august 2004 din care rezultă achiziționarea de produse feromanganoase în valoare de 6.258.995.000 ROL, din care a dedus TVA în sumă de 999.335.000 ROL și în perioada septembrie - decembrie 2004 a 15 facturi fiscale de aprovizionare privind lingouri din aluminiu și alte produse în valoare totală de 12.253.195.685 ROL de la SC L.S. SRL Râmnicu Vâlcea cu consecința producerii unui prejudiciu de 925.554 ROL reprezentând impozit pe profit și TVA, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută și pedepsită de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea 41 alin. (2) C. pen. Instanța urmează să respingă cererea de schimbare a încadrării juridice pusă în discuție de reprezentantul Ministerului Public la termenul din 17 mai 2010 în ceea ce privesc infracțiunile de evaziune fiscală din art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în 5 fapte prevăzute de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. ca neîntemeiată reținând că în raport de modul similar în care a acționat inculpatul în toate cele 5 ocazii, într-un interval de numai 5 luni și prin folosirea unor mijloace similare acesta a acționat în baza aceleiași rezoluții infracționale și nu în baza unor rezoluții distincte. Faptele inculpatului constând în falsificarea a 12 chitanțe cu seria "X" și numerele "X1" - "X1" în perioada iulie - august 2004 prin care se atestă în mod nereal ca ar fi plătit suma de 360.000.000 ROL către SC P. - pct. 4 din sentință, falsificarea unei chitanțe cu seria "X" numărul "X11" prin care se atestă în mod nereal plata sumei de 6.258.995.000 ROL către SC T.I. SRL și a 13 chitanțe cu seria "X2" și numerele "X2" - "X2", respectiv "X22" - "X22" din care rezultă ca SC CO. SA Slatina ar fi plătit către SC L.S. SRL Râmnicu Vâlcea suma de 5.507.302.920 ROL întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătura privată în formă continuată prevăzută și pedepsită de art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Fapta inculpatului constând în evidențierea nereală în evidența contabilă a SC CO. SA Slatina în luna iulie 2004 a facturii fiscale din 15 iulie 2004 privind aprovizionarea unei locomotive în valoare totală de 3.300.000.000 ROL din care TVA în sumă de 526.891.000 ROL, fără ca prin aceasta să fie prejudiciat bugetul de stat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicată în M. Of. nr. 454 din 18 iunie 2008 raportat la art. 289 C. pen. În baza art. 334 C. proc. pen., instanța va dispune schimbarea încadrării juridice dată acestei fapte descrise la punctul 2 din sentință, din infracțiunea prevăzută de art. 37 din Legea nr. 82/1991 în infracțiunea prevăzută de art. 43 din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 C. pen., reținând că articolul în raport de care s-a făcut încadrarea inițială a faptei a fost renumerotat inițial în 2005 (M. Of. nr. 48 din 14 ianuarie 2005) și ulterior în 2008 (M. Of. n. 454 din 18 iunie 2008), fără a suferi însă modificări în ceea ce privesc elementele constitutive ale infracțiunii sau limitele de pedeapsă, și în plus că se impune raportarea la art. 289 C. pen., întrucât acest text legal completează norma specială de incriminare în ceea ce privește sancțiunea aplicabilă. La individualizarea sancțiunilor ce urmează să fie aplicate pentru infracțiunile comise, instanța urmează să aibă în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv vârsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale, conduita sa procesuala caracterizată prin lipsa de sinceritate, modul în care au fost comise infracțiunile, caracterul continuat al acestora și prejudiciul produs, apreciind în raport de aceste elemente că prin aplicarea unor pedepse orientate spre jumătatea maximului prevăzut de lege - respectiv 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, 6 luni închisoare pentru art. 43 din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 C. pen. și 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată se ating scopurile prevăzute de art. 52 C. pen. În cazul infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 în baza art. 65 alin. (2) C. pen. și art. 64 alin. (1) lit. c), se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcție, de a exercita o profesie sau de a desfășura o activitate de natura celei de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii (fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale) pe o durată de 3 ani. Întrucât cele trei infracțiuni au fost săvârșite în concurs real în baza art. 33 alin. (1) lit. a) 34 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen., se vor contopi pedepsele aplicate prin prezenta sentință urmând ca inculpatul F.G. să execute pedeapsa cea mai grea respectiv 3 ani închisoare, pedeapsă ce se va executa în regim de detenție, și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcție, de a exercita o profesie sau de a desfășura o activitate de natura celei de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii (fondator, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale) pe o durată de 3 ani. În baza art. 71 C. pen., se vor interzice inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza finală și lit. b) C. pen. Se va dispune anularea înscrisurilor falsificate, respectiv 12 chitanțe fiscale cu seria "X" și numerele "X1" - "X1", chitanța seria "X" numărul "X11", 13 chitanțe cu seria "X2" și numerele "X2" - "X2", respectiv "X22" - "X22". În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005 copie de pe dispozitiv se va comunica la data rămânerii definitive a sentinței de condamnare și Oficiului Național al Registrului Comerțului. Cât privește infracțiunea de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului constând în aceea că prin înregistrarea în contabilitatea SC CO. SA a unui nr. de 26 facturi și chitanțe fiscale care la emitent au înscris SC P.C. SRL Craiova, SC T.I. SRL Craiova și SC L.S. SRL Râmnicu Vâlcea, care nu sunt înregistrate în contabilitatea acestor 3 societăți, administratorul SC CO. SA - inculpatul F.G. a putut să retragă în numerar din casieria societății cu aparență de legalitate suma totală de 1.212.629.000 ROL, sumă în privința căreia s-a apreciat ca a fost supusă procesului de spălare de bani întrucât a fost justificată pe baza unor chitanțe care nu sunt întemeiate pe operațiuni reale, instanța apreciază că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, urmând să dispună achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit a) raportat la art. 10 lit d) C. proc. pen. Potrivit art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 12 ani "dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni". În cauză, prin probele administrate nu s-a putut stabili cu certitudine că sumele despre care se pretinde că au făcut obiectul spălării de bani ar proveni din comiterea de infracțiuni, faptul că proveniența lor nu a putut fi justificată de către inculpat sau prezumția ca aceștia sunt rezultați din activități ilicite nefiind în aprecierea instanței situații similare cu cele avute în vedere de către legiuitor la incriminarea faptei. De altfel, prin actul de sesizare cu privire la această infracțiune s-a arătat numai faptul că sumele retrase din societate nu au justificare în raport de natura și volumul activității comerciale desfășurate, fără a se indica în baza căror probe s-a stabilit că banii sunt produsul unei infracțiuni și, dat fiind că valoarea prejudiciului stabilit prin expertiză în cazul infracțiunii de evaziune fiscală este inferior sumei indicate în cazul infracțiunii de spălare de bani nu se poate reține în aprecierea instanței că prima sumă a fost supusă procesului de spălare de bani. În baza art. 14 și 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., se va admite în parte acțiunea civilă și dispune obligarea inculpatului la plata către DGFP Olt a sumei de 925.554 RON plus majorări și penalități până la data plății efective, suma fiind stabilită până la concurența prejudiciului calculat prin expertiza contabilă efectuată în cauză. II. Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, Direcția Generală a Finanțelor Publice Olt în numele și pentru ANAF ca reprezentant al Statului Român și inculpatul. În apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt sentința a fost criticată pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte: a) Greșita achitare a inculpatului pentru infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Referitor la acest motiv de apel s-a invocat faptul că infracțiunea de spălare de bani are un caracter derivat întrucât existența ei este condiționată de săvârșirea prealabilă a unei infracțiuni din care să provină bunul supus operațiunii de spălare. De asemeni s-a arătat că această infracțiune este în strânsă conexiune cu o "infracțiune principală", adică o altă infracțiune în urma căreia produsele sunt rezultate și susceptibile de a deveni obiectul unei infracțiuni de spălare a banilor. S-a subliniat faptul că în cauză au fost administrate probe din care a rezultat în mod cert faptul că inculpatul a comis o infracțiune de evaziune fiscală iar prin înregistrarea în contabilitate a unor chitanțe fictive a dat o aparență de legalitate retragerii în numerar a banilor ce îi avea în casieria societății, săvârșind astfel și infracțiunea de spălare de bani. S-a făcut referire la faptul că și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a apreciat că a fost supusă "spălării" o anumită sumă de bani și s-a invocat, ca practică judiciară, Decizia penală nr. 3615/2007. b) S-a criticat sentința sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpatului apreciindu-se că acesta este prea mic în raport de gravitatea faptelor comise și persoana inculpatului. Totodată s-a precizat că nu a fost sancționat concursul de infracțiuni prin aplicarea unui spor de pedeapsă. Apelul DGFP Olt a vizat numai latura civilă a cauzei și s-a apreciat că prima instanță a ignorat probele administrate în cauză cu consecința obligării inculpatului la plata unei sume mai mici decât cea stabilită prin nota de constatare a organelor financiare. S-a susținut că prima instanță a avut în vedere o probă administrată nelegal - expertiza contabilă de la urmărirea penală, probă la care reprezentanții părții civile nu au fost convocați și nu au putut formula obiecțiuni "în termen legal" și a "ignorat" nota de constatare a Gărzii Financiare. Ca ultim argument s-a susținut și faptul că sentința este nemotivată în ceea ce privește latura civilă. În consecință, s-a solicitat desființarea sentinței și obligarea inculpatului la 1.689.518 RON cu plata obligațiilor fiscale accesorii calculate în conformitatea cu legislația fiscală. În apelul inculpatului sentința primei instanțe a fost criticată pentru nelegalitate și netemeinicie susținându-se, în esență, achitarea pentru toate infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată. În acest sens s-a invocat faptul că prima instanță nu ar fi ținut cont de expertiza contabilă întocmită de expert G.M. care a explicat foarte clar activitatea desfășurată de SC CO. SA Slatina și de unde rezultă că nu a produs nici un prejudiciu bugetului de stat. Într-o teză subsidiară s-a solicitat schimbarea modalității de executare a pedepsei prin aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen. sau art. 86 1 C. pen. Analizând apelurile formulate în raport de actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele: 1. Cu privire la existența faptelor și încadrarea lor ca infracțiuni: Instanța de apel reține că prima instanță a făcut o analiză detaliată și obiectivă a probelor administrate pe parcursul întregului proces penal și a reținut o stare de fapt corectă. Susținerile inculpatului referitor la modul în care se derula activitatea de înregistrare a documentelor contabile au fost infirmate de contabila acestuia R.D.F. În ceea ce privesc relațiile cu diferite societăți comerciale, prima instanță a arătat motivul pentru care acestea sunt considerate fictive și anume acela că societățile respective nu au desfășurat activități comerciale în acea perioadă și, prin urmare, nu aveau cum să emită facturi sau să vândă efectiv bunuri inculpatului - așa cum este cazul SC P.C. SRL (a se vedea declarația martorului G.V.), SC T.I. SRL (declarația martorei I.C.) - sau nu au avut deloc legături comerciale cu societatea administrată de inculpat - cazul SC L.S. SRL Râmnicu Vâlcea (a se vedea Adresa nr. 240066 din 16 mai 2005 emisă de Garda Financiară Vâlcea). Adăugând la aceste argumente și faptul că expertiza criminalistică a scrisului a evidențiat că scrisul de pe chitanțele prin care inculpatul susține că a achitat mărfuri cumpărate de la aceste societăți, îi aparține acestuia, convingerea instanței că în realitate nu au existat acele operațiuni comerciale și că inculpatul a întocmit de fapt toate acele acte fictive pentru a nu achita TVA-ul datorat către stat, este deplină. În ceea ce privește expertiza întocmită în faza de urmărire penală de expert G.M., instanța de apel reține că inculpatul se folosește de concluziile trunchiate ale acestei expertize. Astfel expertul respectiv a dat răspunsul în două variante și anume după cum se stabilește că documentele contabile ce i-au fost prezentate sunt sau nu fictive. Dacă documentele respective nu sunt fictive atunci concluzia era că nu a fost prejudiciat bugetul de stat. Dacă însă acele documente se dovedeau a fi fictive, concluzia argumentată a expertului este că bugetul de stat a fost prejudiciat din anumite operațiuni desfășurate de inculpat cu suma de 925.554 RON. Ori, organele de urmărire penală și prima instanță au arătat pe larg argumentele ce duc la concluzia că acele documente contabile de care se prevalează inculpatul sunt fictive motiv pentru care suma de mai sus a și fost reținută de prima instanță ca reprezentând prejudiciul produs în cauză. Prin urmare, în ceea ce privesc faptele descrise la pct. 1, 2, 3, instanța de apel își însușește pe deplin argumentele instanței de fond cu privire la existența în materialitatea lor a infracțiunilor și consecințele produse. Prin urmare, solicitarea inculpatului în sensul de a se dispune achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., este nefondată. Tot nefondată este apreciată de instanța de apel și critica Parchetului prin care se susține că inculpatul ar fi fost greșit achitat pentru infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002. Art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 prevede că "dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni" constituie infracțiunea de spălare de bani (una din formele acestei infracțiuni). Rezultă așadar că o condiție esențială pentru existența acestei infracțiuni este preexistenta unor alte infracțiuni ce au ca rezultat material bunurile ce formează obiectul infracțiunii de spălare de bani, urmată apoi de alte operații licite sau ilicite, în cadrul cărora dobândirea, deținerea sau folosirea acelor bunuri îmbracă o aparență legală. Infracțiunea de spălarea banilor este de fapt un concept ce ilustrează un complex de activități desfășurate de infractor în scopul de a ascunde originea inițială a banilor și care întotdeauna provine din comiterea unor alte infracțiuni. Corelativ, rezultă că nu poate fi reținută infracțiunea de spălare de bani atunci când banii sau bunurile sunt rezultatul direct al activității infracționale așa cum este cazul și în speța de față. Astfel, în cauza de față, inculpatul procedează la întocmirea de acte fictive din care să rezulte aprovizionarea cu anumite bunuri și plata către furnizori (și implicit plata TVA), se aprovizionează în mod real cu marfă fără acte (deci pentru care nu plătea TVA, după care vindea bunurile respective (încasând TVA pe care, datorită actelor fictive întocmite, nu mai avea obligația de a-l achita bugetului de stat) și ridica din bancă banii rezultați. Banii respectivi reprezintă așadar rezultatul direct al activității infracționale și nu poate fi reținută în cauză infracțiunea de spălare de bani. Infracțiunea de spălare de bani ar fi putut fi reținută numai dacă organul de urmărire penală reușea să facă dovada că suma de bani inițială, folosită de inculpat pentru a se aproviziona cu bunurile vândute mai departe, provine tot din comiterea unor infracțiuni, sau că banii pe care îi scotea din bancă erau "reinvestiți" după aceeași schemă. Cum nu s-a făcut o astfel de dovadă, în mod just prima instanță a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunea de spălare de bani. Împrejurarea că Oficiul Național pentru Spălarea Banilor s-a sesizat de tranzacțiile făcute de inculpat și a apreciat că ar putea fi vorba de o infracțiune de spălare de bani, nu poate conduce automat la concluzia că o asemenea infracțiune ar și exista. Referitor la speța invocată de Parchet în motivele de apel se constată că nu are incidență în cauza de față fiind vorba acolo de o cu totul altă situație premisă. 2. Individualizarea judiciară a pedepselor. Aplicând o pedeapsă principală de 3 ani închisoare cu executare în regim de detenție prima instanță a făcut o corectă aplicare a criteriilor de individualizare a pedepsei. În speță, nu se impune nici o majorare a pedepselor întrucât gravitatea faptelor nu este dată neapărat de mărimea prejudiciului ci și de alte elemente (natura infracțiunii, existența sau nu a antecedentelor penale etc.) dar nici o micșorare sau o schimbare a modalității de executare așa cum solicită inculpatul, deoarece treb