ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 437/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 437/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra contestației de față:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/1/2017, contestatorul A. a solicitat în contradictoriu cu intimata Banca Națională a României anularea Ordinului prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a României nr. 97 din 03.10.2016 și exonerarea contestatorului de la plata amenzii în suma de 30.000 RON, aplicată pentru faptele prevăzute și sancționate de O.U.G. nr. 99/2006 cu modificările și completările ulterioare, precum și Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României nr. 9 din 20 decembrie 2016 prin care a fost soluționată contestația formulata împotriva Ordinului nr. 97/03.10.2016.
În motivarea contestației, contestatorul a susținut următoarele:
În fapt, prin Ordinul prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a României nr. 97 din 03.10.2016, comunicat la data de 06 octombrie 2016, a fost dispusă sancționarea directorului general, membru al Comitetului de Resurse Umane și președinte al Comitetului de Restructurare și Recuperare Credite la B. SA, A., cu amendă în sumă de 30.000 RON pentru faptele prevăzute și sancționate de O.U.G. nr. 99/2006 cu modificările și completările ulterioare.
Împotriva Ordinului prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a României nr. 97 din 03.10.2016 a fost formulată contestație, iar prin Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României nr. 9 din 20 decembrie 2016, aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată.
Ordinul prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a României și Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României nr. 9 din 20 decembrie 2016 sunt nelegale și netemeinice pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 225 alin. (3): "Sancțiunile și măsurile sancționatoare aplicate potrivit art. 229 trebuie să fie eficace și proporționale cu faptele și deficiențele constatate și să fie de natură a avea un efect descurajant.
(4) La stabilirea tipului sancțiunii sau a măsurii sancționatoare și a cuantumului amenzii, Banca Națională a României are în vedere toate circumstanțele reale și personale relevante ale săvârșirii faptei, inclusiv următoarele aspecte, după caz:
a) gravitatea și durata faptei;
b) gradul de vinovăție a persoanei fizice sau juridice responsabile;
c) soliditatea financiară a persoanei fizice sau juridice responsabile, astfel cum rezultă, de exemplu, din venitul anual al persoanei fizice responsabile sau din cifra de afaceri totală a persoanei juridice responsabile;
d) importanța profiturilor realizate sau a pierderilor evitate de către persoana fizică sau juridică responsabilă, în beneficiul acesteia, în măsura în care acestea pot fi determinate;
e) prejudiciile cauzate terților, în măsura în care pot fi determinate;
f) gradul de cooperare a persoanei fizice sau juridice responsabile cu Banca Națională a României;
g) încălcările săvârșite anterior de persoana fizică sau juridică responsabilă;
h) orice consecințe potențial sistemice ale faptei săvârșite."
Trebuie menționat faptul că toate așa-zisele încălcări ale dispozițiilor legale aplicabile în activitatea bancară au fost începute înainte de aprobarea mandatului său la B., martie 2013 - aprilie 2016, iar Rapoartele de supraveghere, aferente perioadelor anterioare mandatului, au fost întocmite fără sancțiuni comparabile.
De asemenea, sancțiunile aplicate nu sunt proporționale cu gravitatea abaterilor și nici individualizate corespunzător circumstanțelor personale, având în vedere că niciodată nu a avut vreo conduită necorespunzătoare unei persoane cu o funcție de conducere într-o instituție de credit, deși a acumulat o vechime semnificativă în această funcție. Întotdeauna a dat dovadă de transparență și cooperare în relația cu Banca Naționala a României și a reușit cu succes să își aducă contribuția la capitalizarea B. SA, finalizată la începutului anului 2016.
Individualizarea sancțiunilor s-a făcut fără respectarea importanței profiturilor realizate sau a pierderilor evitate de către contestator, în beneficiul B. SA, deși acestea puteau și pot fi determinate.
Sancțiunile aplicate contestatorului nu au fost corect individualizate, încălcând astfel principiu proporționalității de către autoritatea/instituția, în speță BNR, care a aplicat sancțiunile, făcând un exces al puterii de apreciere, așa cum Curtea Europeană de Justiție a statuat, prin hotărârile mai jos menționate.
În cauza C - 146/05, Hotărârea din 27 septembrie 2007 Collee KG și Finanzanet, par. 40, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că "sancțiunile din dreptul intern trebuie să fie întotdeauna proporționale cu gravitatea abuzului/abaterii", încălcarea principiului proporționalității de către autoritatea/instituția care aplică sancțiuni însemnând "încălcarea limitelor în exercitarea puterii de apreciere" (Hot. C.E.J. din 27 septembrie 2007, cauza C -409/04, par. 58) sau "aplicarea unei măsuri care depășește ceea ce este necesar, devenind improprie scopului urmărit" (Hot. în cauza C - 45/06 - Campina).
În urma întâlnirii din 15 martie 2016, la invitația inspectorilor din cadrul Direcției Supraveghere a Băncii Naționale a României, la sediul acesteia, inspectorii de supraveghere au acordat B. un termen limită, respectiv data de 18 martie 2016 pentru prezentarea explicațiilor și observațiilor cu privire la conținutul proiectului raportului de control.
Acest termen de numai 3 zile (16 - 18 martie 2016) pentru a pregăti observații cu privire la aspectele neconforme și pentru a furniza corecții cu privire la aspectele factuale cuprinse în proiectul de raport de control ("Raportul") ce conține un număr de peste 350 de pagini, a fost un termen nerealist, având în vedere imposibilitatea evidentă de a verifica, în termenul limită de trei zile, toate aspectele incluse în proiectul de raport de control.
Aspectele consemnate în Raport, precum și îndoielile rezultate cu privire la activitatea băncii și a echipei de management au condus la concluzia existenței unor diferențe substanțiale în ceea ce privește înțelegerea unor cazuri concrete ori a situației reale în care se afla B. la data începerii mandatului Directorului General în martie 2013, precum și a modului în care obiectivele acestuia au fost îndeplinite.
După începerea mandatului său, a constatat progresiv că Banca se afla într-o situație critică, fiind în pericol însăși existența sa ca instituție de credit pentru considerentele ce vor fi prezentate în cele ce urmează.
Erodarea accelerată a capitalului a fost cauzată de deciziile de afaceri luate de către Bancă de-a lungul mai multor ani, înainte de anul 2013 și nereflectate corespunzător conform principiilor de prudență bancară în evidențele acesteia.
În plus față de contextul oricum negativ prezentat anterior, anul 2014 a adus mai multe evenimente neprevăzute, aflate în afara sferei de control a echipei de conducere a Băncii: începerea urmăririi penale a acționarului majoritar, suspendarea dreptului de vot al acționarului majoritar, convocarea AGEA pentru luna aprilie cu intenția de a reduce numărul de membri ai conducerii superioare etc.
Aceste evenimente au determinat intrarea Băncii într-o criză reputațională majoră, urmată de suplimentarea restricțiilor impuse anterior de către Banca Națională a României cu privire la desfășurarea activității Băncii (136 ordine BNR, inclusiv recomandarea de a sista atragerea depozitelor și acordarea creditelor).
De asemenea, atmosfera generală a fost permanent caracterizată printr-un climat tensionat și negativ, iar noua echipă de conducere și-a desfășurat activitatea într-un mediu ostil, fiind supusă permanent tirului acuzațiilor acționarului majoritar și a sfătuitorilor săi rău intenționați.
Având în vedere aceste evenimente, a fost surprins să observe că, în conținutul raportului întocmit în urma misiunii de control ce a vizat perioada 2013 - 2015, nu există nicio referire la contextul general amintit anterior în care echipa de conducere a fost nevoită să își desfășoare activitatea, respectiv a dificultăților și impedimentelor în care au fost realizate activitățile despre care se susține în cadrul Raportului ca sunt neconforme.
În acest sens, se cuvine a menționa faptul că Banca Națională a României a fost informată permanent și prompt cu privire la situațiile cu care se confrunta Banca, la modificările în ceea ce privește strategia Băncii, structura organizațională, cadrul intern de reglementare, precum și celelalte intenții și schimbări luate în considerare de conducerea superioară.
Mai mult decât atât, cu ocazia fiecărui eveniment semnificativ, echipa de conducere a informat reprezentanții Direcției Supraveghere a Băncii Naționale a României și a luat măsuri imediate pentru contracararea posibilelor efecte negative și a pierderilor potențiale, actualizându-și strategia la noile condiții și demonstrând, prin aceasta, pe lângă viziunea pe termen lung, un grad înalt de adaptabilitate și totală implicare și responsabilitate față de sarcinile ce-i reveneau.
De asemenea, progresele în direcțiile strategice au fost comunicate Băncii Naționale a României, inclusiv prin discuțiile purtate cu regularitate între Directorul General și Directorul Direcției de Supraveghere al Băncii Naționale a României și prin ședințele organizate între membrii echipei de conducere și reprezentanți ai Direcției Supraveghere.
Unele dintre aspectele semnificative menționate în cadrul Raportului au fost aduse la cunoștința reprezentanților Băncii Naționale a României de către echipa de conducere, încă de la momentul producerii acestora sau de la momentul în care a luat cunoștință de acestea, conducerea consultându-se în permanență, într-un mod transparent cu reprezentanții Băncii Naționale a României. Cu toate acestea, nu s-au putut identifica în cadrul Raportului referiri cu privire la aceste aspecte și la situațiile în care Banca a implementat imediat măsuri corective.
La individualizarea sancțiunilor aplicate, nu s-a ținut cont de realizările majore ale Băncii în perioada analizată.
Niciuna din realizările importante nu se regăsește în conținutul Raportului. Aceste realizări, precum și cheltuielile aferente, sunt puse sub semnul întrebării din perspectiva oportunității lor, în timp ce toți investitorii interesați de B. în perioada 2013 - 2015 au acordat importanța cuvenită acestora.
Contestatorul arată că, având în vedere încetarea contractului de mandat cu B. la data de 28.04.2015, nu a avut acces la documente și informații la momentul întocmirii prezentei contestații.
Cu privire la actele contestate, se menționează următoarele:
- "exercitarea necorespunzătoare a responsabilităților definite la art. 6 alin. (1) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit cu modificările și completările ulterioare, ceea ce a condus la încălcarea art. 6 alin. (3) din regulamentul menționat, întrucât nu a supravegheat corespunzător activitatea directoratului, având în vedere menținerea, prin decizia Directoratului din data de 29.05.2015, a postului de director al Direcției Conformitate, ulterior desființării acestuia, până în data de 30.10.2015, concomitent cu postul nou înființat de director al Direcției Conformitate și Securitate Bancară, care au fost ocupate de două persoane diferite".
Această constatare este neîntemeiată și nu relevă realitatea faptelor, neredând succesiunea și circumstanțierea evenimentelor. Situația la care se face referire a fost explicată în scris BNR (corespondența a fost pusă la dispoziția echipei de control și se află în posesia BNR), nefiind încălcate în niciun fel prevederile legale și neproducând niciun fel de daune materiale sau de altă natură.
Una dintre acțiunile întreprinse de Directorat în vederea creării unui cadru de administrare adecvat și riguros a fost implementarea unei structuri organizatorice care să întărească capacitatea Directoratului de a identifica, supraveghea și administra în mod eficace riscurile la care era expusă banca și să faciliteze atragerea de competențe de natură să contribuie la realizarea demersurilor strategice.
În acest sens, printre alte măsuri, Directoratul a aprobat la începutul anului 2015, extinderea Direcției Conformitate în sensul întăririi competențelor și ariei de cuprindere prin adăugarea de noi responsabilități din domeniul securității bancare (zonă necorespunzător acoperită în momentul începerii mandatului).
În scrisoarea adresată către BNR a arătat ca rolul de Director Conformitate și Securitate Bancar este un rol nou creat, care face obiectul reglementărilor privind autorizarea prealabilă de către BNR, iar odată cu numirea dlui. C. în aceasta funcție, a fost întocmită fișa postului nou înființat și a fost trimis spre aprobare către BNR dosarul acestuia. Până la aprobarea sa de către BNR, dl. C. nu a exercitat atribuțiile noii poziții.
Rolul de Director conformitate, care potrivit noii structuri organizatorice se află în raport de subordonare față de rolul nou creat, a continuat să existe temporar în vederea asigurării continuității funcției de conformitate, până în momentul în care deținătorul acestei poziții, dna. D. a părăsit banca, cu intenția pensionarii.
- "exercitarea necorespunzătoare a responsabilităților definite la pct. 3.1 din Regulamentul de Organizare și Funcționare al instituției de credit, referitoare la coordonarea activităților de elaborare și actualizare de politici, norme, proceduri și instrucțiuni interne privind activitatea structurilor din subordine, ceea ce a condus la încălcarea art. 26 alin. (2) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere lipsa din cadrul Politicii privind conflictele de interese a unor prevederi, referitoare la relațiile, serviciile, activitățile sau tranzacțiile în care pot apărea conflicte de interese și modul de gestionare a acestora".
Această constatare este neîntemeiată și nu relevă realitatea faptelor, neredând succesiunea și circumstanțierea evenimentelor, deoarece nu au fost încălcate prevederile legale, nu au fost aduse niciun fel de prejudicii materiale sau de altă natură. Mai mult decât atât, prin acțiunile întreprinse de Directorat au fost soluționate situații de conflict de interese existente în bancă cu mult înaintea începerii mandatului.
La foarte scurt timp după începerea exercitării atribuțiilor sale (în urma aprobării sale în funcție de către BNR), noul director al Direcției Conformitate și Securitate Bancară a început un proces de reanalizare și revizuire a politicilor și procedurilor existente. Printre primele politici revizuite a fost Politica privind conflictul de interese, fiind stabilite noi criterii de definire a acestuia.
Ca urmare a procesului de reanalizare și revizuire a politicilor și procedurilor existente, au fost identificate cu această ocazie un număr de 35 sau 37 de situații de conflict de interese existente în bancă, cu mult înaintea începerii mandatului său.
În scurt timp, acestea au fost soluționate, în ciuda dificultăților ridicate de necesitatea respectării prevederilor legislației muncii sub incidența cărora se aflau relațiile contractuale în care banca se afla cu angajații în cauză, astfel încât la data efectuării controlului BNR mai existau doar 2 situații de potențial conflict de interese (persoanele în cauză nefiind în relații directe de subordonare), situații bine cunoscute și monitorizate de către Directorat și pentru a căror soluționare erau analizate posibile opțiuni care să nu afecteze buna funcționare a băncii.
Una dintre aceste situații se referă la dl. E. care a fost aprobat de către BNR, în cursul anului 2014 în poziția de membru al Consiliului de Supraveghere care, potrivit criteriilor noii Politici privind conflictul de interese, a intrat într-un conflict de interese cu sora sa, Director de operațiuni în cadrul sucursalei Constanța, angajată în bancă cu mulți ani înaintea începerii mandatului său (2012).
În analizarea acestei situații nou create a trebuit să fie luată în considerare situația Consiliului de Supraveghere la acel moment: 2 din cei 5 membri demisionaseră, rămânând doar 3 membri cu dreptul de a-și exercita legal atribuțiile, unul dintre aceștia fiind dl. E.
Toate aceste aspecte au fost discutate în cadrul Directoratului și al Consiliului de Supraveghere, concluzionând că necesitatea de a asigura continuitatea și funcționalitatea conducerii băncii prevalează soluționării situației de conflict de interes care, având în vedere inexistența unei relații de subordonare directe putea fi monitorizată și controlată.
- "Încălcarea art. 26 alin. (1) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu completările și modificările ulterioare, având în vedere că Directoratul, prin Hotărârea nr. 605 din data 29.07.2015, a amânat implementarea măsurilor de remediere propuse de Direcția Conformitate cu privire la situațiile de conflict de interese în care se aflau angajați în relații de rudenie".
Această constatare este neîntemeiată și nu relevă realitatea faptelor, deoarece nu au fost încălcate prevederile legale, nu au fost aduse niciun fel de prejudicii materiale sau de alta natură.
Circumstanțele în care Directoratul și-a asumat decizia extinderii termenului de implementare a măsurilor de remediere propuse de Direcția conformitate au fost descrise la punctul de mai sus.
- "Încălcarea art. 154 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere întârzierea elaborării și modul necorespunzător în care Directoratul a întocmit planul de diminuare a riscului operațional, solicitat de Consiliul de supraveghere, întrucât nu cuprindea măsuri pe linia diminuării riscului operațional"
Această constatare este neîntemeiată, iar formularea acuzației este foarte generală și nu furnizează suficiente elemente de identificare a faptelor, efectelor și gravității acestora.
Contrar acestor afirmații vagi și nefundamentate, măsurile întreprinse de Directorat au fost în direcția identificării, monitorizării și diminuării riscului operațional. În acest sens, face următoarele precizări care sunt susținute și justificate cu documente ce au fost puse la dispoziția echipei de control și care se află în prezent în posesia BNR.
În a doua jumătate a anului 2015 (după implementarea noii structuri a funcției de conformitate și întărirea competențelor și expertizei în cadrul Direcției Conformitate și Securitate Bancară așa cum am ilustrat anterior), pe baza informațiilor furnizate de rapoarte și investigații interne, Directoratul a întocmit o analiză a riscului operațional aferent procesului de creditare din perioada 2008 - 2015, analiză ce a implicat:
- evaluarea expunerilor neperformante bilanțiere ce au înregistrat un interval mai mic de 365 zile de la data acordării până la prima operațiune de restructurare sau primele semne de dificultate de plata (SD 3 zile),
- identificarea nivelului de risc operațional de fraudă externă/internă aferent procesului de creditare comparativ cu masa creditelor neperformante/expunerilor anuale.
Ca urmare a prezentării analizei și rezultatelor acesteia în cadrul Consiliului de Supraveghere - Directoratul a propus măsuri ferme și imediate atât pe linia diminuării riscului operațional aferent proceselor băncii - reglementări normative ale activității de creditare/recuperare/colectare/executare silită), cât și pe linia recuperării prejudiciilor rezultate din materializarea riscurilor operaționale identificate (plângeri penale înaintate structurilor abilitate privind creditele acordate în 2008 clienților SC F. SA, SC G. SA - credite fraudulente în suma de aprox. 67 milioane RON ce reprezentau cca 16% din valoarea totală a creditelor neperformante înregistrate de bancă la sfârșitul anului 2015).
- "Încălcarea art. 108 alin. (3) din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 221/2001, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 3 lit. i) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 6 din 01 aprilie 2008 privind începerea activității și modificările în situația instituțiilor de credit, persoane juridice romane, și a sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din state terțe, cu modificările completările ulterioare, având în vedere următoarele: menținerea în funcția de director al Direcției Audit Intern a unei persoane fără aprobarea prealabilă a Băncii Naționale a României, respectiv, care a exercitat efectiv atribuțiile de director, până în data de 11.06.2014, când a fost revocat din funcție;
- a aprobat în data de 12.06.2014, în calitate de membru al Comitetului de Resurse Umane, înființarea poziției de director adjunct al Direcției Audit Intern și numirea dlui. H. pe această poziție, în fapt fiindu-i atribuite aceleași responsabilități pe care le deținea în calitate de director, respectiv de coordonare a activității de audit intern, eludând în acest fel prevederile reglementărilor în vigoare cu privire la aprobarea prealabilă a persoanelor cheie cu funcție de execuție"
Această constatare este neîntemeiată și neexprimând realitatea faptelor, deoarece pretinsele încălcări nu au produs niciun fel de daune materiala sau de altă natură.
Situația la care se face referire a fost discutată și analizată în repetate rânduri atât intern, în cadrul Directoratului și al Consiliului de supraveghere, cât și cu reprezentați ai organului de supraveghere, date fiind dificultățile întâmpinate în identificarea și angajarea în poziția de Director Audit Intern (poziție rămasă vacantă la începutul anului 2014, în urma plecării fostului Director dna. I.) a unui candidat care să îndeplinească criteriile necesare conform prevederilor legale și care să accepte condițiile modeste pe care banca le putea oferi - salariu la limita inferioară a medianei pieței la momentul respectiv, locul muncii la Sibiu - toate acestea în contextul unei crize reputaționale de notorietate publică.
Numirea dlui. H. a fost făcută de către Directorat cu respectarea prevederilor legale în vigoare, acesta urmând a-și exercita atribuțiile doar după obținerea aprobării prealabile de către BNR.
După depunerea dosarului său în vederea obținerii aprobării prealabile, ne-au fost solicitate documente legate de o sancțiune internă pe care acesta o primise în urma cu câțiva ani. Având în vedere că nici banca și nici dl. H. nu au putut identifica și furniza BNR aceste documente, Directoratul a decis retragerea dosarului depus inițial și reînceperea eforturilor de identificare a unui candidat extern.
Ulterior, continuitatea și funcționalitatea Direcției Audit Intern au fost asigurate temporar de către dna. J., Directorul Sistemului de Control Intern (persoană aprobată prealabil de către BNR, având atribuții de coordonare, printre altele, și a funcției audit intern). Totodată, pentru a asigura o repartizare corespunzătoare și eficientă a atribuțiilor și pentru a asigura o bună desfășurare a activităților curente, a fost înființată poziția de Director Adjunct al Direcției Audit Intern (având o fișă de post corespunzătoare responsabilităților limitate ale acestei poziții) și numit în aceasta funcție dl. H. Soluția a fost provizorie, lucru de altfel confirmat și prin faptul că, în urma reorganizării de la finalul anului 2015 (a treia etapă a planului de reorganizare conceput la începutul mandatului său, plan prezentat în numeroase documente și rapoarte prezentate Consiliului de Supraveghere, copii fiind puse la dispoziția echipei de control și aflate în prezent în posesia BNR).
Trebuie de asemenea, precizat, că la data efectuării controlului, problema ocupării poziției de Director Audit Intern (poziție vacantă - date fiind circumstanțele mai sus menționate - pentru o perioadă de cca 18 luni în ciuda eforturilor susținute depuse) era soluționată, poziția în cauză fiind ocupată de dna. K., al cărei dosar a fost trimis BNR în vederea aprobării prealabile, care a și fost obținută ulterior.
- "Încălcarea art. 35 alin. (5) teza finala din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că a aprobat, prin Hotărârea Directoratului nr. 1014/10.12.2014, o măsură de reglementare a unor operațiuni efectuate cu încălcarea prevederilor legale, respectiv a stabilit competențe de aprobare pentru decontarea instrumentelor de plată cu nerespectarea circuitului de decontare reglementat în procedurile emise de L."
Această constatare este neîntemeiată și nu relevă realitatea faptelor, neredând succesiunea și circumstanțierea evenimentelor suspiciunile referitoare la această practică neconformă care exista înainte de începerea mandatului, fiind ridicate după o anumită perioadă de timp de la începerea mandatului său.
A solicitat imediat o investigație din partea Direcției Conformitate, concretizată într-un raport și în modificarea normelor interne în consecință înaintea controlului BNR. De altfel, a informat imediat BNR în mod verbal în cadrul uneia dintre întâlnirile periodice și practica a fost imediat stopată. S-a constatat că norma care permitea astfel de operațiuni era în vigoare de dinainte de 2013, iar practica acestor operațiuni era derulată pentru aceiași 2 - 3 clienți care nu aveau disciplina respectării orelor de alimentare cont pentru plata instrumentelor, între care grupul M.
- "Exercitarea în mod necorespunzător a responsabilităților definite la art. 12 alin. (1) lit. f) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, ceea ce a condus la încălcarea art. 34 alin. (1) din regulamentul menționat și art. 35 alin. (3) lit. a), având în vedere că, prin Hotărârea nr. 705/15.09.2015, Directoratul a afectat independența funcției de conformitate, întrucât a alocat personalului din cadrul Direcției Conformitate și Securitate Bancară (Departamentul Anti-Fraudă), responsabilități de coordonare a activității Direcției Suport Clienți și Soluții Active, în condițiile în care aceasta desfășura activități pe care funcția de control o monitorizează și controlează"
Această constatare este neîntemeiată și nu relevă realitatea faptelor, deoarece nu au fost încălcate prevederile legate, nu au fost aduse niciun fel de prejudicii materiale sau de altă natură.
Mai mult decât atât, prin acțiunile întreprinse de Directorat au fost identificate și soluționate nereguli și deficiențe vechi, care nu au fost identificate și sesizate în urma controalelor și a misiunilor de audit interne sau externe.
În mod incorect și scos din contextul în care au avut loc evenimentele se invocă faptul că Directoratul a afectat independența funcției de conformitate prin Hotărârea nr. 705/15.09.2015.
Această Hotărâre a fost adoptată în condițiile în care, Directoratul a identificat în septembrie 2015 - în baza raportului de investigații privind activitatea Direcției Suport Clienți și Soluții Active întocmit de către Departamentul Antifraudă - existența unor situații în care imobilele preluate în contul creanței erau vândute către același debitor, activitate permisă de cadrul de reglementare a Direcției Suport Clienți și Soluții Active existent de la acea dată, care fusese avizat anterior de către Banca Națională. Raportul în cauză a fost înaintat în aceeași perioadă Direcției Supraveghere a BNR împreună cu măsurile de remediere propuse.
Prin Hotărârea nr. 705/15.09.2015 Directoratul a suspendat exercitarea atribuțiilor și responsabilităților Directorului Direcției Suport Clienți și Soluții Active până la finalizarea investigațiilor, atribuind unei echipe investigatorii atribuții de:
- control operațional, evaluare procese de colectare, recuperare, executare silită și preluare în contul creanței,
- evaluare procese de selecție și evaluare BEJ;
- dezvoltare a unui set de verificări obligatorii/controale minime în vederea cunoașterii ofertanților, cumpărătorilor creanțelor/garanțiilor imobiliare sau imobilelor preluate în contul creanței, din perspectiva normelor de conformitate (sursa fondurilor/persoane interpuse), fraudă și bonitate financiară.
Mai mult decât atât, odată cu finalizarea investigației, Directoratul a suspendat normele de reglementare a Direcției Suport Clienți și Soluții Active (în vigoare la preluarea mandatului) elaborând norme noi, care au interzis în mod expres preluarea garanțiilor imobiliare în contul creanțelor și vânzarea lor către același debitor/persoane interpuse și răscumpărarea garanțiilor de către debitori.
Astfel, prin definirea normativă a: (1) unor verificări minime obligatorii de cunoaștere a ofertanților/cumpărătorilor și (2) obligativității avizării prealabile a ofertelor de către Departamentul Conformitate, au fost identificate solicitări de răscumpărare a garanțiilor de către debitori/persoane interpuse - solicitări respinse de către Directorat în baza avizului negativ al Departamentului de Conformitate. Mai multe exemple pot fi prezentate în acest sens, acestea putând fi furnizate în condițiile accesului la documente, dar un un exemplu pe care îl putem reda în acest moment, întrucât a făcut obiectul multor dezbateri, este oferta cumpărare garanție imobiliară - imobil situat în municipiul Mediaș - debitor SC N. SRL.
Totodată, noile normele de reglementare a activității Direcției Suport Clienți și Soluții Active au definit un proces de colectare, executare, remediere bazat pe Serviciul Datoriei (executarea silită demarată la 90 zile SD).
8.- "Încălcarea art. 89 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere ca a aprobat Norma privind creditarea agenților economici, în data de 29.01.2014, în condițiile în care aceasta cuprinde elemente de risc de credit ridicat, prin acceptarea majorării expunerilor față de debitori cu risc de nerambursare ridicat, indiferent de categoria de rating intern, nefiind limitat totodată accesul la creditare a debitorilor încadrați în categoriile de rating inferioare aferente clienților senzitivi și celor aflați în dificultate semnificativă"
Această constatare este neîntemeiată și nu relevă realitatea faptelor, neredând succesiunea și circumstanțierea evenimentelor nu au fost încălcate prevederile legate, nu au fost aduse niciun fel de prejudicii materiale sau de altă natură.
Norma de creditare prevedea printre criteriile de eligibilitate, criteriul categoriei de rating intern, cu excluderea claselor 8 - 10, cu excepția acelor clienți care aveau rating intern 9 acordat procedural. Această situație este întâlnită în cazul afacerilor care sunt la început (engl. "start-up-uri"), precum și în cazul tuturor categoriilor de clienți care nu au organizată contabilitatea în partidă dublă: PFA, Întreprinderi Individuale, asociații familiale etc. În cazul acestor clienți era permisă acordarea sau suplimentarea expunerii, chiar dacă aveau rating intern 9, întrucât scala de rating nu este construită pentru acest tip de contabilitate, iar start-up-urile sunt reevaluate și primesc rating la un an complet de funcționare, perioada în care sunt creditați având cel puțin un codebitor cu un rating acceptat de către bancă.
9 - "Exercitarea necorespunzătoare a responsabilităților definite la art. 84 alin. (2) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, ceea ce a condus la:
- încălcarea art. 87 lit. b) din regulamentul menționat, având în vedere următoarele: derularea unor procese deficitare pe linia gestionării activelor neperformante, care au condus la înregistrarea unor expuneri neperformante de valori mari care înregistrau un serviciu al datoriei semnificativ, mai mare de 90 de zile, și care nu au făcut obiectul unor proceduri de executare silită: O. SRL (231 zile), P. SA (334 zile), Q. SRL (213 zile), R. SA (334 zile);
- lipsa unor prevederi cu privire la gestionarea debitorilor beneficiari de credite încadrate în categoria clienților senzitivi și în stare de nerambursare a clienților care înregistrau debite restante, ca urmare a abrogării, în data de 27.10.2015, a celor din Manualul de restructurare și recuperare credite și din Norma de restructurare și recuperare credite;
- încălcarea art. 86 lit. b) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere următoarele:
- constituirea unui nivel insuficient de ajustări pentru depreciere pentru expunerile neperformante înregistrate față de un număr de 97 de debitori, totalizând 186,35 mii. RON, rata de acoperire cu ajustări pentru depreciere fiind sub 50%;
- banca nu a procedat la efectuarea de teste de depreciere și după caz la acoperirea riscului de credit asociat pentru 15 expuneri în sumă de 18,57 mii. RON, cu serviciul datoriei cuprins intre 92 și 609 zile, aferente unor contracte ce aveau ca obiect vânzarea unor bunuri reintrate în posesie, cu plata în rate, deși activele respective prezentau indicii de depreciere (S. SRL, T., U. SRL, V. SRL, W. SRL, X., Y., Z. SRL, AA., BB. SRL, CC., DD. SRL, EE.);
- nu s-a asigurat un nivel corespunzător de acoperire cu ajustări pentru depreciere a portofoliului de credite acordate debitorilor care se aflau în cadrul procedurilor de insolvență, contrar recomandării Băncii Naționale a României, transmisă prin scrisoarea nr. 612/FG/26.05.2014, de a constitui ajustări pentru depreciere la nivelul a cel puțin 90% din expunerile brute față de debitorii aflați în insolvență;
- nu s-a asigurat un nivel corespunzător de acoperire cu ajustări pentru depreciere a portofoliului de credite neperformante;
- nu s-au constituit ajustări pentru depreciere în cazul a 95 de expuneri neperformante înregistrate față de persoane fizice (totalizând 326.839 RON), acoperite cu polițe de asigurare emise de FF., pentru care asigurătorul a refuzat acoperirea riscului de neplată.
- încălcarea art. 101 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere amânarea nejustificată a procedurilor de executare silită, afectând astfel recuperarea creanțelor băncii și reducerea impactului riscului de credit asupra capitalurilor instituției de credit;
- încălcarea art. 101 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 87 lit. b) 9 și art. 89 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere valorificarea prin vânzare cu plata în rate a bunurilor imobile preluate în contul creanțelor fără analiza adecvată a capacității debitorilor de a-și îndeplini obligațiile asumate, banca expunându-se semnificativ la riscul de credit";
Această constatare este neîntemeiată și nerelevantă făcând referire la fapte care sunt în esență consecințe ale unor decizii din trecut, luate cu mult înaintea mandatului său și care s-au materializat în timpul acestuia. Formularea adresează efectul negativ al acestor decizii (care s-a agravat sub influența unor factori situați în afara zonei noastre de responsabilitate și control) și nu cauza (respectiv deciziile luate în trecut, în unele cazuri, în condiții care ridică semne de întrebare în ceea ce privește profesionalismul și chiar bunele intenții ale celor care au luat aceste decizii).
Toate aceste decizii și circumstanțele lor, sunt identificabile pe baza documentelor existente în bancă și care au putut fi analizate și evaluate în timp de către organele competente, inclusiv echipa de control. În măsura în care am luat știință de asemenea situații, am îndeplinit toate formalitățile legale și le-am supus atenției autorităților în măsură să analizeze legalitatea și oportunitatea lor (a se revedea comentariile de la pct. 4). După cum am mai menționat, în acest moment nu avem acces la informații și documente care să ne permită să adresăm în detaliu fiecare cifră și mențiune de mai sus.
Totuși, face referire la fapte și cifre publice, care au fost prezentate de către Directorat în repetate rânduri atât Consiliului de Supraveghere cât și Adunării Generale a Acționarilor, pentru a oferi transparență deplină în ceea ce privește situația reală a băncii. Astfel, în perioada 2013 - 2015, echipa sa a înregistrat provizioane în sumă de circa 300 milioane RON, aferente creditelor acordate înainte de 2013 și aflate în stare de nerambursare, dar neprovizionate în spiritul standardelor de prudență bancară. În plus, suma de 244 milioane RON a fost scoasă în afara bilanțului, conform recomandărilor și reglementărilor aplicabile la acea dată. Trebuie menționat faptul că, potrivit unor informații publice, de curând, după încetarea mandatului său, banca a încheiat câteva tranzacții cu astfel de active scoase în afara bilanțului, care confirmă faptul că estimarea noastră cu privire la realizarea unui nivel al ratei de recuperare de 10 - 15% este corectă. De asemenea, au fost înregistrate provizioane de circa 47 milioane RON pentru active reposedate la valori de circa 75% din evaluarea de la data executării și a căror valoare a fost ulterior majorată prin reevaluări succesive, în special la finalul anilor 2012 - 2013. Valoarea acestor bunuri preluate în contul creanței în urma reevaluărilor succesive s-a dovedit a fi în afara pieței, iar ajustarea valorii acestora prin înregistrarea de provizioane a fost realizată în cursul anului 2015. Totodată, au fost înregistrate în această perioadă și ajustări pentru depreciere de circa 14 milioane RON, aferente participațiilor băncii în cadrul subsidiarelor, pentru care ulterior au fost demarate și procesele de lichidare voluntara: GG. și HH.
- Încălcarea art. 101 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere următoarele:
- insuficiențele cadrului de reglementare, care permitea valorificarea unui bun imobil preluat la o valoare inferioară maximului dintre valoarea contabilă și valoarea de preluare, vânzarea bunului preluat în patrimoniu putând fi efectuată chiar către debitorul însuși sau de persoane interpuse și aflate în relație cu acesta;
- a creat cadrul necesar pentru răscumpărarea garanțiilor de care debitori care au capacitate de rambursare dar care nu au avut un comportament la plată corespunzător, respectiv de către garanți, în condițiile obținerii unei aprobări de la Comitetul Recuperare și Restructurare Credite;
- facilitarea unor debitori/garanți ipotecari cu un comportament de plată neadecvat să-și răscumpere bunurile aduse în garanție, la valori inferioare obligațiilor ce au decurs din creditele contractate";
Această constatare este neîntemeiată și nu relevă realitatea faptelor, deoarece nu au fost încălcate prevederile legale, nu au fost aduse niciun fel de prejudicii materiale sau de altă natură. Aspectele menționate au fost adresate odată cu adoptarea Hotărârii nr. 705/15.09.2015 (a se vedea pct. 7 de mai sus) și constituirea unei echipe de coordonare și reglementare a activității Direcției Suport Clienți și Soluții Active, căreia i-au fost trasate obiective clare privind:
- revizuirea proceselor de colectare, recuperare, executare silită și preluare în contul creanței;
- dezvoltarea și implementarea unor controale operaționale specifice proceselor desfășurate în cadrul acestei direcții;
- optimizarea activității de recuperare și reducerea riscurilor identificate.
Subliniază încă o dată faptul că această Hotărâre a fost luată în urma unui raport de investigație (menționat la pct. 7), raport întocmit de Direcția Conformitate și Securitate Bancară - Departamentul Antifraudă, departament înființat la inițiativa noastră, în timpul mandatului său.
În plus, raportul încheiat în urma misiunii de audit intern desfășurată în cursul anului 2015 a indicat un rating "mediu scăzut", fapt care a fost contestat de către Directorat. Acesta a și inițiat o serie de măsuri legate de activitatea de audit care, urmare a deficiențelor constatate ulterior s-a dovedit că nu și-a îndeplinit rolul. Există în acest sens documente ale căror copii au fost puse la dispoziția echipei de control și care se afla în posesia BNR.
- Încălcarea art. 101 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 40 alin. (5) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, întrucât în calitate de președinte al Comitetului de Restructurare și Recuperare Credite, a aprobat prin Hotărârea nr. 140/12.06.2015, operațiunea de transformare în credit a Scrisorii de Garanție Bancară acordată debitorului M. SRL, în condițiile evidențierii în opinia de risc a unor elemente de risc ridicat aferente acestei operațiuni"
Această constatare este neîntemeiată și nu relevă realitatea faptelor, deoarece nu au fost aduse niciun fel de prejudicii materiale sau de altă natură. Se face referire la un caz singular, respectiv M. SRL, și în legătură cu care pe timpul mandatului său a identificat mai multe deficiențe procedurale, pe care le-a remediat imediat ce le-a identificat, deși ele constituiau practici bine cunoscute și însușite cu mult înaintea începerii mandatului. (a se revedea și pct. 6).
Transformarea scrisorii de garanție din non-cash în expunere cash era procedurală, în cazul executării acesteia se acordă o perioadă de timp pentru plata debitului rezultat din executarea SGB. În fapt, expunerea în cauză a fost integral rambursată, mai mult chiar, expunerea totală a grupului M. a scăzut la 25% din expunerea pe care am moștenit-o, și anume de la aprox. 6,6 milioane RON expunere la 31.03.2013 la cca. 1,7 milioane RON la 31.03.2016
- "Încălcarea art. 87 și art. 149 alin. (1) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, întrucât modelul intern de rating utilizat pentru evaluarea debitorilor persoane juridice nu a fost validat în perioada analizată, nu s-a efectuat un exercițiu de back testing, pentru calibrarea și îmbunătățirea acurateței acestuia, scala de rating nu are asociate PD-uri care să reflecte probabilitatea ca un debitor să intre în stare de nerambursare, acestea reprezentând elemente care afectează calitatea și eficiența instrumentului, atât în ceea ce privește activitatea de creditare, cât și controlul riscului de credit, expunând banca la risc de model, componentă a riscului operațional"
Această constatare este neîntemeiată și nu relevă realitatea faptelor, deoarece nu au fost încălcate prevederile legate, nu au fost aduse niciun fel de prejudicii materiale sau de altă natură.
Modelul de rating utilizat și la care se face referire a fost implementat de către bancă în anul 2011 și nu a avut niciodată asociate PD-uri. Acesta nu a fost elementul cel mai important în luarea deciziei de creditare. De altfel, există bănci care nu folosesc niciun model de rating intern, ci doar clasificarea creditelor în baza reglementărilor BNR, fără ca acest fapt să constituie obiectul unor sancțiuni. Rata de default a creditelor acordate după anul 2013 este foarte scăzută, situându-se sub 2%.
- "Neexercitarea responsabilităților definite la art. 79 alin. (2) și (3) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, ceea ce a condus la încălcarea art. 78 din regulamentul menționat, având în vedere că Procedura nr. 229 privind derularea procesului de evaluare a adecvării capitalului intern la riscuri revizia nr. 4 aprobată în luna iunie 2014 nu a fost revizuită până la data efectuării acțiunii de inspecție, nefiind corelată cu prevederile strategiei"
Procedura menționată, aprobată în 2014, nu a fost revizuită până la data efectuării acțiunii de inspecție (1 an și 4 luni), dar procesul de testare a capitalului a fost un proces continuu, cu foarte multe simulări, inclusiv cu întocmirea de planuri de redresare, transmise către BNR.
- "Neexercitarea responsabilităților definite la art. 12 alin. (1) lit. a) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, ceea ce a condus la încălcarea art. 126 din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că, la data de 31.12.2015, rata fondurilor proprii totale s-a situat sub limita reglementată"
Formularea face referire la o dată care este în afara perioadei de control acoperită de Raportul de Supraveghere nr. x/26.04.2016. În luna ianuarie 2016, banca a beneficiat de o majorare a capitalului de cca. 99 mil. RON, care a permis reîncadrarea în limitele minime ale tuturor indicatorilor privind fondurile proprii.
15 - "Neîndeplinirea măsurii dispuse la art. 1 lit. b) din Ordinul prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a României nr. 40/24.06.2015, prin efectuarea unei misiuni de audit intern necorespunzătoare, având ca obiectiv evaluarea oportunității încheierii contractelor de consultanță în vigoare, având în vedere existență la nivelul băncii de structuri specializate/resurse umane care pot desfășura activități similare serviciilor prestate de furnizorii externi"
Formularea este neîntemeiată și nu circumstanțiază evenimentele, deoarece evenimentele, susținute de documente ale căror copii au fost puse la dispoziția echipei de control, care în prezent se află la dispoziția BNR s-au derulat după cum urmează:
- în cursul lunii septembrie 2015 Direcția Audit Intern a transmis către Directorat raportul de audit privind achizițiile, misiunea de audit acoperind perioada 2012 - martie sau aprilie 2015;
- în urma analizei preliminare a rezultatelor menționate în acest raport și extinzând analiza asupra rezultatelor altor misiuni de audit intern care ridicau semne de întrebare cu privire la obiectivitatea, profesionalismul și independent funcției de audit (a se revedea cele consemnate la pct. 10 de mai sus referitor la activitatea Direcției Suport Clienți și Soluții Active) Directoratul băncii a decis să escaladeze problemele identificate și să informeze în consecință Consiliul de Supraveghere;
- totodată, având în vedere cele mai sus menționate precum și cerințele Ordinului prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a României nr. 40/24.06.2015 la care se face referire, ne-am adresat BNR solicitând o extindere a termenului de realizare a acestei măsuri și realizarea unei misiuni de audit extern, pentru a putea asigura respectarea principiilor fundamentale ale funcției de audit. Ambele solicitări au fost respinse. În aceste condiții, până la înlocuirea totală a membrilor structurii de audit și asigurarea condițiilor de respectare a principiilor de exercitare a funcției de audit, banca a fost în imposibilitatea de a efectua o misiune de audit corespunzătoare.
Menționează că în luna august 2015 banca a făcut ofertă de angajare dnei. K., ofertă care a fost acceptată. K. și-a început activitatea în luna noiembrie 2015, fiind aprobată de către BNR la începutul anului 2016. Departamentul Audit Intern, a fost reorganizat spre sfârșitul anului 20015, toate pozițiile fiind relocate din Sibiu în București. Decizia a fost contestată de către auditorii implicați în cazurile menționate mai sus, menționate care s-au adresat instanței. Litigiile de muncă generate au fost ulterior soluționate de către instanță în favoarea băncii.
Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinare intimata Banca Națională a României a solicitat respingerea contestației formulate ca neîntemeiată, apreciind că în cauză contestatorul a reluat integral criticile din contestația adresată intimatei, fără a aduce vreo critică de nelegalitate Hotărârii Consiliului de Administrație al B.N.R. nr. 12 din 20 decembrie 2016.
Soluția instanței
Analizând actele și lucrările dosarului, cu luarea în considerare a criticilor formulate prin cererea de chemare în judecată și a apărărilor invocate prin întâmpinare, Înalta Curte apreciază că contestația formulată în cauză este nefondată, pentru considerentele expuse în cele ce urmează:
În perioada 05.10. - 30.10.2015 s-a desfășurat la B. SA acțiunea de supraveghere prin inspecție la fața locului cu obiectivele tematice aprobate de conducerea Băncii Naționale a României, privind activitatea desfășurată de instituția de credit în perioada 01.07.2013 - 31.08.2015, precum și a modului de remediere a deficiențelor constatate cu ocazia acțiunilor anterioare.
În cadrul inspecției a fost analizat modelul de afaceri al băncii, a fost evaluată guvernanța internă și sistemul de control la nivelul instituției de credit, riscurile individuale de lichiditate și de finanțare, adecvarea capitalului, adecvarea lichidității, evaluarea modului de implementare a măsurilor dispuse de Banca Națională a României sau stabilite de bancă prin planul de măsuri de remediere.
Aspectele identif