ÎCCJ, Secția penală

Asupra apelurilor de față,

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 97 din 28 decembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Iași, în temeiul art. 321 alin. (1) C. pen. a fost condamnată inculpata A., pentru infracțiunea de fals intelectual (cu privire la "proces verbal distribuire sumă rezultată din executare, întocmit azi 28.08.2015), la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 67 alin. (1) C. pen. s-a interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) C. pen. - dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și lit. b) C. pen. - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pentru o durată de 2 ani, în condițiile art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) C. pen. - dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și lit. b) C. pen. - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În temeiul art. 321 alin. (1) C. pen. aceeași inculpată a fost condamnată pentru comiterea infracțiunii de fals intelectual (cu privire la "proces verbal nr. 421/2010 de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare" datat 28.08.2015"), la pedeapsa de 1 an închisoare.

În temeiul art. 67 alin. (1) C. pen. a fost interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) C. pen. - dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și lit. b) C. pen. - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pentru o durată de 2 ani, în condițiile art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. a fost interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) C. pen. - dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și lit. b) C. pen. - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

De asemenea, în temeiul art. 297 alin. (1) C. pen. a fost condamnată inculpata A., pentru infracțiunea de abuz în serviciu la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 67 alin. (1) și alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă complementară, exercițiul drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) C. pen. - dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, lit. b) C. pen. - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, și dreptul de a ocupa o funcție publică, pentru o durată de 2 ani, în condițiile art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen. a fost interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) C. pen. - dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, lit. b) C. pen. - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție publică.

În temeiul art. 38 alin. (1) rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. i-a fost aplicată pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care a fost adăugat un spor de 9 luni și 10 zile închisoare, reprezentând 1/3 din totalul celorlalte două pedepse, dispunându-se ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani, 9 luni și 10 zile închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (1) rap. la art. 67 alin. (1) și alin. (2) C. pen. a fost interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă complementară, pe lângă pedeapsa principală rezultantă, exercițiul drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) C. pen. dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, lit. b) C. pen. - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, și dreptul de a ocupa o funcție publică, pentru o durată de 2 ani, în condițiile art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.

În temeiul art. 45 alin. (5) rap. la art. 65 C. pen. a fost interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, pe lângă pedeapsa principală rezultantă, exercițiul drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) C. pen. - dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, lit. b) C. pen. - dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție publică.

În temeiul art. 91 alin. (1) C. pen. prima instanță a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, stabilit potrivit art. 92 C. pen.

În temeiul art. 32 alin. (4) din Legea nr. 252/2013, s-a încredințat Direcției Naționale de Probațiune - Serviciul de Probațiune Iași supravegherea inculpatei A., fiind stabilite, în temeiul art. 93 alin. (1) și alin. (2) C. pen., măsurile și obligațiile pe care inculpata urma să le respecte pe durata termenului de supraveghere.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., prima instanță a obligat inculpata să presteze muncă neremunerată pe o perioadă de 60 zile în folosul comunității, iar în temeiul art. 91 alin. (4) C. pen., a atras atenția inculpatei asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai săvârși infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere, punându-i în vedere dispozițiile art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 25 alin. (3) rap. la art. 256 C. proc. pen. au fost desființate înscrisurile false reprezentate de proces-verbal distribuire sumă rezultată din executare, întocmit la 28.08.2015, fila 333 vol. 1 ds.u.p., și proces- verbal nr. 421/2010 de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare datat 28.08.2015, fila 334 vol. 1 ds.u.p.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 25 alin. (1) C. proc. pen. și la art. 1381 C. civ. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile B. și C., inculpata fiind obligată la plata unor daune morale în cuantum de 1500 euro în favoarea fiecărei părți civile, fiind respinse restul pretențiilor formulate, ca nefondate.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut, în esență, următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 413/P/2015 din data de 29.06.2017 emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei A. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- fals intelectual prev. de art. 321 C. pen., pentru că la data de 31.08.2015, în dosarul de executare silită nr. x/2010, a întocmit în fals procesul-verbal de distribuire sumă rezultată din executare, pe care 1-a datat 28.08.2015;

- fals intelectual prev. de art. 321 C. pen., pentru că la data de 31.08.2015, în dosarul de executare silită nr. x/2010, a întocmit în fals procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare, pe care 1-a datat 28.08.2015;

- abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., pentru că prin întocmirea la data de 31.08.2015 a procesului-verbal de distribuire sumă rezultată din executare în dosarul de executare silită 421/2010, pe care 1-a datat 28.08.2015, fără a mai cita părțile și consemnând în fals că debitoarele au fost prezente, le-a împiedicat pe debitoarele C. și B., să participe la distribuirea sumei rezultate din executarea silită, să formuleze obiecțiuni și să conteste procesul-verbal în termenul legal de 3 zile, vătămându-le astfel drepturile și interesele legitime, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Din analiza probelor administrate în cauză, în faza de urmărire penală și în faza de judecată, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

În data de 21.12.2006, între E. - Sucursala Iași, în calitate de creditor și S.C. F. S.R.L. Iași (actuala S.C. G. S.R.L.), în calitate de debitor, a fost încheiat contractul de credit din 21.12.2006 prin care debitorului i-a fost acordat un credit în sumă de 160.000 lei, pentru un termen de 12 luni de zile, filele 17-20 vol. I ds.u.p.

Pentru garantarea restituirii acestui credit, în aceeași dată a fost încheiat între garanții ipotecari B. și C. și creditorul ipotecar E. - Sucursala Iași contractul de ipotecă din 21.12.2006, având ca obiect instituirea ipotecii asupra imobilului situat în Iași, B-dul x,  județul Iași, proprietatea garanților ipotecari, filele 25-26 vol. I ds.u.p.

Cei doi garanți ipotecari au semnat, alături de debitorul S.C. F. S.R.L. Iași (actuala S.C. G. S.R.L.), și contractul de credit din 21.12.2006.

A reținut prima instanță faptul că numita C., garant ipotecar, s-a căsătorit cu numitul D., a preluat numele de familie al acestuia, după care a divorțat și a revenit la numele de familie H. Din această cauză, în dosarul de executare silită, în dosarele privind contestațiile la executarea silită și în prezentul dosar apare cu numele de C., C. sau C., fiind vorba însă despre una și aceeași persoană.

Ulterior, contractul de credit din 21.12.2006 a fost completat prin actul adițional din 22.01.2007, fiind adusă și o nouă garanție pentru restituirea creditului, încheindu-se în acest scop contractul de ipotecă din 22.01.2017, fila 27 vol. I ds.u.p., între garantul ipotecar I. și creditorul ipotecar E. - Sucursala Iași, având ca obiect imobilul teren în suprafață totală de 7.899,94 mp, categoria de folosință arabil A, amplasat în intravilanul comunei Rediu din județul Iași.

În data de 27.12.2007 a fost încheiat actul adițional nr. 2 la contractul de credit din 21.12.2006, filele 21-24 vol. I ds.u.p., prin care au fost aduse o serie de modificări contractuale, atât acest act adițional, cât și graficul de rambursare a creditului fiind semnate de creditor, debitor și cei trei garanți imobiliari B., C. și I., fila 28 vol. I ds.u.p.

Deoarece debitorii (principal și ipotecari) au refuzat să execute de bună voie obligațiile contractuale, în data de 09.07.2010, E. - Sucursala Iași a formulat o cerere de punere în executare silită a titlurilor executorii reprezentate de: contractul de credit din 21.12.2006, actul adițional nr. 1 din 22.01.2007 la contractul de credit menționat, contractul de garanție reală imobiliară din 21.12.2006 și contractul de garanție reală imobiliară din 22.01.2007, filele 27-28 vol. I ds.u.p., față de debitorul S.C. G. S.R.L. Iași (fosta S.C. F. S.R.L.) și față de garanții ipotecari B., C. și I., cu privire la plata sumei de 810.756,9 lei (cererea creditorului, fila 16 vol. I ds.u.p.), cerere care a fost adresată Biroului Executorului Judecătoresc A., cu sediul în Iași, str.x , județul Iași, și care a fost înregistrată la acest birou în data de 21.07.2010, formându-se astfel dosarul de executare silită nr. x/2010.

Față de cererea creditorului E. - Sucursala Iași, executorul judecătoresc A., în baza art. 373

1

alin. (1) din C. proc. civ. anterior, a solicitat Judecătoriei Iași încuviințarea executării silite, fiind pronunțată în acest sens Încheierea din data de 24.08.2010 în dosarul nr. x/245/2010, fila 34 vol. I ds.u.p., prin care instanța a încuviințat executarea silită a titlurilor executorii: contract de credit din 21.12.2006, act adițional nr. 2 din 27.12.2007 la contractul de credit, contractul de garanție reală imobiliară din 21.12.2006 și contractul de garanție reală imobiliară din 22.01.2007, împotriva debitorilor S.C. G. S.R.L. Iași, B., C. și I.

Dosarul de executare silită nr. x/2010 și-a urmat cursul, formulându-se somații, contestații la executare, cereri de suspendare a executării silite, expertize evaluare bunuri imobile ipotecate, etc., în cele din urmă executorul judecătoresc A. întocmind prima publicație imobiliară cu privire la vânzarea la licitație publică a imobilului din Iași, B-dul x,  județul Iași, la data de 11.02.2013, stabilindu-se ca licitația publică să aibă loc la data de 18.03.2013, fila 131 vol. I ds.u.p.

Pentru acest termen de licitație nu a fost depusă nicio ofertă de cumpărare a imobilului menționat, motiv pentru care a fost stabilită reluarea licitației la un termen viitor, cu respectarea termenului prev. de art. 509 alin. (5) din C. proc. civ. anterior, cu precizarea că licitația va începe de la prețul de 75% din cel la care a fost evaluat imobilul, fila 141 vol. I ds.u.p.

În data de 17.04.2013, executorul judecătoresc A. a întocmit cea de-a doua publicație imobiliară cu privire la vânzarea la licitație publică a imobilului din Iași, B-dul x, județul Iași, stabilindu-se ca licitația publică să aibă loc la data de 16.05.2013, orele 11:30, fila 141 vol. I ds.u.p.

Pentru acest termen de licitație au fost depuse nouă oferte de cumpărare a imobilului, filele 156 - 164 vol. I ds.u.p., însă, motivat de faptul că, prin adresa nr. 731 din 16.05.2013, fila 166 vol. I ds.u.p., creditorul E. - Sucursala Iași a solicitat suspendarea licitației din data de 16.05.2013, deoarece pe rolul Judecătoriei Iași se află în curs de judecată o contestație la executare, nici la acest termen nu s-a putut proceda la vânzarea imobilului. Executorul judecătoresc A. a dispus suspendarea licitației, așa cum rezultă din procesul-verbal nr. 421/2010 din data de 16.05.2013, fila 167 vol. I ds.u.p.

La aceeași dată de 16.05.2013, executorul judecătoresc A. a întocmit cea de-a treia publicație imobiliară cu privire la vânzarea la licitație publică a imobilului din Iași, B-dul x,  județul Iași, stabilind ca licitația publică să aibă loc la data de 15.07.2013, orele 11:30, fila 174 vol. I ds.u.p.

Prin adresa nr. 1043 din 12.07.2013, fila 196 vol. I ds.u.p., creditorul E. - Sucursala Iași a solicitat din nou Biroului Executorului Judecătoresc A. suspendarea licitației publice din data de 15.07.2013 motivat de faptul că pe rolul Tribunalului Iași se află în curs de judecată o contestație cu privire la această executare.

De această dată, executorul judecătoresc A. nu a mai întocmit vreun înscris cu privire la suspendarea licitației, instanța de fond, constatând că nu există un astfel de înscris la dosar, deși organul de urmărire penală a solicitat comunicarea dosarului de executare silită nr. 421/2010, în copie conformă cu originalul, în integralitatea sa.

La data de 07.10.2013, prin adresa nr. 1.101, fila 214 vol. I ds.u.p., creditorul E. - Sucursala Iași a solicitat Biroului Executorului Judecătoresc A. reluarea executării silite prin vânzarea la licitație publică a apartamentului debitoarelor B. și C.

Urmare a solicitării creditorului, executorul judecătoresc A. a întocmit publicația de vânzare imobiliară nr. 421/2010 din 23.10.2013 prin care a stabilit ca licitația publică pentru vânzarea imobilului din Iași, B-dul x,  județul Iași, să aibă loc la data de 06.12.2013, orele 12:00, fila 215 vol. I ds.u.p., aceasta fiind cea de-a patra publicație imobiliară.

Executorul judecătoresc A. nu a întocmit niciun înscris cu privire la licitația publică ce ar fi trebuit să aibă loc la data de 06.12.2013, instanța de fond constatând, și de această dată, că nu există un astfel de înscris la dosar, deși organul de urmărire penală a solicitat comunicarea dosarului de executare silită nr. 421/2010, în copie conformă cu originalul, în integralitatea sa.

Prin adresa nr. 1240/18.04.2014, creditorul E. Sucursala Iași a transmis Biroului Executorului Judecătoresc A. că insistă în executarea silită a apartamentului proprietatea debitoarelor B. și C., prin vânzarea la licitație publică, solicitând reluarea executării silite, deoarece contestația la executare fusese respinsă de instanță (una dintre contestații - ds. nr. 36.395/245/2013), fila 253 vol. I ds. u.p.

În urma acestei solicitări, înregistrată la Biroului Executorului Judecătoresc A. în data de 20.04.2014, executorul judecătoresc nu a întocmit o publicație de vânzare imobiliară.

Creditorul E. - Sucursala Iași a revenit cu aceeași solicitare și prin următoarele trei adrese: adresa nr. 136 din 03.07.2014, fila 267 vol. I ds.u.p., adresa nr. 112 din 24.10.2014, fila 286 vol. I ds.u.p., și adresa nr. 1319/13.02.2015, fila 287 vol. I ds.u.p., menționând că solicită executarea pentru suma de 151.000 lei.

Abia după această ultimă solicitare din data de 13.02.2015, executorul judecătoresc A. a întocmit publicația de vânzare imobiliară nr. 421/2010 din 19.02.2015 prin care a stabilit ca licitația publică pentru vânzarea imobilului din Iași, B-dul x,  județul Iași, să aibă loc la data de 02.04.2015, orele 12:00, fila 288 vol. I ds.u.p., aceasta fiind cea de-a cincea publicație imobiliară.

Pentru acest termen de licitație au fost depuse cinci oferte de cumpărare a imobilului, filele 300 - 304 vol. I ds.u.p.

Imobilului din Iași, B-dul x,  județul Iași a fost vândut la această licitație, fiind adjudecat de numitul J., audiat în calitate de martor în cauză, pentru suma de 36.500 euro, așa cum rezultă din procesul-verbal încheiat în data de 02.04.2015 în dosarul de executare silită nr. 421/2010, filele 306 - 310 vol. I ds.u.p.

După această vânzare, debitoarele B. și C. au contestat procesul-verbal menționat și actele subsecvente acestuia (cererea formând obiectul dosarului nr. x/2015 - contestație la executare, suspendare executare silită), Judecătoria Iași dispunând suspendarea provizorie a executării silite imobiliare cu privire la imobilul vândut la licitație publică până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite. Biroul Executorului Judecătoresc A. a fost înștiințat despre aceste demersuri de către debitoarea C., în data de 24.04.2015, care a depus la dosar și certificatele de grefă eliberate de Judecătoria Iași, filele 315 - 320 vol. I ds.u.p.

La cererea intimatei - creditoare E. - Sucursala Iași, Judecătoria Iași a eliberat, în data de 20.07.2015, un certificat de grefă cuprinzând soluția pronunțată în dosarul nr. x/2015, la data de 06.07.2015, fila 324 vol. I ds.u.p., pe care l-a depus la dosarul de executare silită nr. x/2010. Din cuprinsul acestui înscris rezultă că au fost respinse toate solicitările debitoarelor B. și C., inclusiv cererea de suspendare a executării silite care formează obiectul dosarului de executare nr. x/2010.

Față de această situație, executorul judecătoresc A. a citat, prin adresele emise în data de 20.08.2015, filele 325, 327 și 329 vol. I ds.u.p., creditoarea E. - Sucursala Iași și debitoarele B. și C. la sediul Biroului Executorului Judecătoresc A., în data de 28.08.2015, la ora 10:00, pentru a participa la eliberarea sumei de 36.500 euro rezultate din vânzarea la licitație publică a imobilului apartament situat în Iași, B-dul x,  județul Iași, sumă consemnată la dispoziția executorului judecătoresc.

Creditoarea și debitoarele au fost citate în mod legal pentru data de 28.08.2015, creditoarea primind citația prin funcționarul însărcinat cu primirea corespondenței, fila 330 vol. I ds.u.p., iar debitoarele C. și B. personal, respectiv prin afișarea citației, așa cum rezultă din dovezile aferente de la filele 326 și 328 vol. I ds.u.p.

În vederea prezentării la Biroul Executorului Judecătoresc A., debitoarea B. l-a împuternicit, prin procură specială, pe numitul D. (fostul soț al fiicei sale debitoarea C.) să o reprezinte cu puteri depline în relațiile cu Biroul Executorului Judecătoresc A. din Iași, în vederea participării, la data de 28.08.2015, la ședința privind eliberarea sumelor obținute prin vânzarea la licitație publică a apartamentului din Iași, B-dul x,  județul Iași, precum și la oricare altă ședință stabilită ulterior, fiind abilitat să ridice orice sume bani care i s-ar cuveni acesteia.

Procura specială a fost autentificată la Biroul Notarial K. - Societate Profesională Notarială, de notarul public K., prin încheierea nr. 4800 din 26.08.2015, fila 332 vol. I ds.u.p.

La data de 28.08.2015, la ora 10:00, debitoarea C. și martorul D., mandatarul debitoarei B., au fost prezenți la sediul Biroul Executorului Judecătoresc A., situat în Iași, str. x, conform invitațiilor primite de la executorul judecătoresc.

Cu această ocazie au constatat că executorul judecătoresc A. nu se afla acolo, iar angajații de la biroul executorului, martorele L. și M., le-au spus că distribuirea sumei rezultate din vânzarea imobilului va avea loc la o altă dată pentru care vor fi citați.

Cu privire la această situație de fapt, debitoarea C. și martorul D. au întocmit un înscris sub semnătură privată, intitulat proces-verbal, în care au consemnat că au fost prezenți la data de 28.08.2015, la orele 1000, la sediul Biroului Executorului Judecătoresc A., conform invitațiilor primite, unde li s-a comunicat că doamna executor judecătoresc nu este prezentă din cauza unor probleme familiale și că prezența lor nu este obligatorie. Procesul-verbal este datat 28.08.2015, ora 10:05, și semnat de cei doi .

Aceștia au depus înscrisul sub semnătură privată purtând viza de intrare nr. 421 din 28.08.2015 și procura specială la Biroul Executorului Judecătoresc A. pentru a fi anexate la dosarul de executare silită nr. 421/2010 .

Prezența debitoarei C. și a martorului D. la Biroul Executorului Judecătoresc A., în data de 28.08.2015 și depunerea celor două înscrisuri de către aceștia a fost confirmată și de martorii L. și M., angajate ca secretare la biroul executorului judecătoresc, acesta, arătând și că executorul judecătoresc A. nu a fost deloc la birou în data de 28.08.2015, pentru că își înmormântase mama. Martorul M. a mai precizat că, în acea perioadă, executorul judecătoresc a lipsit de la birou o săptămână pentru că îi decedase mama. (declarațiile martorilor, filele 20-23, 27-30 vol. III ds.u.p.).

Și inculpata A. (executorul judecătoresc) a confirmat faptul că în data de 28.08.2015 nu a fost la birou, deoarece în data de 24.08.2015 îi decedase mama, iar în data de 27.08.2015 a avut loc înmormântarea (declarație suspect, filele 151-153 vol. III ds.u.p., copia certificatului de deces și dovada datei la care a avut loc înmormântarea, filele 154, 155 vol. III ds.u.p.).

Cu toate că în data de 28.08.2015 inculpata A. nu a fost prezentă la sediul biroului și nu s-a întocmit vreun act în dosarul de executare silită nr. x/2010, aspecte dovedite dincolo de orice îndoială, totuși, în dosarul menționat, există două procese-verbale datate 28.08.2015.

Astfel, este vorba despre procesul-verbal de distribuire sumă rezultată din executare, întocmit la data de 28.08.2015, în care s-a consemnat că la data menționată, la orele 10:00, s-au prezentat la biroul executorului judecătoresc debitoarea C. și D., pentru B., ocazie cu care a procedat la eliberarea sumei rezultate din executarea silită, conform art. 569 alin. (1) C. proc. pen., după cum urmează: 1400,60 lei reprezentând cheltuieli de executare care va fi virată în contul BEJ A., și suma de 159.779,75 lei, reprezentând debit care va fi virată în contul creditorului E. - Sucursala Iași. Nu există nicio mențiune cu privire la existența sau inexistența obiecțiunilor din partea creditorului sau a debitoarelor .

De asemenea, în dosarul de executare silită nr. x/2010 a fost întocmit și procesul-verbal nr. x/2010 de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare cu nr. x/2010, datat 28.08.2015, în care s-a consemnat că actul a fost încheiat la data de 28.08.2015, la orele 10:00, în lipsa părților .

Așa cum rezultă din declarația martorului M., persoană angajată la Biroul Executorului Judecătoresc A. și care avea printre atribuții și redactarea de acte de executare, care ulterior erau verificate și semnate de executorul judecătoresc, cele două procese-verbale, tehnoredactate la calculator, au fost întocmite ulterior, dar, din cauza programului de calculator, datele au rămas consemnate greșit. A mai arătat că executorul judecătoresc avea obligația de a verifica conținutul acestor procese-verbale înainte de a le semna.

Prima instanță a mai constatat că, E. - Sucursala Iași, creditorul, a menționat în repetate rânduri, în corespondența purtată cu Biroul Executorului Judecătoresc A. (a se vedea adresa nr. 136 din 03.07.2014, fila 267 vol. I ds.u.p., adresa nr. 112 din 24.10.2014, fila 286 vol. I ds.u.p., și adresa nr. 1319 din 13.02.2015, fila 287 vol. I ds.u.p.), că valoarea creanței sale este de 151.000 lei și nu 159.779,75 lei, așa cum s-a menționat în procesul-verbal de distribuire sumă rezultată din executare din 28.08.2015.

De altfel, și după ce a primit procesul-verbal de distribuire sumă rezultată din executare din 28.08.2015, creditorul E. - Sucursala Iași a înștiințat Biroul Executorului Judecătoresc A. prin adresa nr. 7505/09.09.2015, fila 340 vol. I ds.u.p., asupra faptului că suma ce i-a fost distribuită este greșită, fiind mai mare decât creanța sa care este în sumă de 151.000 lei.

Prin urmare, apreciază prima instanță că este dincolo de orice îndoială faptul că debitoarele B. și C. erau interesate să participe la distribuirea de către executorul judecătoresc a sumei rezultate din vânzarea la licitație a imobilului proprietatea lor, pentru că urmau să primească o parte din această sumă, aproximativ 8.780 lei, în condițiile în care erau acoperite creanța creditorului E. - Sucursala Iași și cheltuielile de executare.

Cele două procese-verbale au fost semnate executorul judecătoresc A. la data de 31.08.2015 (într-o zi de luni) și au fost predate curierului pentru a fi comunicate debitoarelor B. și C. la data de 01.09.2015 .

Din conținutul procesului-verbal de distribuire sumă rezultată din executare din 28.08.2015 rezultă că executorul judecătoresc A. a luat cunoștință de înscrisurile depuse la dosarul de executare silită nr. 421/2010 de debitoarea C. și de martorul D. la data de 28.08.2015 (înscrisul sub semnătură privată purtând viza de intrare nr. 421/28.08.2015 și procura - filele 331 și 332 vol. I ds.u.p.).

Inculpata A. a recunoscut, încă din faza de urmărire penală și a confirmat în fața instanței de fond, că a semnat cele două procese-verbale în discuție în data de 31.08.2015, susținând, în același timp, că a fost trecută data corectă pe aceste înscrisuri oficiale, deoarece aceasta era data pentru care i-a citat pe debitori în vederea distribuirii sumei rezultate din executare. A mai susținut că nu a considerat necesar să le citeze pe debitoare la o altă dată pentru întocmirea procesului-verbal de distribuire sumă, pentru că procedura de citare cu acestea nu a fost viciată.

Cu privire la procesul-verbal pentru stabilirea cheltuielilor de executare suplimentare, inculpata a declarat că nu le-a citat pe debitoare pentru că, în general, acest proces-verbal se face în lipsa părților și că acesta este motivul pentru care a fost consemnat că procesul-verbal s-a întocmit în lipsa părților.

Totodată, a mai susținut că acest proces-verbal este legat de procesul-verbal de distribuire sumă rezultată din executare și din această cauză trebuie să aibă aceeași dată sau o dată anterioară (declarație de suspect, filele 151-153 vol. III ds.u.p.).

Din toate aceste elemente de fapt instanța de fond concluzionează că inculpata A., fie nu înțelege semnificația juridică a procedurii de executare silită, cu tot ce presupune aceasta, pregătirea sa profesională lăsând de dorit, fie doar răstălmăcește, cu rea credință, în mod pueril, dispozițiile legale care reglementează această procedură, în scopul de a-și construi apărarea. În ambele ipoteze însă, atitudinea inculpatei este la fel de gravă.

Prima instanță concluzionează că potrivit dispozițiilor legale aplicabile în materia executării silite, dispoziții care au caracter imperativ, executorul judecătoresc A. putea trece la distribuirea sumei rezultate din executarea silită prin vânzarea la licitație publică a apartamentului din Iași, B-dul x,  județul Iași, numai cu citarea părților, adică a creditorului E. - Sucursala Iași și a debitoarelor B. și C.

Instanța de fond a mai reținut că inculpata A. a realizat în mod legal procedura de citare cu părțile pentru data de 28.08.2015, ora 10:00.

Cu privire la activitatea concretă de distribuire a sumei de 36.500 euro (transformată în lei), activitate desfășurată de către executorul judecătoresc în data de 28.08.2015, acesta avea obligația să întocmească imediat un proces-verbal care se semna și de către părțile prezente.

Totodată, dacă oricare dintre părțile prezente aveau nemulțumiri, obiecții, cu privire la modul în care a fost distribuită suma menționată, executorul judecătoresc era obligat să le consemneze în cuprinsul acestui proces-verbal privind distribuirea sumei.

Din probatoriul administrat în cauză, curtea de apel reține că inculpata A., în calitate de executor judecătoresc în dosarul de executare silită nr. 421/2010, nu a desfășurat nicio activitate de executare în data de 28.08.2015, nefiind prezentă deloc la serviciu în data respectivă din motive mai mult decât obiective. Rezultă așadar că aceasta a întocmit în mod fals procesul-verbal de distribuire sumă rezultată din executare din data de 28.08.2015, atestând necorespunzător realității că procesul-verbal a fost întocmit în data de 28.08.2015, când de fapt acesta a fost întocmit în data de 31.08.2015, dată la care părțile nu au fost citate și nici nu au fost prezente.

Mențiunea inserată în procesul-verbal cu privire la prezența debitoarei C. și a mandatarului D. este rezultatul luării la cunoștință de înscrisul sub semnătură privată depus de aceștia în data de 28.08.2015 la Biroul Executorului Judecătoresc A.

Bineînțeles că procesul-verbal nu conține nicio obiecțiune a acestora cu privire la distribuirea sumei rezultate din executarea silită, câtă vreme nu au fost prezenți în fața executorului judecătoresc în data de 31.08.2015, când a fost întocmit de fapt procesul-verbal în discuție.

Așadar, a reținut prima instanță că inculpata A. a falsificat înscrisul oficial reprezentat de procesul-verbal de distribuire sumă rezultată din executare, întocmit la 28.08.2015, cu ocazia întocmirii lui, prin aceea că a atestat în mod necorespunzător adevărului că acesta a fost întocmit în data de 28.08.2015, când în realitate a fost întocmit în data de 31.08.2015 și că au fost prezenți la distribuirea sumei debitoarea C. și mandatarul D., pentru debitoarea B., când în realitate aceste persoane nu au fost prezente în data de 31.08.2015 în fața executorului judecătoresc.

Prin aceasta a vătămat interesele persoanelor menționate anterior care nu au mai putut exercita contestația la executare specială prevăzută de art. 570 alin. (2) C. proc. civ. anterior, în condițiile în care această cale de atac putea fi exercitată doar de cei care au participat la întocmirea procesului-verbal de către executorul judecătoresc și au solicitat acestuia să insereze în cuprinsul actului obiecțiunile pe care le au cu privire la acesta. De asemenea, în accepțiunea instanței de fond vătămarea a constat și în aceea că, prin menționarea în fals a datei de 28.08.2015 ca dată a întocmirii procesului-verbal de distribuire a sumelor obținute în urma executării silite, debitorii au fost lipsiți de posibilitatea exercitării contestației la executare menționate, în condițiile în care termenul pentru introducerea acesteia era de 3 zile de la momentul întocmirii procesului-verbal.

Având în vedere situația de fapt stabilită pe baza probatoriului administrat, în drept, instanța de fond a reținut că:

În privința laturii obiective, instanța de fond a apreciat că activitatea inculpatei A. a constat, în întocmirea procesului-verbal de distribuire sumă rezultată din executare abia în data de 31.08.2015, și nu în data de 28.08.2015 - așa cum a menționat în înscris, dată la care nici nu a fost prezentă la birou din motive cât se poate de justificate și menționarea prezenței celor două debitoare la birou cu ocazia distribuirii sumei rezultate din vânzarea apartamentului care le aparținuse acestora.

Instanța reține că aceste mențiuni nu corespund adevărului, deoarece în data de 28.08.2015, o zi de vineri, (când într-adevăr debitoarea C. și D., mandatarul debitoarei B., s-au prezentat la Biroul Executorului judecătoresc A. urmare a citării pentru ora 10:00) executorul judecătoresc A. nu s-a prezentat la birou, urmare a faptului că își înmormântase mama cu o zi înainte și prin urmare nici nu a fost posibilă întocmirea vreunui act de executare.

Cu toate acestea, în data de 31.08.2015, o zi de luni, când a revenit la birou, inculpata a procedat la întocmirea procesului-verbal în discuție pe care l-a antedatat, pretinzând că a fost întocmit în data de 28.08.2015, a consemnat că cele două persoane au fost prezente la distribuirea sumei în data de 28.08.2015, neexistând nicio mențiune cu privire la obiecțiunile pe care le-ar fi avut sau nu debitoarele cu privire la modul de distribuire a sumei rezultate din executarea silită.

Prin activitatea sa, inculpata A. a atestat în mod fals că ar fi fost prezentă la birou în data de 28.08.2015, ar fi procedat la distribuirea sumei rezultată din vânzarea la licitație publică a imobilului reprezentat de apartamentul din Iași, B-dul x,  județul Iași, iar debitoarele, prima prezentă personal, iar cea de-a doua prin reprezentant, nu ar avut nimic de obiectat cu privire la modul în care a fost împărțită suma de bani.

A mai apreciat prima instanță că dincolo de faptul că falsificarea înscrisului oficial reprezentat de procesul-verbal distribuire sumă rezultată din executare, datat 28.08.2015, a produs consecințe juridice negative pentru cele două debitoare C. și B., instanța arată că un înscris oficial este producător de efecte juridice prin el însuși, deoarece emană de la un funcționar public aflat în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, profesionale și care, prin întocmirea lui, cu respectarea dispozițiilor legale, dă expresie unei/unora dintre obligațiile sale legale și profesionale și pentru care există funcția sa publică.

Acesta este și motivul pentru care legiuitorul nu a mai prevăzut în textul de incriminare a infracțiunii de fals intelectul (art. 321 alin. (1) C. pen.) cerința ca înscrisul oficial falsificat să fie de natură să producă unele consecințe juridice, includerea unei astfel de cerințe în conținutul infracțiunii fiind de prisos.

Cu privire la calitatea de funcționar public a inculpatei A., instanța reține că aceasta a săvârșit infracțiunea în calitate de executor judecătoresc, persoană învestită de ministrul justiției să îndeplinească un serviciu de interes public și ale cărui acte, îndeplinite în limitele competențelor legale, purtând ștampila și semnătura acestuia, precum și numărul de înregistrare și data, este act de autoritate publică și are forța probantă prevăzută de lege, potrivit art. 2 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești și art. 1 și art. 6 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000, aprobat prin Ordinul nr. 210/2001 al ministerului Justiției.

Prin urmare, inculpata are calitatea de funcționar public în accepțiunea art. 175 alin. (2) C. pen. potrivit căruia "este considerată funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public".

Instanța a mai reținut și că potrivit Deciziei nr. 2/2014 pronunțate de Curtea Constituțională, "noțiunea de "serviciu public" desemnează, fie o formă de activitate prestată în folosul interesului public, fie o subdiviziune a unei instituții din administrația internă împărțită pe secții, servicii etc.

Instanța a mai reținut că prin activitatea sa, inculpata a creat o stare de pericol pentru valoarea socială ocrotită prin incriminarea acestei fapte, respectiv a adus atingere relațiilor sociale privind încrederea publică pe care trebuie să o inspire un înscris oficial, iar în subsidiar sunt afectate și relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a activităților ce intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului public.

De asemenea, tot în subsidiar, prin falsificarea înscrisului oficial de către funcționarul public este adusă atingere și drepturilor și intereselor legitime ale celor două debitoare la care se referă procesul-verbal falsificat.

Între activitatea desfășurată de inculpată și rezultatul produs există legătură de cauzalitate ex re, aceasta rezultând din însăși materialitatea faptei, adică din constatarea existenței acesteia.

În privința laturii subiective a infracțiunii, prima instanța a considerat că inculpata A. a acționat cu intenție directă, potrivit art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., prevăzând și urmărind crearea stării de pericol pentru valoarea socială ocrotită prin incriminarea acestei fapte. Deși nu există probe certe că a urmărit, în subsidiar, prejudicierea drepturilor celor două debitoare prin falsificarea înscrisului oficial cu ocazia întocmirii sale, instanța reține că din poziția de executor judecătoresc, inculpata cunoștea fără îndoială care sunt consecințele faptei sale asupra drepturilor debitoarelor.

Având în vedere considerentele prezentate mai sus, instanța a constatat îndeplinite condițiile răspunderii penale în persoana inculpatei A. și a dispus condamnarea acesteia pentru infracțiunea de fals intelectual (cu privire la "proces verbal distribuire sumă rezultată din executare, întocmit azi 28.08.2015"), Instanța de fond a aplicat inculpatei o pedeapsă la individualizarea căreia a avut în vedere toate criteriile prevăzute de art. 74 alin. (1) C. pen. și limitele speciale de pedeapsă prevăzute de art. 321 alin. (1) C. pen.

În privința laturii obiective, instanța de fond a apreciat că activitatea inculpatei A. a constat, așa cum este prezentat pe larg în analiza situației de fapt, în întocmirea procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare abia în data de 31.08.2015 și nu în data de 28.08.2015 - așa cum a menționat în înscris, dată la care nici nu a fost prezentă la birou din motive cât se poate de justificate - și menționarea lipsei celor două debitoare de la biroul executorului judecătoresc la data de 28.08.2015, ora 10:00.

Așa cum a reținut instanța și cu ocazia analizei de la pct. 1, aceste mențiuni nu corespund adevărului, deoarece în data de 28.08.2015, o zi de vineri, (când debitoarea C. și D., mandatarul debitoarei B., s-au prezentat la Biroul Executorului judecătoresc A. urmare a citării pentru ora 10:00) executorul judecătoresc A. nu s-a prezentat la birou, urmare a faptului că își înmormântase mama cu o zi înainte, nefiind posibilă astfel întocmirea vreunui act de executare.

Cu toate acestea, în data de 31.08.2015, o zi de luni, când a revenit la birou, inculpata a procedat la întocmirea procesului-verbal în discuție pe care l-a antedatat, pretinzând că a fost întocmit în data de 28.08.2015, a consemnat că cele două persoane menționat nu au fost prezent la birou.

Prin activitatea sa, inculpata A. a atestat în mod fals că ar fi fost prezentă la birou în data de 28.08.2015, ar fi procedat la stabilirea cuantumului cheltuielilor suplimentare de executare, iar debitoarele, prima prezentă personal, iar cea de-a doua prin reprezentant, nu au fost prezente la data și ora menționate la biroul său.

Or, este cât se poate de evident că inculpata nu putea întocmi în aceeași zi și la aceeași oră două acte distincte în dosarul de executare silită nr. 421/2010 și în prezența și în lipsa debitoarelor.

Instanța de fond a reținut că prin activitatea sa, inculpata a creat o stare de pericol pentru valoarea socială ocrotită prin incriminarea acestei fapte, respectiv a adus atingere relațiilor sociale privind încrederea publică pe care trebuie să o inspire un înscris oficial, iar în subsidiar sunt afectate și relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a activităților ce intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului public.

Între activitatea desfășurată de inculpată și rezultatul produs există legătură de cauzalitate ex re, aceasta rezultând din însăși materialitatea faptei, adică din constatarea existenței acesteia.

În privința laturii subiective a infracțiunii, prima instanță a considerat că inculpata A. a acționat cu intenție directă, potrivit art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., prevăzând și urmărind crearea stării de pericol pentru valoarea socială ocrotită prin incriminarea acestei fapte, nefiind permis ca un funcționar public să menționeze, cu bună știință, în cuprinsul unui înscris oficial, cu ocazia întocmirii lui, date care nu sunt corespunzătoare realității.

Instanța a mai arătat că toate celelalte aserțiuni prezentate la pct. 1 sunt deopotrivă valabile și pentru a doua infracțiune, urmând a face trimitere la acestea.

Având în vedere considerentele prezentate mai sus, instanța a constatat îndeplinite condițiile răspunderii penale în persoana inculpatei A., dispunând condamnarea acesteia pentru infracțiunea de fals intelectual (cu privire la "proces verbal nr. 421/2010 de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare" datat 28.08.2015").

Instanța a aplicat inculpatei o pedeapsă la individualizarea căreia a avut în vedere toate criteriile prevăzute de art. 74 alin. (1) C. pen. și limitele speciale de pedeapsă prevăzute de art. 321 alin. (1) C. pen.

În privința laturii obiective, instanța de fond a apreciat că activitatea inculpatei A. a constat în falsificarea înscrisului oficial reprezentat de procesul-verbal de distribuire sumă rezultată din executare, datat 28.08.2015, în modalitatea expusă pe larg la pct. 1, care a condus la încălcarea gravă, pe de o parte, a dreptului debitoarelor C. și B. de a formula obiecțiuni cu privire la modul în care executorul judecătoresc a stabilit distribuirea sumei rezultate din executarea silită prin vânzarea imobilului care le aparținuse, iar pe de altă parte, a dreptului de a contesta această distribuire la instanța de judecată în condițiile procedurale oferite de contestația la executare specială.

Instanța a reținut că inculpata a procedat la distribuirea sumei rezultată din vânzarea imobilului contrar dispozițiilor legale, în lipsa părților (care s-au prezentat la biroul executorului judecătoresc, personal sau prin reprezentant, în data pentru care au fost citate și nu la data la care, în mod ilegal executorul judecătoresc a întocmit procesul-verbal), neexistând nicio mențiune cu privire la existența sau inexistența obiecțiunilor din partea creditorului sau a debitoarelor pentru că nu li s-a dat posibilitatea de a formula obiecțiuni.

Această încălcare a dispozițiilor art. 570 alin. (2) C. proc. civ. din 1865, dispoziții cu caracter imperativ, de către inculpata A. a condus la anihilarea dreptului debitoarelor de a formula obiecțiuni cu privire la modul în care a fost distribuită suma rezultată din executarea silită, în condițiile în care, așa cum s-a stabilit pe bază de probe, inculpata a distribuit către creditor o sumă mai mare decât valoarea creanței sale, diferența de sumă de bani trebuind să revină debitoarelor care s-au văzut lipsite de această sumă de bani.

Apreciază instanța de fond că este dincolo de orice îndoială faptul că debitoarele B. și C. erau interesate să participe la distribuirea de către executorul judecătoresc a sumei rezultate din vânzarea la licitație a imobilului proprietatea lor, pentru că urmau să primească o parte din această sumă, aproximativ 8.780 lei, în condițiile în care erau acoperite creanța creditorului E. - Sucursala Iași și cheltuielile de executare.

Inexistența obiecțiunilor în cadrul procesului-verbal de distribuire sumă a făcut imposibilă uzitarea de contestația la executare specială reglementată de art. 570 alin. (2) C. proc. civ. din 1865 care ar fi presupus suspendarea de drept a distribuirii sumei rezultate din executare și judecata de urgență a cauzei.

Or, încălcarea dispozițiilor legale de către inculpata - executor judecătoresc a făcut ca executarea silită să dureze 2 ani de zile, pentru ca abia în luna iulie 2017 să se procedeze de către inculpată la o nouă distribuire a sumei.

Prin activitatea sa, inculpata a vătămat drepturile și interesele legitime ale debitoarelor C. și B. prevăzute de art. 570 C. proc. civ. din 1865, afectând în subsidiar relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a activităților ce intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului public.

Potrivit dispozițiilor art. 54 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este ținut să-și îndeplinească atribuțiile cu respectarea dispozițiilor legii menționate, a statutului profesiei și a regulamentului de aplicare a legii, precum și ale C. proc. civ. și ale altor legi aplicabile în materie.

Consideră instanța de fond că fapta de abuz în serviciu reținută în sarcina inculpatei A. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii și din perspectiva Deciziei nr. 405/2016 a Curții Constituționale, încălcarea dispozițiilor din C. proc. civ. anterior (lege organică) fiind gravă prin prisma consecințelor concrete pe care le-a produs asupra drepturilor și intereselor legitime pe care debitoarele C. și B. le aveau în dosarul de executare silită nr. x/2010.

Instanța mai arată și faptul că activitatea imputată inculpatei nu reprezintă vreo abatere disciplinară, așa cum sunt acestea reglementate în art. 47 din Legea nr. 188/2000, nefiind incidentă o altă formă de răspundere, mai blândă, față de activitatea imputată inculpatei.

Între activitatea desfășurată de inculpată și rezultatul produs există legătură de cauzalitate directă.

În privința laturii subiective a infracțiunii, prima instanța a considerat că inculpata A. a acționat cu intenție indirectă, potrivit art. 16 alin. (3) lit. b) C. pen. Aceasta, deși a prevăzut rezultatul faptei sale, totuși, nu există probe care să demonstreze fără dubiu că a urmărit, prin modul în care a întocmit procesul-verbal de distribuire sumă, să încalce drepturile și interesele legitime ale debitoarelor în dosarul de executare silită nr. 421/2010. Cu toate acestea, din calitatea sa de executor judecătoresc ce este ținut să-și desfășoare activitatea potrivit dispozițiilor legale menționate mai sus, inculpata a acceptat posibilitatea încălcării drepturilor și intereselor legitime ale debitoarelor prin nesocotirea dispozițiilor art. 570 din C. proc. civ. anterior din 1865.

Având în vedere considerentele prezentate mai sus, instanța a constatat îndeplinite condițiile răspunderii penale în persoana inculpatei A. și a dispus condamnarea acesteia pentru infracțiunea de abuz în serviciu, aplicându-i acesteia o pedeapsă la individualizarea căreia a avut în vedere toate criteriile prevăzute de art. 74 alin. (1) C. pen. și limitele speciale de pedeapsă prevăzute de art. 297 alin. (1) C. pen.

Instanța a constatat că inculpata A. a săvârșit cele trei infracțiuni înainte de a fi fost condamnată definitiv pentru vreuna dintre acestea, motiv pentru care a reținut existența pluralității infracționale sub forma concursului de infracțiuni, stabilind pedeapsa rezultantă cu aplicarea prevederilor art. 38 alin. (1) rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.

Urmare a stabilirii caracterului fals al celor două înscrisuri reprezentate de proces-verbal distribuire sumă rezultată din executare, întocmit azi 28.08.2015, fila 333 vol. 1 ds.u.p. și proces-verbal nr. 421/2010 de stabilire a cheltuielilor de executare suplimentare datat 28.08.2015, fila 334 vol. 1 ds.u.p., instanța de fond conform dispozițiilor art. 25 alin. (3) rap. la art. 256 C. proc. pen. a dispus desființarea acestora.

În privința laturii civile a cauzei, prima instanță, constatând faptul că persoanele vătămate B. și C. s-au constituit părți civile în cau