ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3830/2012

Asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea adresată Judecătoriei Baia Mare, reclamanta C.N.A.D.N.R. SA prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj în contradictoriu cu SC P.C. SRL a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 408,68 RON, debit datorat conform contractului din 1 august 2009, reprezentând taxă de utilizare a zonei drumului, obligarea la plata penalităților de întârziere calculate în temeiul art. V.4 din contractul încheiat între părți în suma de 43,73 RON calculate de la data scadenței până la data de 8 iulie 2011 și în continuare până la plata efectivă, cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârea Judecătoriei Baia Mare Prin sentința nr. 11580 din 21 decembrie 2011 Judecătoria Baia Mare a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamanta desfășoară activități de interes public național în domeniul administrării drumurilor naționale și autostrăzilor, iar contractul încheiat de părți este un act administrativ, întrucât este încheiat de o autoritate publică și are ca obiect punerea în valoare a unui bun public, astfel încât litigiile privind executarea contractelor administrative sunt de competența instanței de contencios administrativ. 3. Hotărârea Curții de Apel Cluj Prin sentința nr. 252 din 30 martie 2012 a Curții de Apel Cluj a fost admisă excepția necompetenței materiale și, în consecință, a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare.

S-a constatat ivit un conflict negativ de competență și a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență. Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a apreciat că litigiul dedus judecății nu are natura unui litigiu de contencios administrativ, ci este un litigiu de natură civilă (comercială), astfel încât competența este stabilită în funcție de dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ. II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 20, 21, 22 C. proc.

civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare, pentru considerentele ce urmează: Înalta Curte a constatat că, în cauza de față, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 20 pct. 2 C. proc. civ. dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile, s-au declarat necompetente să judece același litigiu. Analizând actele dosarului, Înalta Curte a constatat că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă obligarea pârâtei la plata sumei de 408,68 RON, debit datorat conform contractului din 1 august 2009, reprezentând taxă de utilizare a zonei drumului și a penalităților de întârziere.

Pentru determinarea instanței competente material să soluționeze cererea de chemare în judecată de față, este necesar a fi clarificată natura juridică a contractului încheiat între cele două părți. Potrivit dispozițiilor pct. 1 art. 1 alin. (1) din contractul încheiat între C.N.A.D.N.R. SA, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj și SC P.C. SRL, obiectul îl reprezintă acordarea pârâtei a dreptului de a utiliza terenul în suprafață de 20 m.p., reprezentând zona drumului național, pentru amenajarea accesului pe DN, în schimbul plății unui tarif. Înalta Curte are în vedere dispozițiile art. 1 pct. 1 și pct. 2 din O.U.G.

nr. 119/2007, conform cărora contractul comercial reprezintă contractul încheiat între comercianți ori între aceștia și o autoritate contractantă, având ca obiect furnizarea unor bunuri sau prestarea de servicii contra unui preț constând într-o sumă de bani; iar autoritate contractantă reprezintă: a) oricare organism al statului-autoritate publică sau instituție publică - care acționează la nivel central ori la nivel regional sau local. Înalta Curte reține că litigiul în cauză poartă asupra executării obligațiilor decurgând din contractul încheiat între părți, respectiv C.N.A.D.N.R. - Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj, care potrivit statutului său, prevăzut în anexa la O.U.G.

nr. 84/2003 este „societate comercială pe acțiuni, care își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut” și o altă societate cu răspundere limitată, iar contractul încheiat între părți nu are natura unui contract ce se circumscrie dispozițiilor art. 2 lit. c) teza a II-a din Legea nr. 554/2004. Prin urmare, un asemenea contract nu reprezintă un contract de achiziție publică, de concesiune de lucrări publice sau servicii în sensul prevederilor art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 119/2007 și ale art. 2 alin. (1) lit. c) teza a-II-a din Legea nr. 554/2004 pentru a atrage competența instanței specializate de contencios administrativ. Pentru aceste motive, fiind vorba de un contract de natură comercială, în raport cu valoarea obiectului cererii, în temeiul art. 5 alin. (1) din O.U.G.

nr. 119/2007 coroborat cu art. 1 pct. 1 și art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. și art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competența materială de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Baia Mare. Având în vedere considerentele expuse, cât și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte stabilește competența de soluționare a cauzei deduse judecății și care formează obiectul conflictului de competență în favoarea Judecătoriei Baia-Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe C.N.A.D.N.R. SA și SC P.C. SRL în favoarea Judecătoriei Baia-Mare. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2012.