ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra recursurilor în casație formulate de inculpații A., B., C., D., E. și F., împotriva Deciziei penale nr. 28 din data de 25 iulie 2017 a Curții Militare de Apel București,în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 49 din data de 22 septembrie 2015 pronunțată de Tribunalul Militar București în Dosarul nr. x/2013, au fost condamnați inculpații:

1) col. A.,, ofițer în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea, pentru:

- abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 246 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 5 C. pen. privind aplicarea legii mai favorabile - la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare;

- fals material în înscrisuri oficiale prev. art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 288 alin. (2) C. pen. rap. la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 5 C. pen. privind aplicarea legii mai favorabile la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare;

- fals intelectual prev. de art. art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 289 C. pen. rap. la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 5 C. pen. privind aplicarea legii mai favorabile - la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen./1969 cu aplic. art. 5 C. pen. privind legea penală mai favorabilă s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de: 3 (trei) ani închisoare.

S-au aplicat art. 71 și 64 lit. a) teza a-II-a, b) și c) C. pen./1969.

În baza art. 861 C. pen. 1969 și art. 5 C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și accesorii pe durata prev. de art. 862 C. pen./1969, care se compune din pedeapsa aplicată la care se adaugă un interval de timp stabilit de instanță la 3 ani, deci pe o durată de 6 ani - termen de încercare.

S-au impus inculpatului măsurile de supraveghere prevăzute de art. 863 C. pen./1969.

S-a hotărât ca datele menționate să se comunice Serviciului de Probațiune Rm. Vâlcea;

A fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen./1969, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

2) lt. col. C. ofițer în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea, pentru:

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen./1969 cu aplic. art. 5 privind legea penală mai favorabilă s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de: 3(trei) ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a-II-a, b) și c) C. pen./1969.

În baza art. 861 C. pen./1969 și art. 5 C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și accesorii pe durata prev. de art. 862 C. pen./1969, care se compune din pedeapsa aplicată la care se adaugă un interval de timp stabilit de instanță la 3 ani, deci pe o durată de 6 ani - termen de încercare.

S-au impus inculpatului măsurile de supraveghere prevăzute de art. 863 C. pen./1969.

A fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen./1969, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

3) lt. col. E., ofițer în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea, pentru:

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen./1969 cu aplic. art. 5 privind legea penală mai favorabilă s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de: 3 (trei) ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a-II-a, b) și c) C. pen./1969.

În baza art. 861 C. pen./1969 și art. 5 C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și accesorii pe durata prev. de art. 862 C. pen./1969, care se compune din pedeapsa aplicată la care se adaugă un interval de timp stabilit de instanță la 3 ani, deci pe o durată de 6 ani - termen de încercare.

S-au impus inculpatului măsurile de supraveghere prevăzute de art. 863 C. pen./1969.

S-a hotărât ca datele menționate să se comunice Serviciului de Probațiune Craiova;

A fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen./1969, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

4) cpt. G., ofițer în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea pentru:

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen./1969 cu aplic. art. 5 C. pen. privind legea penală mai favorabilă s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de: 3 (trei) ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a-II-a, b) și c) C. pen./1969.

S-au impus inculpatului măsurile de supraveghere prevăzute de art. 863 C. pen./1969.

S-a hotărât ca datele menționate să se comunice Serviciului de Probațiune Rm. Vâlcea;

A fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen./1969, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

5). col. B., ofițer în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea, pentru:

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen./1969 cu aplic. art. 5 privind legea penală mai favorabilă s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de: 3 (trei) ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a-II-a, b) și c) C. pen./1969.

S-au impus inculpatului măsurile de supraveghere prevăzute de art. 863 C. pen./1969.

S-a hotărât ca datele menționate să se comunice Serviciului de Probațiune Rm. Vâlcea;

A fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen./1969, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

6). lt. col. rez. D., fost ofițer în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea, pentru:

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen./1969 cu aplic. art. 5 privind legea penală mai favorabilă s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de: 3 (trei) ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a-II-a, b) și c) C. pen./1969.

S-au impus inculpatului măsurile de supraveghere prevăzute de art. 863 C. pen./1969.

S-a hotărât ca datele menționate să se comunice Serviciului de Probațiune Rm. Vâlcea;

A fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen./1969, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

7). lt. col. rez. H., ofițer în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea, pentru:

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen. 1969 cu aplic. art. 5 privind legea penală mai favorabilă a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de: 3 (trei) ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a-II-a, b) și c) C. pen./1969.

S-au impus inculpatului măsurile de supraveghere prevăzute de art. 863 C. pen./1969.

S-a hotărât ca datele menționate să se comunice Serviciului de Probațiune Rm. Vâlcea;

A fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen./1969, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

8). lt. col. F., ofițer în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea, pentru:

- complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 246 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. - la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare

- fals intelectual prev. de art. art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 289 C. pen. rap. la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. - la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare;

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen./1969 cu aplic. art. 5 privind legea penală mai favorabilă s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de: 3 (trei) ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a-II-a, b) și c) C. pen./1969.

S-au impus inculpatului măsurile de supraveghere prevăzute de art. 863 C. pen./1969.

S-a hotărât ca datele menționate să se comunice Serviciului de Probațiune Rm. Vâlcea;

A fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen./1969, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

9). lt. col. I., ofițer în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea, pentru:

- complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale prev. art. 26 C. pen. rap la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 288 alin. (2) C. pen. rap. la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare;

- fals intelectual prev. de art. art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 289 C. pen. rap. la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare;

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen./1969 cu aplic. art. 5 privind legea penală mai favorabilă s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de: 3(trei) ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a-II-a, b) și c) C. pen./1969.

S-au impus inculpatului măsurile de supraveghere prevăzute de art. 863 C. pen./1969.

S-a hotărât ca datele menționate să fie comunicate Serviciului de Probațiune Rm. Vâlcea;

A fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen./1969, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

II. În baza 397 alin. (1) C. proc. pen. și art. 1349 C. civ., instanța a admis în parte acțiunile civile exercitate în cauză de părțile civile J., K. și L. numai în ceea ce privește acordarea daunelor morale.

A obligat inculpații în solidar, iar pe aceștia și în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Jandarmi al Județului Vâlcea la plata sumei de câte 3000 RON cu titlu de daune morale către părțile civile J., K. și L..

A respins în rest pretențiile civile formulate de părțile civile.

În baza art. 397 alin. (1) și (3) rap. la art. 25 alin. (3) C. proc. pen. a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor și anularea totală sau parțială a înscrisurilor falsificate.

A dispus anularea documentelor întocmite cu prilejul încadrării la Inspectoratul de Jandarmi Județean Vâlcea a următorilor candidați: M., N., O., P., Q., R., S., T. și U..

În baza art. 274 alin. (1), (2) și 3 C. proc. pen. a obligat inculpații în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Jandarmi Județean Vâlcea la plata a câte 1.500 RON fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 276 alin. (2) și (4) C. proc. pen., rap la art. 274 alin. (2) C. proc. pen. a obligat pe inculpați în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Jandarmi Județean Vâlcea la plata a câte 135 RON fiecare reprezentând onorariu apărător către partea civilă K. și la plata a câte 135 RON fiecare reprezentând onorariu apărător către partea civilă J..

Pentru a se hotărî astfel, s-au reținut, în esență, următoarele:

În luna aprilie a anului 2007 au fost organizate două concursuri pentru încadrarea de subofițeri ca recrutare din sursă externă la nivelul Inspectoratului Județean de Jandarmi Vâlcea.

Primul concurs a fost desfășurat în perioada 16 - 18 aprilie 2007 și avea ca scop ocuparea unui număr de 14 funcții de subofițeri de ordine publică, iar pentru buna lui organizare s-a prevăzut prin Ordinul de zi pe unitate nr. S/58 din 23 martie 2007 o comisie de concurs formată din lt.col. A. - președinte, cpt. C., cpt. E., lt. G. - membrii și plt.adj. F. - secretar.

Cel de-al doilea concurs a fost organizat în perioada 23 - 25 aprilie 2007 pentru ocuparea a 11 funcții de subofițeri pază conducte de transport produse petroliere, iar prin Ordinul de zi pe unitate nr. 5/64 din 2 aprilie 2007 s-a constituit comisia de concurs formată din lt.col. B. - președinte, lt.col. A., mr. D., cpt. H. - membrii și mr. I. - secretar.

Pentru stabilirea procedurilor, regulilor și normelor de desfășurare a concursurilor, au fost stabilite câte un regulament de desfășurare, deosebite între ele doar de natura probelor sportive susținute de candidați, regulamente care au fost înregistrate la Inspectoratul Județean de Jandarmi Vâlcea sub nr. x din 16 aprilie 2007 și y din 13 aprilie 2007 și toți componenții celor două comisii de concurs au luat cunoștință de acestea sub semnătură.

Fiecare dintre cele două proceduri de desfășurare a concursului a avute câte două etape: prima, publică și verificabilă direct, până la predarea lucrărilor susținute în cadrul examenelor între comisiile de concurs și a doua, nepublică și, deci, neverificabilă direct, desfășurată după predarea lucrărilor de concurs, care a constat în corectarea lucrărilor scrise primite de la candidați, notarea lor, alcătuirea listelor rezultatelor obținute și a candidaților promovați pe baza acestor rezultate.

Această parte nepublică a procedurii s-a desfășurat în prezența tuturor componentelor comisiilor de concurs, însă doar a lor în săli cu suprafață restrânsă, în care membrii comisiilor s-au putut vedea și supraveghea reciproc, astfel încât orice neconformitate în desfășurarea activității oricăruia dintre membrii comisiilor, a putut fi observată de către toți membrii comisiilor.

Pe baza actelor și lucrărilor cauzei s-a reținut că procedura de organizare și desfășurare a concursurilor, în partea ei publică, s-a desfășurat în conformitate cu normele stabilite prin regulamentul de desfășurare a concursului, iar în partea ei nepublică, s-a desfășurat altfel decât spuneau normele regulamentare, astfel încât, la finalul ei s-a constatat că cinci dintre lucrările primului concurs, respectiv cele ale candidaților: P., Q., M., N. și O. și patru dintre lucrările celui de-al doilea concurs, respectiv cele ale candidaților; T., U., V. și S. nu au fost scrise de candidații pe numele cărora au fost scrise respectivele lucrări de examinare la proba teoretică.

Cercetările efectuate în cauză au evidențiat că pe unele lucrări de concurs scrisul numelor și prenumelor candidaților seamănă între ele, motiv pentru care s-a dispus în faza de urmărire penale efectuarea unei expertize grafice.

Potrivit concluziilor rapoartelor de expertiză nr. x din 19 martie 2013 și respectiv nr. y din 18 septembrie 2013 la concursul din 16 - 18 aprilie 2007, candidații M., N. și O. nu și-au scris personal numele și prenumele pe testul scris.

Tot din concluziile rapoartelor de expertiză se reține că nici candidații P. și Q. nu și-au scris numele și prenumele pe testul de verificare, acestea fiind scrise de inculpatul F..

S-a reținut că lucrarea de expertiză mai constată că în cazul celor cinci lucrări, atât scrierea numelor și prenumelor candidaților cât și bifarea răspunsurilor la întrebările din testul grilă, substanța scripturală folosită este asemănătoare cu substanța scripturală folosită de inculpatul G. pentru a-și aplica semnătura pe lucrările respective în calitate de corector.

Mai mult decât atât, în cazul candidatului P., raportul de expertiză a precizat că cererea de înscriere la concurs nu a fost completată de el ci de inculpatul F..

Evident că scopul falsificărilor lucrărilor scrise ale candidaților susmenționați a fost acela de a le mări fraudulos notele și în final promovarea acestora în detrimentul altora.

Așa fiind, M. a primit nota 9,00, N. nota 9,00,O. nota 9,50, P. nota 9,00 și Q. nota 8,50.

Lucrările falsificate au dobândit calitatea de acte autentice prin aplicarea notei, ștampilei instituției și semnăturile membrilor comisiei, respectiv ale inculpaților: lt. col. A., cpt. E., cpt. C. și lt. G..

Urmare a activității frauduloase asumate de toți membrii comisiei, partea vătămată J. nu a putut ocupa unul din cele 14 locuri scoase la concurs, astfel că având media 7,37 s-a clasat pe poziția 15, neputând fi încadrat ca subofițer de jandarmi la Inspectoratul de Jandarmi Județean Vâlcea.

S-a reținut că manoperele frauduloase ale inculpaților membri ai comisiei de concurs au continuat în sensul realizării aparenței de corectitudine conform regulilor și procedurilor stabilite în regulamentul de concurs așa încât au întocmit în fals documentul intitulat "borderou centralizator pentru consemnarea notelor acordate la testul scris al concursului pentru ocuparea celor 14 funcții de subofițeri ordine publică din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea 18 aprilie 2007, timpul probei test scris" înregistrat la Inspectoratul de Jandarmi Județean Vâlcea sub nr. x din 18 aprilie 2007.

În acest act s-au consemnat în fals punctaje necorespunzătoare realității în cazul candidaților M., N., O., P. și Q..

De asemenea, inculpații membrii comisiei de concurs au falsificat documentul intitulat "Tabel centralizator cu rezultatele obținute pentru ocuparea celor 14 funcții de subofițeri ordine publică din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea - 18 aprilie 2007 - avizier-" document de atestă în mod nereal notele și media generală a celor cinci candidați ce au avut testele scrise falsificate.

În sfârșit inculpații membrii comisiei de concurs au întocmit și semnat în fals "Proces-verbal încheiat azi 19 aprilie 2007 la reședința IJJ Vâlcea cu prilejul desfășurării concursului pentru ocuparea a 14 funcții de subofițer operativ principal- ordine publică, deblocate prin Nota Raport a IGJR nr. x din 9 martie 2007", act ce atestă în fals rezultatele finale ale concursului în ceea ce privește pe candidații M., N., O., P. și Q..

În ceea ce-l privește pe inculpatul F., acesta cunoscând falsul lucrărilor scrise în cazul candidaților P. și Q., în calitate de secretar al comisiei de concurs a falsificat cu prilejul întocmirii documentul intitulat "borderou cuprinzând candidații participanți la testul scris al concursului pentru ocuparea celor 14 funcții de subofițeri ordine publică din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea".

În perioada 23 - 25 aprilie 2007 a fost organizat de Inspectoratul de Jandarmi Județean Vâlcea cel de-al doilea concurs pentru ocuparea a 11 funcții de subofițeri pază conducte transport produse petroliere.

Cu privire la modalitatea de desfășurare a acestui concurs s-a reținut că actele și lucrările efectuate în cauză au relevat același "modus operandi" în fraudarea rezultatelor concursului de către membrii comisiei de concurs în speță: lt. col. B. - președinte, lt. col. A., mr. D., cpt. H. - membrii, mr. I. - secretar.

Expertizele efectuate au evidențiat că la acest concurs, deși nu făcea parte din membrii comisiei, inculpatul F. a scris numele și prenumele candidaților T. și U..

De asemenea, s-a constatat tot din expertizele efectuate că în ceea ce privește pe candidații R. și S., aceștia nu și-au scris personal numele pe lucrarea scrisă.

În ceea ce-l privește pe candidatul R. s-a reținut că cererea acestuia de înscriere a fost scrisă de inculpatul I..

Instanța a arătat că traiectul fraudulos al activității membrilor comisiei relevă că falsificarea lucrărilor scrise s-a realizat cel mai probabil după ce ele au fost desigilate astfel încât se cunoșteau rezultatele celorlalți candidați.

Edificator în acest sens este că potrivit raportului de expertiză în cazul lucrării candidatului R. substanța scripturală folosită la bifarea răspunsurilor la punctele 7 D și 8 B este diferită de cea cu care a fost scris numele candidatului și de cea cu care s-a bifat răspunsurile la celelalte întrebări.

Așa fiind, ca urmare a contrafacerii lucrării R. a obținut nota 10,00 la testul scris și a ocupat ultima poziție de promovare cu media generală 9,00, devansându-l pe partea vătămată L. care deși tot cu media generală 9,00, a fost respins deoarece a avut nota mai mică la testul scris.

În mod asemănător, s-a realizat falsificarea lucrărilor și în cazul candidaților S., T. și U..

În toate cele trei cazuri lucrările scrise au fost falsificate prin refacere.

Astfel în cazul lui S. raportul de expertiză precizează că substanța scripturală folosită la bifarea răspunsurilor 1 C, 2 D, 6 D și 7 B, diferă de substanța scripturală cu care s-au bifat celelalte răspunsuri și cu care a fost scris numele candidatului.

În aceste circumstanțe, lucrarea scrisă, falsificată prin refacere a fost notată cu nota 9,50. Dacă testul scris nu ar fi fost falsificat prin bifarea ulterioară a celor patru răspunsuri candidatul S. ar fi fost notat cu 7,50 și ar fi fost respins.

Într-un mod asemănător a fost falsificată și lucrarea candidatului T. ale cărui răspunsuri bifate la punctele 1 C, 1 D și 6 D s-au făcut cu o substanță scripturală diferită de cea cu care s-au efectuat bifările la celelalte puncte, astfel încât lucrarea falsificată a fost notată cu media 950, iar candidatul a fost admis. Dacă nu ar fi fost bifate cele trei răspunsuri, T. ar fi fost notat cu 8,00 și nu ar fi promovat concursul.

Mai mult decât atât, s-a constatat că numele și prenumele candidatului T. nu a fost scris personal de acesta pe testul de verificare, ci așa cum s-a arătat mai sus, inculpatul F. a fost cel care a realizat acest lucru, deși acesta nu a făcut parte din membrii comisiei de concurs.

În ceea ce-l privește pe candidatul U. s-a constatat din expertiză că acesta nu și-a scris personal numele și prenumele pe testul scris intitulat "Test de verificare a cunoștințelor în vederea ocupării funcțiilor de subofițeri pază conducte".

Expertiza grafologică precizează că numele candidatului U. din cuprinsul testului scris a fost probabil executat de către inculpatul F..

S-a mai reținut că substanța scripturală cu care s-au bifat răspunsurile la punctele 2 D, 6 D și 7 D diferă de substanța scripturală cu care s-a scris numele și prenumele candidatului.

În urma acestor modificări frauduloase U. a obținut nota 9,50 și a promovat, în caz contrar ar fi obținut nota 8,00 și nu promova concursul.

Concluzia certă este că lucrările candidaților au fost notate după desigilare și după ce se știau deja răspunsurile celorlalți concurenți.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, inculpații A., C., E., cpt. G., B., D., H., F. și I., părțile civile J. și K. și partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Jandarmi al Județului Vâlcea, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie.

Inculpații apelanți au solicitat, printre altele, aplicarea Deciziei nr. 405/2016 a Curții Constituționale nr. 405/2016 și achitarea lor sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, întrucât nu ar fi încălcat norme din legislația primară (legi, ordonanțe de urgență sau ordonanțe ale guvernului) ci doar norme din legislația secundară și terțiară, respectiv regulamentele de organizare a celor două concursuri (nr. x din 16 aprilie 2007, nr. y din 13 aprilie 2007).

Prin Decizia penală nr. 28 din data de 25 iulie 2017 a Curții Militare de Apel București, cu majoritate, au fost admise, în parte, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari și de părțile civile J. și K..

A fost desființată hotărârea atacată pe latură civilă și în rejudecare au fost obligați apelanții inculpați col.(rez.) A., lt. col.(rez.) C., lt. col.(rez.) E., cpt. G., col. (rez.) B., lt. col. (rez.) D., lt. col. (rez.) H., lt. col. F. și lt. col. I. în solidar cu partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Jandarmi al Județului Vâlcea la plata sumelor de câte 6.000 (șase mii) RON cu titlu de daune morale către părțile civile J. și K..

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Au fost respinse ca nefondate apelurile declarate în cauză de inculpații col. (rez.) A., lt. col. (rez.) C., lt. col. (rez.) E., cpt. G., col. (rez.) B., lt. col. (rez.) D., lt. col. (rez.) H., lt. col. F. și lt. col. I. și apelanta parte responsabilă civilmente, Inspectoratul de Jandarmi al Județului Vâlcea, care au fost obligați la cheltuieli judiciare către stat în sumă de câte 300 (trei sute) RON fiecare.

În baza art. 276 alin. (1) și (4) C. proc. pen. fiecare dintre apelanții inculpați a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente, Inspectoratul de Jandarmi al Județului Vâlcea, să plătească părții civile J. câte 22,2 RON și către partea civilă K. câte 160 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, că este neîntemeiată critica inculpaților în sensul că prin activitatea lor, membrii comisiilor de concurs nu ar fi încălcat norme din legislația primară (legi, ordonanțe de urgență sau ordonanțe ale guvernului) ci doar norme din legislația secundară și terțiară, respectiv regulamentele de organizare a celor două concursuri (nr. x din 16 aprilie 2007, nr. y din 13 aprilie 2007).

S-a arătat astfel că, în realizarea sarcinilor lor de serviciu, inculpații aveau de îndeplinit obligații proprii profesiei pe care o exercitau, obligații cu caracter general, precum cele din Constituție, din art. 54 alin. (2), care stabilește pentru militari răspunderea pentru îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce le revin, depunând în acest scop jurământul cerut de lege, sau din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, care dau acestora prin art. 8 îndatoriri de apărare a valorilor democratice - constituționale, de respectare a jurământului militar și a prevederilor regulamentelor militare, de executare întocmai și la timp a ordinelor comandanților și ale șefilor, fiind responsabili de misiunile încredințate, dar și obligații legate de sarcina îndeplinită, respectiv concursul de angajare de personal militar, în raport de care, în Legea nr. 80/1995, se prevede modul de accedere în profesie pentru subofițeri ca persoane care au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al miniștrilor sau șefilor instituțiilor componente (art. 40).

Mai mult decât atât, chiar acele acte normative primare privind accesul în profesie (Legea nr. 80/1995) presupun în realizarea dispozițiilor lor în mod necesar o detaliere secundară și terțiară fără de care dispozițiile din norma primară nu se pot aduce la îndeplinire.

În felul acesta critica de neconstituționalitate a normei penale prin care se reglementează infracțiunea de abuz în serviciu făcută prin Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016 dă sens autonom obiectului ocrotirii penale realizată prin cuprinderea în C. pen. a acestei infracțiuni.

S-a considerat că în mod corect prima instanță a reținut în sarcina inculpatului A. infracțiunea de abuz în serviciu atunci când a stabilit în sarcina acestuia încălcarea de dispoziții normative primare privitoare atât la obligațiile proprii ale inculpatului, ce derivau din calitatea sa de jandarm, cât și la cele privind accesul în profesia de jandarm, realizate cu prilejul organizării și desfășurării celor două concursuri de angajare de personal.

S-a arătat că fapta reținută de către prima instanță de judecată în sarcina inculpatului de a-și desfășura în mod contrar legii și dispozițiilor regulamentare care reglementau modul de lucru al comisiei, activitatea în cele două comisii de concurs, ceea ce a prilejuit vătămarea intereselor părților civile ale cauzei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. în art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 246 din vechiul C. pen.

În ceea ce privește termenul "defectuos", invocat de inculpați și caracterizat de Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 16 iunie 2016 ca lipsit de claritate, precizie și previzibilitate, Curtea a reținut faptul că modalitatea normativă reținută ca fiind săvârșită de inculpați este aceia a "neîndeplinirii" și nu a îndeplinirii "defectuoase" a sarcinilor de serviciu, pentru că dacă inculpații și-ar fi îndeplinit aceste sarcini nu ar mai fi fost introduse în circuitul concursului de selecție de personal pentru jandarmeria Română lucrări scrise de alte persoane decât de candidați.

Împotriva Deciziei penale nr. 28 din data de 25 iulie 2017 a Curții Militare de Apel București, au declarat recurs în casație inculpații: A., B. C., D., E. și F..

Prin încheierea din data de 4 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2013*, au fost admise, în principiu, cererile de recurs în casație formulate de inculpații A., B., C., D., E. și F. împotriva Deciziei penale nr. 28 din data de 25 iulie 2017 a Curții Militare de Apel București.

Cauza a fost trimisă în vederea judecării recursurilor în casație la Completul 8 și s-a fixat termen la data de 16 mai 2018, cu citarea inculpaților, a părților civile J., K. și L. și a parții responsabile civilmente - Inspectoratul de Jandarmi al Județului Vâlcea.

Au fost respinse cererile formulate de inculpații B., C., D., E. și F. privind suspendarea executării hotărârii.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 434 - art. 438 C. proc. pen.

În ceea ce privește condiția prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., Înalta Curte a constatat că, în raport de motivele de recurs în casație, astfel cum au fost dezvoltate de inculpații A., B., C., D., E. și F. acestea se circumscriu cazului de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.:"inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

La termenul de judecată din data de 16 mai 2018, inculpații, prin apărători aleși, invocând ca temei dispozițiile de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., au solicitat admiterea recursurilor în casație, casarea deciziei și, în rejudecare, achitarea acestora pentru toate infracțiunile pentru care a fost condamnați.

În esență, s-a arătat că faptele acestora nu sunt prevăzute de legea penală, prin raportare la Decizia nr. 405/2016 a Curții Constituționale cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, întrucât în actul de sesizare a instanței nu s-a reținut încălcarea de către aceștia a vreunei dispoziții din legi sau ordonanțe ale Guvernului, ci doar a unor regulamente de desfășurare a concursului .

În acest context, inculpații consideră că, odată cu expirarea termenului de 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, a operat dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu, fiind incidente dispozițiile art. 4 din C. pen.

Referitor la infracțiunile de fals intelectual și fals material în înscrisuri oficiale, inculpatul A. a arătat că, deși în motivarea deciziei instanței de apel s-a reținut că I. a avut calitatea de complice, acesta a fost condamnat în calitate de autor, ceea ce înseamnă că a fost condamnat în mod greșit în baza altor texte de lege. În speță, nu se cunoaște autorul faptelor, astfel că nu se poate reține nici complicitatea la săvârșirea acestora.

Inculpații B., C., D., E. și F. au mai invocat și aspecte privind aplicarea greșită a legii penale mai favorabile, încălcarea prezumției de nevinovăție și omisiunea aplicării dispozițiilor privind prescripția răspunderii penale.

Analizând, recursurile în casație declarate de inculpații A., B., C., D., E. și F., împotriva Deciziei penale nr. 28 din data de 25 iulie 2017 a Curții Militare de Apel București, atât în raport cu susținerile apărătorilor, cât și în raport cu actele din dosar, precum și prin extindere și cu privire la inculpații G., H. și I., conform art. 443 din C. proc. pen., Înalta Curte, în opinie majoritară, constată că acestea sunt întemeiate cu privire la soluția de condamnare a acestora pentru infracțiunea de abuz în serviciu, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispozițiilor art. 433 C. proc. pen., scopul recursului în casație este acela de a supune Înaltei Curți de Casație și Justiție judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Este în afara oricărei îndoieli rezonabile că înțelesul expresiei "în condițiile legii" este lămurit de prevederile textelor de lege subsecvente, în special, de prevederile art. 434 C. proc. pen., referitoare la hotărârile supuse recursului în casație și ale art. 438 alin. (1) C. proc. pen., referitoare la cazurile în care se poate face recurs în casație.

Înalta Curte precizează că, pe calea recursului în casație nu se evaluează materialul probator, nu se modifică starea de fapt, întrucât, fiind o chestiune ce implică aprecierea probelor existente în cauză, acest aspect nu poate fi cenzura în această cale extraordinară de atac.

Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază că sintagma "nu este prevăzută de legea penală" privește situațiile în care condamnarea se bazează pe ipoteze de incriminare care nu sunt prevăzute de lege, respectiv nu au făcut niciodată obiectul incriminării sau a operat dezincriminarea.

În prezenta cauză, inculpații au invocat, referitor la infracțiunea de abuz în serviciu, în esență, că prin activitatea lor, membrii comisiilor de concurs nu au încălcat norme din legislația primară (legi, ordonanțe de urgență sau ordonanțe ale guvernului) ci doar norme din legislația secundară și terțiară, respectiv regulamentele de organizare a celor două concursuri (nr. x din 16 aprilie 2007, nr. y din 13 aprilie 2007), motiv pentru care, făcând aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016, s-ar impune achitarea lor pentru că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Principala problemă pusă în discuție în această cauză o constituie așadar stabilirea atribuțiilor de serviciu încălcate de inculpați și a actelor normative care le reglementează .

Înalta Curte reține că prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 246 din C. pen. din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din C. pen. sunt constituționale doar în măsura în care prin sintagma "îndeplinește în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înțelege "îndeplinește prin încălcarea legii".

Curtea Constituțională a statuat că principiul legalității incriminării impune ca doar legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat sa o respecte, în caz contrar supunându-se sancțiunii penale. Deci, comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înțeleasă ca act formal adoptat de Parlament, precum și ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative, respectiv, prin ordonanțe și ordonanțe de urgență). În consecință, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizata numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară - legi și ordonanțe ale Guvernului.

Aceleași principii au fost reiterate și prin Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017 a Curții Constituționale.

Decizia nr. 405/2016 produce efecte juridice, de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, conform art. 147 alin. (4) din Constituție, în toate cauzele penale aflate pe rolul organelor judiciare, indiferent de faza sau etapa procesuală în care se află.

Potrivit Deciziei nr. 1415/2009 a Curții Constituționale, atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt obligatorii și se impun cu aceeași forță, tuturor subiectelor de drept.

De asemenea, prin art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se prevede că dispoziția din legea în vigoare constatată ca neconstituțională își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea Deciziei Curții Constituționale, dacă în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției.

Înalta Curte constată că, deși a expirat intervalul de 45 de zile de la data publicării Deciziei Curții Constituționale, legiuitorul nu a intervenit, până în prezent, pentru a pune în acord prevederile art. 297 alin. (1) C. pen., cu dispozițiile constituționale.

Ca atare, se reține că sintagma din conținutul art. 297 alin. (1) C. pen. (precum și al art. 246 din C. pen. din 1969) "îndeplinește în mod defectuos" este constituțională numai în măsura în care înțelesul său echivalează cu sintagma " îndeplinește prin încălcarea legii", iar încălcarea vizează un act de reglementare primară, adică o lege sau o ordonanță de guvern.

Per a contrario, în ipoteza în care conduita inculpatului subiect activ al infracțiunii, constă în încălcarea unui act normativ de reglementare secundară, inferior legii sau ordonanței guvernului, cum ar fi mențiuni regăsite în hotărâri ale Guvernului, ordine ale miniștrilor, regulamente de organizare și funcționare, coduri deontologice sau fișe ale postului, această conduită se situează în afara cadrului constituțional al reglementării infracțiunii de abuz în serviciu.

Aceasta înseamnă că orice acuzație având ca obiect o faptă cu privire la care se pretinde că au fost încălcate îndatoririle de serviciu va putea angaja răspunderea penală a subiectului activ numai dacă nerespectarea acestor obligații a avut loc prin încălcarea legii, în accepțiunea stabilită de Curtea Constituțională în considerentele deciziei anterior citate (legislație primară - legi și ordonanțe sau ordonanțe de urgență).

Aplicând considerațiile teoretice mai sus expuse la cauza de față, Înalta Curte consideră că, prin modul în care au fost formulate acuzațiile împotriva inculpaților și raportat la faptele comise, aceștia nu pot fi trași la răspundere penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu.

Astfel, inculpații A., C., E., D., F., B. G., H. și I. au fost trimiși în judecată și condamnați în primă instanță de Tribunalul Militar București pentru săvârșirea, în diferite forme de participație, a unor infracțiuni de abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale și fals intelectual.

În esență, s-a reținut că în luna aprilie a anului 2007 au fost organizate două concursuri pentru încadrarea de subofițeri cu recrutare din sursă externă la nivelul Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea, membri ai comisiilor de concurs fiind inculpații, care nu au respectat dispozițiile regulamentare și cu intenție au desfășurat activități de natură a frauda rezultatele celor două concursuri, inclusiv prin falsificarea unor documente de concurs.

S-a mai reținut că, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, inculpații au încălcat dreptul persoanelor vătămate J., L., Y., K. și Z. de a-și alege în mod liber profesia de subofițeri de jandarmi, permițând accesul în această funcție a altor persoane care au obținut în acest mod un avantaj de natură nepatrimonială .

Tribunalul militar a mai arătat că procedurile, normele și regulile de desfășurare a celor două concursuri au fost stabilite prin câte un Regulament de desfășurare care, dat fiind natura funcțiilor ce urmau a fi ocupate,au avut un conținut într-o mare măsură asemănător, singura deosebire fiind disciplinele sportive din cadrul probei de evaluare a performanțelor fizice.

Ambele regulamente au fost înregistrate la Inspectoratul de Jandarmi Județean Vâlcea sub nr. x din 16 aprilie 2007 și nr. y din 13 aprilie 2007, iar toți componenții celor două comisii de concurs au luat cunoștință de acestea sub semnătură.

Curtea militară de apel a respins ca nefondate apelurile declarate în cauză de inculpați, înlăturând criticile acestora cu privire la aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016, cu motivarea că, în realizarea sarcinilor lor de serviciu, aceștia aveau de îndeplinit obligații proprii profesiei pe care o exercitau, obligații cu caracter general, precum:

- art. 54 alin. (2) din Constituție, care stabilește pentru militari răspunderea pentru îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce le revin, depunând în acest scop jurământul cerut de lege;

- art. 8 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, care dă acestora îndatoriri de apărare a valorilor democratice- constituționale, de respectare a jurământului militar și a prevederilor regulamentelor militare, de executare întocmai și la timp a ordinelor comandanților și ale șefilor, fiind responsabili de misiunile încredințate;

- art. 40 din Legea nr. 80/1995 care prevede obligații legate de sarcina îndeplinită, respectiv concursul de angajare de personal militar, în raport de care, se prevede modul de accedere în profesie pentru subofițeri ca persoane care au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al miniștrilor sau șefilor instituțiilor componente.

Înalta Curte de Casație și Justiție, cu opinie majoritară, consideră că raționamentul juridic și argumentele aduse de instanța de apel sunt greșite prin raportare la Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curții Constituționale.

Prealabil acestei analize, Înalta Curte reiterează că recursul în casație, cale de atac extraordinară, se rezumă în analiză doar la cazurile de casare expres indicate de legiuitor, într-o abordare strictă de jure, fără reluarea și reanalizarea contextul

§ Cauze similare