ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra recursului în casație, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 175 din 04.02.2016 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, secția I penală, în dosarul nr. x/2013, printre altele, s-au dispus următoarele:

A fost respinsă, ca nefondată, excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Cluj-Napoca, invocată din oficiu de către instanță.

A fost admisă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul A. și cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentantul Ministerului Public.

În baza art. 386 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică dată prin rechizitoriu faptelor inculpatului A. din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. din 1969 raportat la art. 54 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. din 1969 și infracțiunea prev. de art. 323 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. din 1969, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969 în infracțiunea prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 386 alin. (1) C. pen. raportat la art. 392 C. pen. cu aplicarea art. 44 C. pen. și infracțiunea prev. de art. 367 alin. (1), (6) C. pen. cu aplicarea art. 44 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 C. pen.

În baza art. 48 C. pen. raportat la art. 386 alin. (1) C. pen. raportat la art. 392 C. pen. cu aplicarea art. 44 C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la 6 luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 3 ani, a drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen.

În baza art. 367 alin. (1), (6) C. pen. cu aplicarea art. 44 C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la 1 an închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 3 ani, a drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen.

În baza art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 864 C. pen. din 1969, art. 83 C. pen. din 1969, a fost revocată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare pronunțată prin sentința penală nr. 125 din 21.03.2012 a Judecătoriei Zalău rămasă definitivă prin decizia penală nr. 751/R din 15.05.2012 a Curții de Apel Cluj, pedeapsă care a fost contopită cu fiecare dintre pedepsele aplicate în cauză rezultând o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare și o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 38 raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1/3 din cealaltă pedeapsă stabilită - 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare împreună cu pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a alege.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a luat față de inculpat pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 3 ani, a drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a alege.

În esență, pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în fapt, că, la data de 29 iulie 2012 a avut loc referendumul pentru demiterea Președintelui României.

Inculpatul B., reprezentant al KK. București, a organizat o acțiune de mobilizare a electoratului la nivelul județului Cluj prin persuadarea alegătorilor în exercitarea dreptului la vot în schimbul unor foloase materiale constând în bani, mâncare și băutură.

Pentru a realiza activitatea infracțională, inculpatul B. a apelat la sprijinul inculpaților C., D., F., G. pe care i-a adus în acest scop din București, precum și la inculpatul A., cunoscut în mediul interlop local din Cluj Napoca, cu sprijinul cărora a contactat lideri ai unor comunități de etnie rromă, populate de persoane lipsite de resurse financiare, pe care să-i capaciteze în exercitarea dreptului la vot în contra unor sume de bani.

Potrivit legii, pentru validarea referendumului era necesar ca un procent de peste 50% din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente să se prezinte la urne și să-și exercite dreptul constituțional de a vota.

Activitățile inculpaților au avut ca rezultat mobilizarea la vot a persoanelor din comunitățile rome din zona Pata Rât, cărora le-au fost promise mâncare și băutură, iar liderilor acestora li s-au promis sume de bani, precum și a comunității rrome din comuna Florești, județul Cluj, persoanele din această comunitate fiind duse la votare în municipiul Câmpia Turzii, ca urmare a oferirii unor sume de bani.

Pentru deplasare la vot au fost folosite autocare ale societății H. SRL Cluj Napoca.

În data de 28 iulie 2012 inculpatul B. a dispus inculpaților C., D., F. și G. să se deplaseze în Cluj Napoca unde aveau o misiune clară de mobilizare a alegătorilor la vot prin promiterea de foloase materiale puse la dispoziție chiar de el.

În acest sens, inculpatul B. le-a cerut celor patru ca, odată ajunși la Cluj, să ia legătura cu inculpatul A., cu care i-a făcut legătura martorul I.

În jurul orei 07:30 în dimineața de 29 iulie 2012 inculpații C., D., F. și G. au ajuns în Cluj Napoca și l-au găsit pe A. la locuința acestuia și au stabilit să se vadă mai târziu, în jurul orei 10:30, la Restaurantul J. pentru a discuta concret acțiunile ce urmau a fi întreprinse.

În cadrul acestei întâlniri cei patru inculpați i-au solicitat inculpatului A. contactarea cunoștințelor sale din mediul pe care-l frecventează pentru a mobiliza la vot alegători, activitate pentru care i s-au promis sume de bani ce urmau a fi remise la finele zilei. Acțiunile solicitate inculpatului A. erau stabilite pe două paliere: pe de o parte să mobilizeze alegătorii să se deplaseze la vot unde să aplice ștampila pe varianta cu răspunsul DA, iar pe de altă parte, să pregătească în localități de pe raza județelor Cluj, Alba, Sălaj, Bistrița Năsăud, Arad, Timiș, echipe de câte 3-5 băieți, interlopi, care să fie pregătiți să intervină, la nevoie, în locațiile unde se solicită sprijin.

În timp ce se aflau la restaurant, inculpatul A. a contactat amici de-ai săi cărora le-a cerut să mobilizeze alegători la vot și să ofere sprijin unor lideri politici locali în acest sens. Totodată, A. le-a comunicat acestora numere de telefon ale persoanelor pe care să le contacteze și de la care vor afla amănunte cu privire la activitățile ce le vor fi solicitate în cursul zilei.

Prima instanță a reținut că din actele dosarului rezultă fără echivoc faptul că numerele de telefon ale liderilor politici liberali au fost furnizate inculpatului A. de către inculpatul C., iar ultimului, de către inculpatul B..

La ora 12:25 inculpatul B. a ajuns la sediul K. Cluj, unde a petrecut aproape întreaga zi, ajungând în Cluj Napoca cu un elicopter al societății L. SA.

Inculpatului A. i s-a cerut să contacteze lideri ai comunității rrome din Pata Rât, cărora li s-au promis sume de bani pentru mobilizarea la vot a locuitorilor din această comunitate, iar alegătorilor li s-au promis mâncare și băutură. Pentru punerea în aplicare a celor stabilite, inculpatul A. a fost solicitat să se deplaseze la sediul K. din municipiul Cluj Napoca de unde, la indicațiile punctuale ale inculpatului B., transmise prin intermediul inculpaților C. și D. a coordonat, telefonic, activitate de mobilizare a votanților prin persuadarea lor prin intermediul inculpatului E.

La ora 13:31 inculpatul A. l-a contactat pe inculpatul E. căruia i-a cerut o întâlnire la stația M. din Cluj Napoca str. x nr. 140:

La întâlnirea de la M. inculpatul A. s-a deplasat împreună cu inculpații C., F., G., precum și cu martorul N., folosit de A. ca șofer. Aceștia s-au întâlnit cu inculpatul E., iar la discuții au asistat și martorii O. și P., lideri și ei în comunitatea rromă Pata Rât, persoane care-l însoțeau pe E. În discuțiile purtate, inculpatului E. i s-a cerut să mobilizeze alegătorii din acea comunitate prin oferirea de mici și bere la finalul votului, precum și punerea la dispoziție a unor autocare pentru transportul acestora la secția de votare.

Inculpații F. și G. au remis martorilor O. și P. suma de câte 100 lei pentru combustibilul ce urmau să-l consume în cadrul deplasărilor.

De la stația M. inculpații C., A., F. și G. s-au deplasat la sediul K. Cluj, unde se aflau și martorii Q. și R., membrii K. Cluj care au coordonat autocarele pentru transportul alegătorilor, de la firma de transport H. SRL Cluj Napoca ce a pus la dispoziție un număr de 4 șoferi cu autobuze. Aceștia au fost contactați și trimiși în curse de către martorul R., plata contravalorii curselor fiind de 930 lei.

În jurul orei 17:30 în cartierul Pata Rât a ajuns un autocar al firmei H. condus de martorul S. care a îmbarcat un număr de aproximativ 45 persoane pe care le-a transportat la Secția de votare nr. x din cartierul Someșeni, județul Cluj. După exercitarea dreptului la vot, aceștia au fost transportați înapoi la domiciliile lor.

După cum rezultă din declarațiile martorilor O., P., T., în vederea determinării lor în a vota în data de 29 iulie 2012 au fost abordați de inculpatul E. care le-a promis în schimbul votului că vor primi la finele zilei mici și bere. De asemenea, în cursul zilei de 29 iulie 2012, martorii O. și P. au transmis comunității rome să se adune în vederea deplasării la vot, precizându-le că va sosi un autocar care-i va transporta la secția de votare.

Seara, după ora 20:00, după ce alegătorii s-au întors în cartier, inculpatul E. l-a contactat pe inculpatul A. căruia i-a comunicat că a reușit să mobilizeze alegători și din comunitățile din Apahida, dar și din Bonțida și i-a amintit că au făcut o promisiune rromilor care așteptau micii și berea.

Martora U. a declarat că, fiind în autocar, i-a auzit pe oameni vorbind că li s-au promis mici și bere când se vor întoarce de la vot.

Martorul T. a declarat că, la după-amiază, în ziua referendumului, în cadrul comunității de rromi, a sosit un tânăr cu o V. sau W., argintie cu număr de București, care însoțea două autocare ale firmei H. și care a spus că rromii ce doresc să voteze să se urce în autocare, că vor fi duși la secții. Acesta a spus că este de la X. și că dacă vor ieși ei urmare a acestei votări va fi bine pentru comunitate, se vor zbate mai mult pentru rromi și a mai promis mici și bere.

În aceeași seară, potrivit susținerilor inculpatului A., la rândul său, și el și-a primit partea de bani promisă, respectiv suma de 6000-7000 lei. Banii proveneau de la inculpatul B. și i-au fost dați în mână de inculpatul D..

În data de 30 iulie 2012, ora 19:28, inculpatul A. l-a apelat pe inculpatul B., instanța reținând că discuția dintre cei doi cuprinde sinteza faptelor infracționale comise de aceștia în ziua anterioară, respectiv mobilizarea alegătorilor la vot prin oferirea unor sume de bani, apelarea la alte persoane, lideri de comunități rome pentru realizarea mobilizării, remiterea unei părți din bani de către inculpatul B. prin intermediul inculpatului D. și implicarea în aceleași fapte a inculpatului C.

Pe baza desfășurării evenimentelor, a modului în care inculpații în cauză au luat și au păstrat legătura, prima instanță a concluzionat că cel care a comandat și a finanțat acțiunea de mobilizare la vot prin promisiuni de foloase materiale a fost inculpatul B., iar cei care l-au ajutat în acest scop au fost inculpații C. și D., sarcinile fiind comunicate între ei.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, printre alții, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și inculpatul A.

Prin decizia nr. 608/A din 12 aprilie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, printre altele, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, de inculpații A., E. și F. împotriva sentinței penale nr. 175 din 04 februarie 2016 a Judecătoriei Cluj Napoca, care a fost desființată cu privire la latura penală în ceea ce privește pe acești inculpați și rejudecând:

Cu privire la inculpatul A., au fost menținute pedeapsa de 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 3 ani, a drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen. aplicate pentru infracțiunea prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 386 alin. (1) C. pen. raportat la art. 392 C. pen. cu aplicarea art. 44 C. pen. și cea de 1 an închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 3 ani, a drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen. aplicate pentru infracțiunea prev. de art. 367 alin. (1), (6) C. pen. cu aplicarea art. 44 C. pen., toate cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 38 raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., precum și art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., au fost contopite pedepsele urmând ca inculpatul să o execute pe cea mai grea - aceea de 1 an închisoare la care s-a adăugat sporul de 1/3 din cealaltă pedeapsă stabilită, 6 luni închisoare, deci în total 1 an și 2 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 3 ani, a drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a alege.

În baza art. 96 alin. (5) C. pen. raportat la art. 16 din Legea nr. 87/2012 și art. 43 alin. (2) C. pen., a fost revocată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare pronunțată prin sentința penală nr. 125 din 21.03.2012 a Judecătoriei Zalău rămasă definitivă prin decizia penală nr. 751/R din 15.05.2012 a Curții de Apel Cluj, pedeapsă ce se va executa alături de cea de 1 an și 2 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen., urmând ca inculpatul A. să execute 2 ani și 2 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a alege.

Au fost menținute dispozițiile din sentința atacată care nu contravin deciziei.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut, în esență, referitor la faptele concrete pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, că, din analiza rechizitoriului din 04 decembrie 2012 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, în dosarul nr. x/2012, rezultă că inculpații au fost trimiși în judecată nu pentru că au promis bunuri votanților la referendumul din anul 2012, ci pentru că au oferit asemenea bunuri, în scopul de a determina potențialii alegători să voteze. În acest sens, a subliniat că acest aspect rezultă și din încadrarea juridică dată faptelor în rechizitoriu.

Astfel, inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru că în 29 iulie 2012, împreună cu ceilalți inculpați, a sprijinit pe inculpatul B. prin oferirea prin intermediul învinuitului E. alegătorilor din cadrul comunităților rrome din cartierul Pata Rât a unor foloase materiale în valoare totală de 1500 lei, în scopul de a-i determina să voteze în cadrul referendumului.

Așadar, curtea de apel a reținut că nu poate fi primit motivul de apel potrivit căruia inculpații au fost trimiși în judecată pentru că au promis bunuri și sume de bani alegătorilor, însă ar fi fost condamnați pentru o altă faptă, respectiv pentru că le-au oferit.

Prin urmare, având în vedere că inculpații au fost trimiși în judecată pentru că au oferit bunuri, s-a apreciat că este irelevant motivul de apel invocat potrivit căruia promisiunea ar reprezenta doar un act de tentativă nepedepsibil.

Analizând, în continuare, succesiunea de incriminări incidente în speță și survenite pe durata desfășurării procesului penal de față, s-a observat că textele de incriminare corespondente din noul C. pen., incriminează într-o manieră diferită fapta de corupere a alegătorilor participanți la un referendum prin raportarea la textele de incriminare ale infracțiunilor electorale, spre deosebire de reglementarea anterioară care le incrimina separat în Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Curtea de apel a reținut că această manieră diferită, prin sine însăși, nu atrage concluzia că legiuitorul a intenționat dezincriminarea acestor fapte. Dimpotrivă, intenția legiuitorului, așa cum aceasta rezultă din Expunerea de motive a noului C. pen., nu a fost aceea de dezincriminare a faptei de corupere a alegătorilor participanți la referendum, ci doar aceea de regrupare a infracțiunilor electorale într-un titlu distinct al C. pen., pentru a asigura o mai mare stabilitate acestor texte, dar și pentru a elimina paralelismele existente în prezent în reglementare.

Astfel, art. 386 alin. (1) C. pen. incriminează oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat, faptă ce se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Alineatul al doilea prevede că nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) cele cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice.

În continuare, art. 392 prevede că dispozițiile art. 385-391 se aplică în mod corespunzător și în cazul faptelor săvârșite cu prilejul unui referendum.

Vechea reglementare, în forma existentă la data comiterii faptei, o reprezenta art. 54 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, potrivit căruia:

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică și persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegatorului care votează de mai multe ori în ziua referendumului.

(3) Tentativa se pedepsește.

Art. 54 a fost abrogat de pct. 7 al art. 75 din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în M. Of. nr. 757 din 12 noiembrie 2012, în vigoare din data de 1 februarie 2014.

Așadar, curtea de apel a observat, pe de o parte, că ambele norme penale succesive incriminează ca modalitate de comitere oferirea, iar oferirea, în sens propriu, înseamnă potrivit DEX, a propune cuiva (în semn de atenție, de bunăvoință etc.) să primească un lucru necerut, și doar în sens figurat înseamnă a înfățișa, a arăta, a etala, a prezenta. Ca atare, s-a reținut că sensul cuvântului invocat de apelanți în sprijinul tezei dezincriminării nu este cel uzual, ci sensul figurat, deci teza invocată nu este validă.

Pe de altă parte, s-a subliniat că ambele incriminări conțin drept condiție pentru existența infracțiunii același scop, ce constă în determinarea alegătorului să voteze sau să nu voteze.

Prin urmare, curtea de apel a constatat că ambele incriminări conțin, sub aspectul laturii obiective, aceeași acțiune tipică, indicată de același verbum regens - oferirea, și nu o altă acțiune specifică, precum și același scop urmărit, element al laturii subiective a infracțiunii, constând în determinarea alegătorului de a vota sau a nu vota, așadar, nu a intervenit o modificare a elementelor constitutive ale infracțiunii și nici a formei de vinovăție, calificată prin scop special.

Ca atare, s-a reținut că o primă concluzie este aceea că noul C. pen. a asigurat continuitatea incriminării, deci fapta nu a fost dezincriminată. Pentru a fi dezincriminată în maniera invocată de apărare, conform art. 3 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a noului C. pen. - ce interpretează legal art. 4 din C. pen., referitor la aplicarea legii de dezincriminare, s-a apreciat că este necesar ca fapta determinată, comisă sub imperiul legii vechi, să nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii.

În cazul infracțiunii de corupere a alegătorilor comise în cadrul referendumului nu a intervenit, însă, nicio modificare a elementelor constitutive ale infracțiunii ori a formei de vinovăție cu care aceasta trebuie comisă, ci s-a schimbat doar maniera de incriminare, toate infracțiunile electorale cuprinse în mai multe legi speciale, fiind grupate în noul C. pen.

Deci, în speță, s-a constatat că sunt incidente dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, potrivit cărora art. 4 din C. pen. nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire.

Cea de-a doua concluzie reținută de instanța de apel este aceea a falsității tezei apărării inculpaților apelanți, conform căreia doar printr-o analogie în defavoarea inculpatului se poate considera că este incriminată coruperea alegătorilor în cadrul referendumului. Astfel, s-a observat că analogia reprezintă o metodă de interpretare a normelor juridice, ce constă în soluționarea unei situații pentru care nu există o dispoziție legală care să o reglementeze în mod direct, fie prin aplicarea normei ce reglementează situația cea mai asemănătoare (analogia legis), fie prin aplicarea principiilor generale ale sistemului de drept (analogia iuris).

În speță, s-a constatat că nu este incidentă analogia, deoarece există o dispoziție legală ce incriminează expres fapta în art. 392 rap. la art. 387 C. pen.

Mai mult, s-a subliniat că analogia nu se confundă cu interpretarea extensivă prin care se ajunge la sancționare unei modalități noi ale aceleiași fapte incriminate, ce nu contravine principiului legalității incriminării, dacă noua modalitate a faptei incriminate a fost avută în vedere de legiuitor în momentul incriminării ei. În speță, s-a reținut că nici măcar nu se pune problema sancționării unei noi modalități de comitere, fiindcă legiuitorul a prevăzut expres incriminarea oferirii.

Curtea de Apel Cluj a mai reținut că o altă critică invocată în sprijinul tezei dezincriminării este aceea că formularea scopului special prevăzut de art. 386 C. pen., respectiv determinarea cetățeanului de a vota sau a nu vota o listă de candidați ori un anumit candidat, ar face inaplicabil în materia referendumului acest text. Or, instanța de apel a constatat că această critică este formală, deoarece scopul special, strict legal, constă în finalitatea urmărită de autorul infracțiunii, astfel cum aceasta a fost descrisă de legiuitor, iar finalitate constă în simpla determinare a alegătorului de a vota sau nu.

Particularitatea că în cadrul scrutinului electoral obișnuit se votează o listă de candidați sau un candidat, iar în cadrul referendumului se votează răspunsul la o întrebare reprezintă o chestiune subsidiară scopului expres prevăzut de lege, care nu trebuie desprinsă pe cale de interpretare de către judecător, răspunsul fiind dat chiar de către legiuitor. Mai mult, finalitatea urmărită nu trebuie să fie atinsă.

În primul rând, potrivit art. 1 din Legea nr. 3/2000 în România suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative și prin referendum.

Art. 2 alin. (1) definește referendumul național ca fiind forma și mijlocul de consultare directă și de exprimare a voinței suverane a poporului român cu privire la revizuirea Constituției, demiterea Președintelui României, și problemele de interes național.

În concret, art. 9 din aceeași lege prevede că cetățenii care participă la referendum au dreptul să se pronunțe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: "Sunteți de acord cu demiterea Președintelui Românieiș"

Așadar, s-a subliniat că legiuitorul a prevăzut ce anume se votează în cadrul referendumului pentru demiterea Președintelui României, neexistând nicio analogie în defavoarea inculpatului.

În al doilea rând, s-a constatat că incriminarea urmărește protecția penală a libertății de exercitare a dreptului de a alege, protecție asigurată primordial prin asigurarea că alegătorul hotărăște, în mod liber - fără a fi influențată prin corupere voința lui de a-și exercita sau nu dreptul de a vota. De aceea, cade sub incidența incriminării fapta de corupere a alegătorului prin care se urmărește simpla determinare a acestuia de a participa sau nu la vot. În caz contrar, exercitarea dreptului de vot nu ar fi rezultatul voinței alegătorului, ci al persoanei care îl corupe, în condițiile în care exercitarea liberă a dreptului de a alege este esențială pentru existența democrației, deoarece asigură exprimarea suverană a voinței reale a corpului electoral.

Prin urmare, curtea de apel a constatat că, întrucât fapta de coruperea alegătorilor nu a fost dezincriminată, este nefondat motivul de apel de apel potrivit căruia, pe baza analizei deciziilor nr. 12/2014 și 10/2015 ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curți de Casație și Justiție, apelantul A. concluzionează că nu mai sunt îndeplinite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C. pen.

Astfel, decizia nr. 12/2014 a statuat, în esență, că acțiunile care reprezintă elementul material al laturii obiective a infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzut de art. 367 din C. pen., respectiv inițierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea, sunt identice cu acțiunile care constituiau elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 323 din C. pen. anterior, pentru care inculpații au fost trimiși în judecată.

Cealaltă decizie invocată, decizia nr. 10/2015, a stabilit că doar dezincriminarea infracțiunii care reprezintă scopul grupului infracțional organizat face să nu mai fie îndeplinită condiția tipicității infracțiunii prevăzute de art. 367 din C. pen.

Așadar, instanța de apel a concluzionat că nu a intervenit dezincriminarea infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, și a analizat în continuare dacă starea de fapt pentru care au fost trimiși în judecată inculpații a fost probată și este suficientă pentru pronunțarea soluției de condamnare adoptată de către prima instanță.

Examinând declarațiile inițiale date de către inculpați și declarațiile martorilor audiați, precum și celelalte probe administrate în cursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească, inclusiv în apel, s-a observat că prima instanță a stabilit în mod corespunzător starea de fapt, pe care Curtea și-a însușit-o, acestea susținând soluția de condamnare.

Referitor la inițierea, constituirea și aderarea la grupul infracțional, s-a apreciat că sunt relevante declarațiile inculpatului A., E. și a inculpatului F.

Astfel, inculpatul A. și-a început declarația prin a arăta că, deși are domiciliul în municipiul Zalău, de multă vreme locuiește în Cluj-Napoca în chirie sau la alți prieteni și că este campion național la kickboxing.

În continuare, a precizat că în dimineața zilei de 29 iulie 2012 a fost sunat de un individ care i-a spus că are numărul de la un amic de-al inculpatului din București și că îi solicită o întâlnire chiar atunci în Cluj-Napoca pe strada unde se afla el atunci.

A precizat că au venit trei băieți dintre care unul Y. care i-au cerut să-i ajute să contacteze pe prietenii inculpatului din Cluj și din alte județe, care să fie pregătiți în cazul în care vor fi scandaluri cu ocazia procesului de votare din Alba, Arad și Bistrița și care să încerce să îndemne oamenii la vot.

Inculpatul a acceptat, spunând că va face acest lucru însă va trebui să fie plătit el și prietenii lui, el cu 6.000 lei (RON), bani pe care i-a primit seara.

Referindu-se la municipiul Cluj-Napoca, inculpatul a declarat că a luat legătura cu un amic de etnie rromă care are legături între romii din Pata-Rât și căruia i-a cerut să-i mobilizeze pe cât mai mulți la vot că vor fi recompensați în sensul că vor primi mici, bere. Același Y. i-a spus că dacă fi necesar va trimite autocare.

Așadar, Curtea de Apel a constatat că nu poate fi primită critica apelantului, însușită și de ceilalți inculpați, potrivit căreia oferirea foloaselor materiale a avut loc ulterior închiderii urnelor, când încercarea de influențare a alegătorilor nu mai era aptă să producă vreun rezultat.

Referitor la acest aspect, s-a observat că nu corespunde realității motivul de apel invocat de către inculpatul A., potrivit căruia în rechizitoriu i se reproșează doar o activitate de influențare a inculpatului E.. În acest sens, instanța de apel a reținut că, din rechizitoriu rezultă că în sarcina inculpatului s-a reținut că în data de 29 iulie 2012 a sprijinit pe inculpatul B. prin oferirea prin intermediul învinuitului E. alegătorilor din cadrul comunității rrome din Pata Rât de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze, deci apelantul nu a fost acuzat de o simplă influențare a inculpatului E., astfel încât sentința să fie criticabilă prin reținerea în cuprinsul acesteia a unei fapte pentru care inculpatul nu a fost trimis în judecată.

Inculpatul a mai spus că seara i-a dat acestui amic, E., 1.500 lei din cei 6.000 lei pe care i-a primit el.

Instanța de apel a reținut că această declarație este confirmată de inculpatul E. care a precizat că inculpatul A. "mi-a solicitat să îl ajut prin mobilizarea țiganilor de la Pata-Rât pentru a merge la vot și a vota pentru demiterea Președintelui" și l-a pus în legătură cu O. și P.; acestora inculpatul A. le-a spus că le dă la fiecare câte 100 lei pentru a transporta romii la vot, iar dacă reușesc să adune mai multe persoane, va trimite un autocar; în plus le-a spus celor doi că după vot le va mai da și alți bani pentru a cumpăra bere și mici pentru țigani.

De asemenea, s-a constatat că această declarație se coroborează cu cea a martorului O. care a spus că inculpatul A. "mi-a cerut să mă deplasez la Pata Rât cu scopul de a-i mobiliza pe țigani să meargă la vot. În schimbul acestui serviciu acesta mi-a spus că îmi dă suma de 100 lei pentru benzină, iar ulterior o altă sumă de bani al cărui cuantum nu l-a precizat și din care urma să cumpăr mici și bere pentru cei care au participat la vot. "Z." a precizat să voteze pentru demiterea Președintelui".

Inculpatul a mai declarat că însoțitorul inculpatului A., o persoană înaltă, cu barbă s-a interesat de numărul de rromi existenți în zona Clujului, iar inculpatul i-a spus că în Pata-Rât sunt aproximativ 900 - 1000 persoane, în Apahida 900, iar în Cojocna 500 persoane.

Ulterior, inculpatul a identificat persoanele care îl însoțeau pe A. ca fiind inculpații G. și C.

Inculpatul F., după ce a studiat materialul de urmărire penală s-a hotărât să dea o declarație în care a susținut următoarele:

" am arătat tot ceea ce cunosc cu privire la ziua de 29 iulie 2012 atât în ceea ce privește contextul în care eu m-am deplasat la Cluj cât și ceea ce s-a întâmplat la Cluj în acea zi". Inculpatul a dat declarația menționând că nu a avut curajul să spună adevărul, deoarece s-a temut pentru siguranța lui, cunoscând persoanele care sunt puse sub învinuire.

Inculpatul și-a început declarația arătând că în cursul lunii iulie 2012 a aflat de la prietenul său E. că acesta a avut mai multe discuții cu un anume C. care s-ar fi arătat disponibil să sponsorizeze activitatea sportivă desfășurată la clubul primului, constând în lupte libere.

De la același prieten a aflat în seara de 28 iulie 2016 că acest C. l-a întrebat dacă dorește să-i asigure protecția fizică la Cluj, la sediul unui partid politic în ziua desfășurării referendumului național, în schimbul unei sume de bani.

Inculpatul a continuat, arătând că în seara de 28 iulie 2012, împreună cu prietenul său AA., s-a întâlnit cu C. și D., inculpații cu aceste prenume din dosar.

C. era persoana cu barbă care l-a întrebat dacă cunoaște pe cineva din Cluj care să-i ajute pentru asigurarea pazei, iar acesta l-a recomandat pe inculpatul A.

În aceeași seară, s-au deplasat de la București la Cluj D., AA. și G. cu două autoturisme, unul BB., iar altul, un CC. albastru închis.

Inculpatul a confirmat că s-a deplasat în apropierea locuinței inculpatului A., iar apoi toți au plecat la sediul KK.

Inculpatul a arătat că în jurul prânzului s-a produs un fel de agitație la sediul partidului, ocazie cu care a aflat că urma să vină șeful, astfel apărând inculpatul B..

Acesta i-a chemat într-un birou și le-a cerut lui D. și C. să-i spună cine sunt restul celor prezenți, după care le-a ținut un fel de cuvântare în care le-a explicat cât de important este el și cât de important este pentru inculpați să fie de acord să îl ajute, fiindcă este esențial ca referendumul să fie câștigat.

Martorul a precizat că inculpatul B. "ne-a dat de înțeles că este în relații foarte apropiate cu președintele interimar la acea dată - DD. și de asemenea am înțeles că ar fi fiul ministrului apărării".

Inculpatul F. a arătat că a intervenit și i-a spus că ei s-au deplasat din București în Cluj-Napoca pentru că trebuia să asigure protecția sediului care urma să fie atacat, însă inculpatul B. i-a replicat zâmbind că vor face și acest lucru "însă dacă dorim să încasăm onorarii duble sau triple, dacă avem în vedere să obținem și alte facilități în cazul în care îl vom ajuta, acestea se vor întâmpla, afirmând că are acces la resurse foarte importante de bani…, solicitându-ne să îl ajutăm, să mobilizăm oamenii să meargă la vot".

Ca atare, curtea de apel a reținut că este nefondată susținerea inculpatului apelant B. că, exceptând interceptările efectuate în cauză, nu există nicio declarație care să reprezinte probe din care să rezulte că el a plătit sau a promis sume de bani unor persoane pentru a merge la vot sau pentru a vota de mai multe ori și că, de fapt, probele referitoare la mobilizarea unor persoane la vot denotă o eventuală inițiativă personală în acest sens a inculpaților C. și D., inițiativă ce nu îi poate fi imputată lui.

În continuare, inculpatul F. i-a replicat inculpatului B. că ei sunt în dificultate, deoarece sunt din București și nu cunosc zonele din Cluj însă inculpatul B. "a insistat într-un mod foarte interesant pentru mine, fapt care m-a și pus pe gânduri, dând de înțeles că acei oameni pe care i-am găsit ar putea să fie recompensați pentru faptul că merg la vot".

Izbindu-se de opoziția inițială a inculpaților care nu îl cunoșteau, excepție făcând D. și C., inculpatul B. le-a reproșat că nu doresc să câștige bani "deoarece el a aranjat totul că nu vom păți nimic, doar trebuie să facem ceea ce ne spune el".

Curtea de apel a subliniat că, din declarația acestui inculpat, rezultă expres că propunerea inițială a inculpatului B. a fost aceea ca inculpații să se deplaseze la anumite secții de votare indicate de către el unde să agreseze membrii secțiilor de votare, în scopul de a crea o învălmășeală sau un scandal, care să le permită introducerea în urnă a unor voturi suplimentare, propunere pe care inculpații au refuzat-o, cunoscând consecințele unor asemenea acțiuni.

În continuare, inculpatul a relatat că C. i-a cerut lui și inculpatului G. să-l însoțească pentru că vor fi plătiți ca și gărzi de corp; aceștia au și mers în Florești, unde în sediul primăriei s-au întâlnit cu primarul localității, însoțit de B. și C.

Au revenit în Cluj însă seara, la cererea lui C., s-au deplasat în aceeași localitate de unde au plecat în trei autocare pline cu rromi, și s-au deplasat în Câmpia-Turzii pe autostrada Transilvania; pe autobuz o persoană i-a spus că li s-a promis câte 20 lei ca să meargă la vot.

Spre miezul nopții, inculpatul a arătat că inculpatul B. în curtea sediului partidului a scos bani dintr-o borsetă și i-a dat lui C., care apoi i-a dat lui și lui G.

Totodată, inculpatul a precizat că inculpatul B. "în mod cert avea o atribuție de coordonare în acea zi deoarece toți cei aflați în sediul K. județul Cluj ascultau de el".

Instanța de apel a reținut că, din aceste declarații rezultă cu claritate că inițiativa constituirii grupului a aparținut inculpatului B., iar grupul avea drept scop expres precizat, determinarea unor persoane cu drept de vot de a vota.

De asemenea, curtea de apel a reținut că, deși inculpatul F. a revenit asupra acestei declarații în cursul judecării cauzei în primă instanță, revenirea acestuia este nejustificată, în contextul în care declarația dată după prezentarea materialului de urmărire penală se coroborează integral cu declarațiile menționate ale celorlalți inculpați.

În continuare, instanța de apel a reținut că susținerea potrivit căreia nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., în absența remiterii bunurilor anterior votării este nefondată, deoarece s-a probat că oferirea bunurilor a avut loc anterior.

Totodată, s-a observat că afirmația conform căreia nu există un grup structurat, format din trei sau mai multe persoane precis determinate, constituit pentru a acționa o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni este contrazisă de probele menționate din care rezultă clar scopul deplasării inculpaților din București în Cluj-Napoca, explicațiile date inculpaților în acest sens de către inculpatul B. în momentul în care a ajuns la sediul K. și scopul explicit al comiterii infracțiunii de coruperea alegătorilor, exercitării votului multiplu, dar și cel al creării unor acte de dezordine în interiorul secțiilor de votare și introducerea unor voturi în urne.

În acest sens, instanța de apel a subliniat că existența în timp a grupului rezultă și din înțelegerea inculpaților B. și A. de a constitui o grupare care să le folosească în viitor, în același scop, respectiv o chestie pe termen lung, inculpatul A. fiind nemulțumit că de el și prietenii lui este nevoie odată la patru ani .

Așadar, s-a reținut că, în speță, nu sunt relevante nici măcar tangențial considerentele din Decizia Completului nr. 10/2015 conform cărora dezincriminarea infracțiunii care reprezintă scopul grupului infracțional organizat face să nu mai fie îndeplinită condiția tipicității infracțiunii prevăzute de art. 367 din C. pen.

În schimb, s-a apreciat că sunt incidente considerentele conform cărora pluralitatea constituită a fost incriminată în art. 367 din C. pen. ca infracțiune, în considerarea periculozității sale, decurgând din chiar scopul grupării, și anume săvârșirea de infracțiuni. Pentru existența faptei este, așadar, suficient ca infracțiunea să fi fost planificată și nu efectiv comisă, astfel că legiuitorul incriminează și actele de pregătire care iau forma inițierii grupului infracțional organizat. Dacă infracțiunea ce intră în scopul grupării a fost însă efectiv comisă, va exista un concurs de infracțiuni între grupul infracțional organizat și respectiva infracțiune ce a intrat în scopul grupării.

În plus, s-a menționat că săvârșirea faptelor rezultă nu doar din declarațiile inculpaților, ci și din conținutul interceptărilor convorbirilor telefonice, aceste probe coroborându-se între ele.

Astfel, s-a reținut că inculpatul A., la un moment dat, în contextul promisiunii făcute inculpatului B. de a discuta cu alți prieteni pentru a determina cetățenii să meargă la vot, discutând cu numitul EE. îl determină pe acesta să meargă în cartier, în Păcii să-i spună numitului FF. să-i ia pe toți bătrânii să-i trimită la vot "să voteze cu noi, cu GG., cu noi, că noi suntem cu GG.…să meargă la vot, să zică Da".

Prin urmare, Curtea de Apel Cluj a reținut că nu corespunde realității susținerea acestuia că nu a acționat cu intenție, și anume că nu a determinat pe nimeni să răspundă într-o anumită manieră la întrebarea din cadrul referendumului.

Într-o altă convorbire, discutând cu HH., l-a determinat pe acesta să meargă la pariuri pentru a le spune băieților de acolo "să se adune toți și să meargă fiecare să voteze, care au buletin de Cluj".

De asemenea, potrivit celor reținute de curtea de apel, împrejurarea că inculpatul A. cunoștea consecințele penale ale faptei sale rezultă din continuarea convorbirii în care după ce HH. îi spune cu DAș Bine. A. îi răspunde Da, că așa mi-a zice și mie judecătorul, DA!

Ca atare, instanța a subliniat că nu poate fi primită susținerea acestui apelant că în permanență a avut reprezentarea faptului că tot ceea ce face este legal și nu ar intra sub incidența legii penale, aspect oricum irelevant în reținerea vinovăției sale, fiindcă nu se poate prevala de necunoașterea legii penale, însă relevant în circumstanțierea pedepsei.

Totodată, s-a reținut că inculpatul A. cunoștea exact care era miza mobilizării la vot, astfel cum rezultă din convorbirea cu II. de la ora 22:02 în care arată că "de azi dimineață de la 7 îs aici (la sediul K.) în Bistrița ți-am ridicat până la 30 % …peste tot…întreabă-i pe ăștia de aici".

Curtea de apel a mai constatat că periculozitatea constituirii grupului infracțional de către inculpatul B. rezultă din convorbirea de la fila 114 din vol. I (dup) în care acesta îi spune lui A. că intenționează "să punem la punct o chestie pe termen lung, nu așa de pe o zi pe alta", iar A. acceptă.

În plus, s-a menționat că relevante asupra rolului inculpatului B. de coordonator al grupului mai sunt declarațiile unui membru K. Cluj respectiv martorul JJ. care a arătat că la miezul nopții a venit în Cluj cu procesele-verbale din teritoriu, pe care le-a dus la sediul partidului și l-a contactat telefonic pe B., care se afla pe terasa localului LL.

Martorul a declarat că s-a dus, s-a întâlnit cu acesta și au stat de vorbă, iar inculpatul B. era foarte nemulțumit de rezultatul obținut ca prezență la vot și m-a expediat.

Referitor la mobilizarea persoanelor aparținând comunității din Pata Rât martorul T. care locuiește fără forme legale în Pata-Rât, în cartierul Dallas a arătat că în cursul zilei de 21 iulie 2012 în ziua referendumului organizat pentru demiterea Președintelui României, în comunitate, după amiaza, a sosit un tânăr cu o mașină argintie cu număr de București care însoțea două autocare ale firmei H. și care a spus că rromii ce doresc să voteze să se urce în autocare; tânărul a spus că este de la X. și că dacă vor ieși ei, urmare a acestei votări va fi bine pentru comunitate și a promis mici și bere.

Instanța de apel a reținut, așadar, că susținerile potrivit cărora nu există probe din care să rezulte că alegătorilor li s-ar fi promis ceva și că nicio persoană din comunitatea Pata Rât nu a primit asemenea bunuri este contrazisă, inclusiv de declarațiile date de către martori în apel.

Astfel, martorul T., audiat în apel, și-a amintit că tânărul care a sosit într-o după-masă înainte de referendumul din 2012 în comunitatea Pata-Rât a promis că după ce persoanele din comunitate vor vota se vor da mici și bere, iar persoanele care vor să meargă cu mașina proprie vor primi banii de benzină.

Așadar, s-a constatat că faptele comise de către inculpați pentru mobilizarea alegătorilor din comuna Florești prin oferirea unor sume de bani reies cu claritate din declarațiile alegătorilor, dar și ale inculpaților care au votat de mai multe ori.

Prin urmare, curtea de apel a reținut că, din probele administrate rezultă că inculpații au oferit bani sau alte foloase în scopul de a determina alegătorii să voteze în cadrul referendumului privind demiterea Președintelui României din 29 iulie 2012, astfel cum aceștia au fost trimiși în judecată.

Susținerea că nu este îndeplinită noua condiție de incriminare referitoare la valoarea relevantă a bunurilor oferite, condiție expresă prevăzută de art. 386 C. pen. a fost respinsă, deoarece suma de câte 50 lei de alegător oferită alegătorilor din Florești, precum și bunurile în valoare de 1.500 lei au o valoare relevantă pentru persoanele lipsite de venituri și au fost apte să le determine să se prezinte la referendum. Dovadă în acest sens sunt insistențele acestor persoane pe lângă liderii comunității lor, de a li se da ce li s-a oferit.

În continuare, în ceea ce îl privește pe inculpatul A., s-a reținut că prima instanță, în baza art. 15 al 2 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 86<SUP>4</SUP> C. pen. anterior, a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare pronunțată prin sentința nr. 125 din 21.03.2012 a Judecătoriei Zalău rămasă definitivă prin decizia nr. 751/R din 15.05.2012 a Curții de Apel Cluj, pedeapsă pe care a contopit-o cu fiecare dintre pedepsele aplicate în cauză, rezultând o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare și o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Apoi, în baza art. 38 rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a stabilit pedeapsa cea mai grea - aceea de 2 ani închisoare la care a adăugat sporul de 1/3 din pedeapsa de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

În primul rând, curtea de apel a reținut că executarea pedepsei anterioare fiind suspendată sub supraveghere, nu condiționat, norma tranzitorie incidentă este cuprinsă în dispozițiile art. 16 din Legea nr. 187/2012.

În al doilea rând, potrivit interpretării date prin Decizia nr. 11 din 5 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în materie penală, publicată în M.Of. nr. 468 din 23 iunie 2016, în aplicarea dispozițiilor art. 5 din C. pen., conform Deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014, în cazul pluralității de infracțiuni constând într-o infracțiune pentru care potrivit C. pen. anterior a fost aplicată printr-o hotărâre definitivă o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei potrivit art. 86<SUP>1</SUP> din C. pen. anterior și o infracțiune săvârșită în termenul de încercare, pentru care legea penală mai favorabilă este considerată legea nouă, stabilirea și executarea pedepsei rezultante în urma revocării suspendării sub supraveghere se realizează conform art. 96 alin. (4) și (5) din C. pen.

Urmând această interpretare obligatorie, survenită ulterior pronunțării sentinței, s-a reținut că pedeapsa principală pentru noua infracțiune se stabilește potrivit dispozițiilor referitoare la recidivă, raportat la pedeapsa anterioară de 1 an închisoare pronunțată prin sentința nr. 125 din 21.03.2012 a Judecătoriei Zalău rămasă definitivă prin decizia penală nr. 751/R din 15.05.2012 a Curții de Apel Cluj.

În speță, dispozițiile referitoare la recidivă, prevăd în art. 43 alin. (2) C. pen. că, atunci când înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată sunt săvârșite mai multe infracțiuni concurente, dintre care cel puțin una se află în stare de recidivă, pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni, iar pedeapsa rezultată se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.

De asemenea, curtea de apel nu a primit solicitarea apelantului de a i se reține circumstanțe atenuante, conform art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., implicațiile faptelor sale neputând fi considerate nesemnificative, deoarece au adus atingere unei valori constituționale, constând în libera exprimare și exercitare a suveranității, prin referendum.

Împotriva deciziei penale nr. 608/A din 12 aprilie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în dosarul nr. x/2013, a declarat recurs în casație inculpatul A.

În cuprinsul motivelor de recurs în casație s-au invocat dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., inculpatul apreciind că a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

Astfel, inculpatul a făcut o amplă prezentare a situației de fapt și a materialului probator administrat în cauză, efectuând o analiză proprie a probelor.

În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 386 alin. (1) C. pen. raportat la art. 392 C. pen., recurentul a susținut că în mod greșit s-a dispus condamnarea sa, în condițiile în care este vorba de o promisiune, care este dezincriminată în actualul C. pen. În acest sens, a susținut că, în cuprinsul rechizitoriului s-a reținut că persoanelor din comunitatea de rromi din Pata Rât le-ar fi fost făcute anumite promisiuni, că în vederea efectuării acestui lucru ar fi luat legătura cu inculpatul E. și martorii O. și P., iar aceștia din urmă ar fi transmis comunității să se adune în vederea deplasării la vot (fără să se susțină nicăieri în actul de sesizare că li s-ar fi spus cum anume să voteze).

Recurentul a apreciat că în mod greșit s-a dispus condamnarea sa, în condițiile în care, inclusiv raportat la starea de fapt reținută în hotărârile judecătorești, se vorbește de o promisiune, acțiune dezincriminată de legiuitor.

De asemenea, inculpatul a apreciat că noțiunile utilizate de legiuitor pentru a denumi actul de executare au o semnificație similară actelor de executare corespondente infracțiunii de dare de mită. Așadar, promiterea de bani, bunuri sau alte foloase presupune ca bunurile promise să nu fie prezentate persoanei mituite electoral. Or, din rechizitoriu și din declarațiile de la dosar rezultă că persoanelor la care se face referire nu le-a fost înfățișat nimic înainte de închiderea urnelor de votare, astfel că în mod cert este vorba de o promisiune, iar fapta nu este prevăzută de legea penală.

Totodată, recurentul a formulat critici cu privire la inaplicabilitatea art. 392 C. pen. raportat la art. 386 C. pen. în ceea ce privește votul cu ocazia referendumului.

Astfel, acesta a susținut că formularea scopului special prevăzut de art. 386 C. pen. (determinarea persoanei de a vota sau a nu vota o list