ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1464/2017

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 26.10.2011, reclamanta K. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea resurselor umane" - AMPOSDRU București și A. SRL, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună:

anularea în tot a actului adițional nr. 3 la Contractul de Finanțare POSDRU x/2.3/S/x din data de 21.09.2010, semnat la data de 18.04.2011, despre a cărui existenta reclamanta a luat cunoștință la data de 08.08.2011, ca fiind încheiat cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 4 alin. (1)-(4) Instrucțiunea POSDRU nr. 31 din 28.09.2010, cu consecința repunerii părților în situația anterioara încheierii actului;

obligarea pârâților la plata în solidar către reclamantă a daunelor provocate prin încheierea actului abuziv, în suma de € 2,000,000.00 (două milioane de euro);

obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecata

În motivarea în fapt a cererii reclamanta a arătat că beneficiarul A. SRL, împreună cu K. SA, a elaborat șase cereri de finanțare nerambursabila din bugetul Comunității Europene pentru proiecte de instruire privind creșterea competitivității și productivității înscrise în axa prioritara 2 - domeniul major de intervenție 2.3 - "formare profesională continuă".

În aceste cereri A. SRL a figurat în calitate de Beneficiar, iar K. SA în calitate de Partener. Toate cererile de acordare a finanțării nerambursabile au fost înregistrate la AMPOSDRU la data de 17.08.2009.

Având în vedere faptul ca Beneficiarul nu dispunea nici de resurse financiare, nici organizatorice, nici de experiența și nici de personal, anterior depunerii cererilor de finanțare, a încheiat cu reclamanta, la data de 14.08.2009, câte un Acord de Parteneriat, în vederea realizării celor șase proiecte, prin care erau stabilite condițiile colaborării în vederea implementării acestora.

Patru dintre Cererile de Finanțare au fost aprobate condiționat la data de 12.07.2010, una la data de 26.07.2010, iar d-na B. a semnat pentru ambele părți (atât pentru A. SRL, cât și pentru K. SA), actele adiționale la Acordurile de Parteneriat în septembrie 2010.

Acordurile de Parteneriat sus-menționate cuprindeau clauze referitoare la contribuția proprie a partenerilor (cofinanțarea proiectului în procent de 5% din valoarea totală) identice cu cele din Cererea de Finanțare. În conformitate cu prevederile din aceste Acorduri de Parteneriat, "toata cofinanțarea proiectelor în valoare de 5% era asigurata doar de K. SA".

Actele adiționale din septembrie 2010 modificau articolele referitoare la "costurile suportate de parteneri". Aceste acte au fost semnate pentru ambele părți de d-na B.

În dubla calitate pe care d-na B. a deținut-o la A. SRL (Asociat Unic și Administrator Unic) și la K. SA (Director Executiv și membru CA - funcții deținute până în luna decembrie 2010, și totodată unica persoană responsabilă cu aceste proiecte din partea K. SA), aceasta a avut cunoștința despre activitatea și potențialul economic și uman (profesional) al SC K. SA. Activitatea și potențialul economic și uman (profesional) al K. SA nu au suferit modificări în anii 2010 și 2011.

În luna decembrie 2010, d-na B. și-a dat demisia din funcțiile deținute la K. SA, și a părăsit societatea, sustrăgând din societate toate documentele legate de aceste proiecte.

În luna ianuarie 2011, după insistențele K. SA, d-na B. a restituit o parte din aceste documente, și a solicitat ca K. SA să își asume obligații financiare legate de aceste proiecte.

Ca răspuns, K. SA a solicitat mai multe informații despre proiectele respective, care fuseseră gestionate pentru K. SA în exclusivitate de d-na B. D-na B. a refuzat să pună la dispoziție documentele și informările solicitate și a întreprins o serie de acțiuni, în opinia reclamantei, ilegale.

Reclamanta susține că a făcut aceasta prezentare comună pentru toate cele cinci Proiecte ce au primit finanțări nerambursabile, deoarece situația de fapt și de drept este identică pentru toate. Așa cum rezultă și din corespondența purtată cu aceasta, d-na B. a fost singura persoană care a gestionat și a avut acces la documentele legate de Cererile de Finanțare, deținând în totalitate originalele Cererilor de Finanțare, Contractelor de Finanțare și Acordurilor de Parteneriat, precum și celelalte documente legate de implementarea proiectelor. Aceste documente nu au fost predate către Secretariatul General sau către Biroul de Documente Secrete al societății, conform legislației în vigoare și procedurilor societății.

De-a lungul timpului, d-na B. a transmis emailuri neoficiale cu detalii trunchiate către reprezentanți K. SA, posibil pentru a crea impresia că gestionarea acestor proiecte se efectua în mod corespunzător, dar documentele originale și oficiale au fost păstrate unilateral și în secret de aceasta. Mai mult, la momentul demisiei din K. SA, în decembrie 2010, d-na B. a sustras din societate toată documentația referitoare la aceste proiecte și le-a restituit numai parțial și eșalonat în cursul lunilor ianuarie și februarie 2011, în urma numeroaselor solicitări oficiale, insistente, din partea K. SA

Reclamanta K. SA a solicitat o comunicare transparentă și corectă referitoare la demersurile de implementare și desfășurare ale acestor proiecte, solicitări care, nici pana în ziua de astăzi, nu au primit un răspuns corespunzător.

În urma cercetărilor proprii, K. SA a descoperit că pe site-ul oficial al A. SRL figurează mai multe informații confuze și incorecte. Potrivit site-ului, A. SRL menționează societatea C. (SUA) drept partener în implementarea proiectelor.

Din informațiile pe care le deține reclamanta, C. (SUA) este o firmă deținută de dl. D., un român-american din Sibiu, care făcea parte din una din echipele de implementare ale proiectelor.

Reclamanta K. SA nu a primit nici o informare oficială referitoare la parteneriatul dintre A. SRL și C. și implicarea dlui D. în conducerea proiectelor.

În lunile ianuarie și februarie 2011, după demisia d-nei B. și sustragerea documentelor K. SA, societatea a primit mai multe scrisori oficiale din partea A. SRL, semnate de dl D. în calitate de Administrator al A. SRL. În același timp, la solicitările oficiale ale reclamantei de clarificare asupra situației acestor proiecte și a reprezentanților oficiali ai A. SRL, pentru a înțelege cu cine discută exact, d-na B. a informat oficial că dânsa este administratorul societății, prin adresa din 14 februarie 2011, cu toate că K. SA a primit adrese semnate de dl. D. în calitate de administrator A. SRL, cu ștampilă oficială, și înainte și după această dată.

Aceste demersuri exemplifică acțiunile de dezinformare și informare trunchiată și incorectă conduse de d-na B. de-a lungul timpului.

În conformitate cu art. 5.1 din Acordul de Parteneriat, Beneficiarul avea, printre alte obligații esențiale, "consultarea partenerilor cu regularitate;

furnizarea de rapoarte de implementare acestora; consultarea partenerilor în cazul modificării importante a proiectelor" și alte obligații. Aceste obligații sunt cuprinse și în art. 6 din Acordul de Parteneriat la capitolul responsabilitățile partenerilor în implementarea proiectelor, fiind detaliate și explicate mai pe larg. Beneficiarul nu și-a îndeplinit aceste obligații.

La solicitarea repetata a K. SA, în lunile ianuarie și februarie au fost comunicate parțial și incomplet documente legate de Cererile de Finanțare ale proiectelor, reprezentând numai o parte din documentele care trebuiau restituite și transmise. Singurele înscrisuri ce au fost puse la dispoziție în mod oficial au fost în conformitate cu procesul-verbal din data de 12.01.2011, copii ale Acordurilor de Parteneriat și ale Actelor Adiționale la acestea pentru cele cinci proiecte. În data de 14.02.2011 au fost transmise copii ale celor cinci Contracte de Finanțare cu anexe. Nu i s-a comunicat reclamantei nici o copie a vreunui act Adițional la Contractele de Finanțare.

Prima și singura mențiune cu privire la prima zi de implementare a proiectelor se face de către A. SRL în adresa din 28 februarie 2011, cu patru luni după începerea proiectului. Nu i s-a comunicat reclamantei, însa, nici un document doveditor cu privire la modul în care s-a făcut informarea Partenerului în conformitate cu prevederile art. 5 și 6 din Acordul de Parteneriat. Mai mult, A. SRL nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale din Acordul de Parteneriat, legate de organizarea proiectelor.

Așa cum rezultă din verificarea înregistrărilor din Registrul General de intrare-ieșire al reclamantei, nu există niciun document legat de aprobarea Cererilor de Finanțare sau de evoluția implementării proiectelor, care să fi fost comunicat oficial către K. SA înaintea datei de 18.01.2011.

Ținând seama de relația tensionată cu beneficiarul A. SRL datorită sustragerii documentelor care aparțineau K. SA, impresia de subminare a poziției K. SA în participarea la aceste proiecte de către d-na B., datorită comportamentului acesteia de dezinformare și informare trunchiată, și mai mult a refuzului acesteia de a comunica toate documentele legate de aprobarea și implementarea proiectelor, reclamanta a fost nevoită să se adreseze partenerului său contractual, AMPOSDRU - OIPOSDRU, la data de 04.07.2011, pentru a i se comunica stadiul derulării Contractului de Finanțare și a proiectelor.

La data de 09.08.2011 reclamantei i s-a comunicat de către OIPOSDRU faptul că beneficiarul contractului de finanțare, A. SRL a emis Decizia nr. 12 din 02.02.2011, prin care a decis, în mod unilateral, schimbarea Partenerului proiectelor (K. SA).

Ulterior acestei decizii, A. SRL a continuat comunicările cu K. SA ca și cum acesta era în continuare Partener în aceste proiecte, fapt dovedit printr-o serie de adrese din partea A. SRL către K. SA, semnate de d-na B. și de dl D., ambii prezentându-se drept administratorul A. SRL. Aceste demersuri exemplifica acțiunile de dezinformare și informare trunchiată și incorectă conduse de d-na B. și de dl D. de-a lungul timpului.

În data de 18.04.2011, OIPOSDRU și A. SRL au încheiat în mod abuziv Actul Adițional nr. 3 la Contractul de Finanțare prin care s-a realizat schimbarea Partenerului K. SA, fără notificarea sau aprobarea acestuia.

Din corespondența purtată cu A. SRL începând cu luna ianuarie 2011 și din informațiile primite de la AMPOSDRU - OIPOSDRU reclamanta a constatat următoarele:

Cererea de Finanțare a fost aprobată la data de 12.07.2010 - proiectul fiind considerat eligibil - ținând cont de datele înscrise în Cererea de Finanțare, privind resursele umane, financiare și de logistică ale K. SA Contractul de Finanțare s-a semnat la data de 21.09.2010, având o valoare de 20.050.886 RON (fără TVA)

Actul Adițional la Acordul de Parteneriat, semnat doar de d-na B. pentru ambele părți (A. și K. SA) la data de 24.09.2010, din partea ambilor parteneri, s-a încheiat după semnarea Contractului de Finanțare.

A. SRL nu și-a îndeplinit nici una dintre obligațiile asumate prin Acordul de Parteneriat privind informarea și colaborarea cu Partenerul, așa cum sunt definite la art. 3, art. 5 și art. 6.

Proiectul a fost declarat eligibil datorita suportului profesional (echipele de specialiști ale căror CV-uri au fost avute în vedere la evaluarea și aprobarea proiectului) material și logistic, acordat în exclusivitate de către K. SA

În conformitate cu prevederile art. 4 din Instrucțiunea POSDRU nr. 31 din 28 septembrie 2010:

"OIPOSDRU poate aproba înlocuirea partenerului din cadrul unui proiect depus spre finanțare numai cu respectarea următoarelor condiții cumulative: există o motivație întemeiată pentru înlocuirea partenerului și anume: beneficiarul face dovada clară, cu documente justificative scrise și suficiente, că menținerea partenerului blochează sau creează dificultăți majore în derularea în bune condiții a proiectului și noul partener îndeplinește condițiile prevăzute la pct. 4 ."

De altfel, aceste prevederi sunt o reflectare a principiilor ce guvernează contractele sinalagmatice, conform cărora "convențiile legal făcute se pot revoca prin consimțământ mutual sau prin cauze prevăzute de lege. Rezilierea acestor contracte se poate face pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale - solicitată de partea care și-a îndeplinit obligațiile.

Din analiza corespondentei purtate între reclamantă și beneficiarul Contractului de Finanțare, OIPOSDRU nu putea să aprobe schimbarea partenerului, deoarece nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 4 iar comportamentul d-nei B. și a dlui D., ambii în calitate de administratori ai A. SRL, nu poate fi catalogat drept unul care ar putea caracteriza "derularea proiectelor în bune condiții".

OIPOSDRU nu avea "dovada clară, cu documente justificative scrise și suficiente, că menținerea partenerului blochează sau creează dificultăți majore în derularea proiectului în bune condiții", întrucât:

toate documentele oficiale legate de cererile de finanțare și Acordurile de Parteneriat, precum și Contractul de Finanțare, s-au aflat în posesia d-nei B., așa cum recunoaște în corespondenta din 12.01.2011, în virtutea dublei calități de Administrator al A. SA și Director Executiv K. SA.

D-na B., în urma demisiei din K. SA din decembrie 2010, a sustras din societate toate documentele legate de aceste proiecte, inclusiv originalele care aparțineau în exclusivitate societății K. SA.

Reclamanta K. SA nu a fost în posesia niciunui document oficial legat de Contractele de Finanțare, decât începând cu data de 12.01.2011, când i-au fost comunicate doar o mica parte din aceste documente, fapt recunoscut de reprezentantul A. SRL și apoi, cu data de 14.02.2011, K. SA nu a deținut și nu deține nici în continuare documente oficiale privind implementarea proiectelor (în conformitate cu art. 5 și 6 Acord de Parteneriat).

Prima solicitare adresata K. SA de a îndeplini o obligație legată de implementarea proiectului cu nr. x (aceea de a comunica deschiderea contului în vederea virării banilor din prefinanțare) s-a făcut de către Beneficiar abia la data de 17.01.2011, semnată de dl D., care se prezenta drept administratorul A. SRL, cu toate ca acesta nu deținea acea funcție la acel moment, conform Oficiul Registrului Comerțului și adresa A. SRL din 14/02.2011.

Începând cu data de 17.01.2011, comunicările Beneficiarului A. SRL către K. SA au fost făcute de către dl D., care a semnat în calitate de administrator A. SRL, fără ca acesta să dețină această funcție (așa cum rezultă din adresa A. SRL din 14 februarie 2011 și înregistrările oficiale a societății A. SRL la Oficiul Registrului Comerțului).

În urma solicitării K. SA către A. SRL de clarificare a unei situației deja confuze, d-na B. a declarat, prin adresa din 14 februarie 2011, faptul că deține în continuare funcția de administrator la Societatea A. SRL.

În ciuda declarațiilor din adresa din 14 februarie 2011, precum ca d-na B. este administratorul A. SRL, dl D. a continuat să semneze corespondența adresată K. SA, în calitate de administrator al A. SRL (cu ștampila oficială A. SRL), lucru care îl făcuse deja începând cu data de 17.01.2011.

Solicitarea A. SRL de a îndeplini o parte din obligațiile prevăzute la art. 5 și 6 din Acordul de Parteneriat s-a făcut la data de 28.02.2011 și a fost semnată tot de dl D. și s-a acordat, în mod unilateral, ca termen de îndeplinire a acestor obligații solicitate pentru prima dată - fără a exista rapoarte de implementare prealabile în conformitate cu Acordul de Parteneriat - o perioada de 3 (trei) zile.

Emiterea Deciziei nr. 12 din 02.02.2011 de către A. SRL, prin care s-a hotărât schimbarea partenerului, deși termenul acordat prin adresa din 28 februarie 2011 nu era încă îndeplinit și toate drepturile K. SA din Acordul de Parteneriat fuseseră încălcate.

În Acordul de Parteneriat și în Actul Adițional la acest acord suma reprezentând asistența financiară nerambursabilă nu este defalcată între parteneri, corespunzător implicării fiecăruia la activitatea proiectului (Instrucțiunea nr. 24 din 20 iulie 2010). Articolele 7.1 și 7.6 ale Acordului de Parteneriat, care au fost modificate prin Actul Adițional, se refera la contribuția proprie a partenerilor la cofinanțarea proiectului.

Din comunicarea primită de la OIPOSDRU la data de 09.08.2011 reclamanta a aflat despre existenta unor acte adiționale la Contractul de Finanțare, care n-au fost comunicate și anume Actele Adiționale nr. 1 și 2 încheiate în perioada în care reclamanta era Partener al Beneficiarului, situație în care era absolut obligatoriu să aibă cunoștință despre modificările aduse Contractului de Finanțare.

Reclamanta susține că, deși s-a adresat pârâtei AMPOSRU în cadrul procedurii prealabile, nu a primit un răspuns clar și neechivoc cu privire la solicitarea sa, aceasta încercând să transfere răspunderea încălcării legii de către autoritatea administrativă în întregime asupra pârâtei A. SRL

Pârâta A. SRL a provocat, prin comportamentul său abuziv, confirmat de către OIPOSDRU, prin aprobarea schimbării partenerului în contractul de finanțare nr. x/2.3/S/x, un prejudiciu foarte grav ce se ridică la suma de € 2,000,000.00 (două milioane de euro).

Așa cum rezultă din înscrisurile atașate plângerii prealabile și din contractul de finanțare ce are la baza proiectul depus de către beneficiar, dar care a fost întocmit cu resursele financiare și umane ale partenerului K. SA, prejudiciul creat reclamantei se compune din următoarele categorii de daune:

pierderea unor fonduri de instruire a personalului care activează pe platforma societății, pierderea fondurilor pentru investițiile în infrastructură și materiale didactice, pierderi economice datorită lipsei de îmbunătățirea activității de pe platforma societății, cuantificate estimativ la € 1,330,000.00;

pierderea fondurilor pentru îmbunătățirea imaginii societății prin fondurile dedicate publicității implicării K. în aceste proiecte, cuantificate estimativ la € 350,000.00 (trei sute cincizeci de mii de euro);

cheltuielile efectuate de societate cu demersurile legate de depunerea proiectelor de-a lungul perioadei 2009 - 2011, cuantificate estimativ la € 20,000.00 (douăzeci de mii de euro); daune morale cuantificate estimativ la € 300,000.00 (trei sute de mii de euro)

În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. Legii nr. 554/2004 cu modificările la zi și ale art. 4 alin. (1)-(4) Instrucțiunea POSDRU nr. 31 din 28.09.2010, iar anexat cererii reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

La data de 12.01.2012, pârâta A. SRL a formulat întâmpinare, prin care a solicitat: în principal, anularea cererii de chemare în judecată ca insuficient timbrate; în subsidiar, pentru situația în care reclamanta va achita taxa de timbru aferentă cererii de chemare în judecată, respingerea cererii ca inadmisibilă (prematură), iar pe fond, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

La data de 12.01.2012, pârâtul MMFPS - DGAMPOSDRU a formulat cerere de chemare în garanție, solicitând chemarea în garanție a Organismului Intermediar - Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (C.N.D.I.P.T), depunând la dosarul cauzei actul adițional nr. 3 la contractul de finanțare POSDRU/x/2.3/S/x.

Prin încheierea din data de 17.01.2012, Curtea a respins excepția de netimbrare ca neîntemeiată și, în temeiul art. 161 din Legea nr. 554/2004 a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât a Organismului Intermediar -Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (C.N.D.I.P.T).

La data de 07.03.2012 pârâtul Organismului Intermediar - Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (C.N.D.I.P.T) a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția de inadmisibilitate, excepția lipsei calității procesuale active, excepția de conexitate, excepția lipsei calității sale procesuale pasive, respingerea cererii de chemare în garanție ca rămasă fără obiect, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, atașând înscrisuri.

De asemenea, prin întâmpinare, pârâtul MMFPS - DGAMPOSDRU a invocat excepția de inadmisibilitate, excepția lipsei calității sale procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, atașând înscrisuri.

Prin încheierea din data de 08.05.2012 Curtea a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a L. SA.

La data de 19.06.2012, pârâta L. SA a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, lipsa calității procesuale active, excepția lipsei calității de reprezentant, excepția de inadmisibilitate, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

La data de 19.06.2012 L. SA Sibiu a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtei.

Prin încheierea din data de 19.09.2012, dispusă în dosarul nr. x/2011 a fost respinsă excepția de conexitate a dosarului nr. x/2011.

Prin încheierea din data de 13.11.2012, Curtea a încuviințat în principiu cererea de intervenție accesorie, în raport de dispozițiile art. 49 alin. (2) din C. proc. civ., iar prin încheierea din data de 05.12.2012 a respins excepțiile lipsei calității de reprezentant, lipsei de interes, lipsei calității procesuale active și prematurității, lipsei calității procesuale pasive a SC L. SA, fiind admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a MMPS - AMPOSDRU, constatându-se lipsa calității procesuale pasive a acestui pârât, pentru motivele arătate pe larg în considerentele încheierii cu caracter interlocutoriu.

Prin încheierea din data de 29.01.2013 Curtea a încuviințat proba cu înscrisuri pentru toate părțile, a respins proba cu interogatoriul pârâților A. SRL și OI - C.N.D.I.P.T și a prorogat discutarea probei cu expertiză contabilă.

La data de 12.03.2013 părțile au depus la dosarul cauzei înscrisuri, astfel cum au fost încuviințate prin încheierea din data de 29.01.2013.

La data de 09.04.2013 reclamanta a formulat cerere de înscriere în fals cu privire la înscrisul datat 24.09.2010 intitulat Act adițional nr. 1 la Acordul de Parteneriat din data de 12.08.2009. Prin încheierea din data de 14.05.2013, Curtea a respins cererea de înscriere în fals ca neîntemeiată, pentru motivele arătate în considerentele încheierii de la acea dată.

La data de 25.06.2013, părțile au depus la dosarul cauzei înscrisuri, iar la data de 10.09.2013, pârâta A. *SR.L. a depus la dosar un Opis cu înscrisuri de care înțelege să se folosească în cauză.

La data de 24.09.2013 părțile au administrat proba cu înscrisuri, Curtea încuviințând proba cu expertiză contabilă.

La data de 24.06.2014 expertul desemnat de instanță a depus la dosarul cauzei Raportul de expertiză contabilă și o cerere de suplimentare a onorariului stabilit provizoriu cu suma de 15.000 RON. La data de 11.09.2014 expertul contabil a depus un Raport de expertiză contabilă restructurat, întrucât a primit foarte târziu opiniile experților contabili numiți de părți.

La data de 19.09.2014 A. SRL a depus obiecțiuni la raportul de expertiză, prin care a solicitat, în principal, anularea Raportului de expertiză și refacerea acestui raport și, suplimentar, completarea raportului de expertiză cu luarea în considerare a tuturor documentelor relevante și formularea răspunsurilor la toate obiectivele cu respectarea prevederilor legale.

La data de 14.10.2014 pârâtul OI - C.N.D.I.P.T a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, solicitând efectuarea unui nou raport de expertiză de către un alt expert.

La data de 21.10.2014 A. SRL a depus la dosarul cauzei înscrisuri, dovada formulării unei plângeri penale împotriva expertului contabil judiciar numit de instanță. De asemenea și celelalte părți au depus Note de ședință și înscrisuri.

Prin Încheierea din data de 28.10.2014, Curtea a respins cererea de anulare a raportului de expertiză și a încuviințat obiecțiunile formulate de pârâții A. SRL și OI - C.N.D.I.P.T, dispunând ca expertul să răspundă la obiecțiunile formulate și să completeze raportul de expertiză. La data de 04.02.2015 expertul desemnat a depus Răspunsul la obiecțiunile formulate de părți.

Prin Încheierea din data de 10.03.2015, Curtea a încuviințat cererea de efectuare a unei noi expertize contabile, cu aceleași obiective. Noul Raport de expertiză a fost depus la data de 08.05.2015, împreună cu o cerere de suplimentare a onorariului.

La data de 23.06.2015 reclamanta a solicitat în principal anularea acestui al doilea raport de expertiză și, în subsidiar, completarea raportului de expertiză cu privire la toate obiectivele stabilite prin încheierile de ședințe. Prin încheierea din data de 30.06.2015, Curtea a respins cererea de anulare și de completare a raportului de expertiză.

Prin Sentința civilă nr. 2.692 din 20 octombrie 2015 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta K. S.A, în contradictoriu cu pârâții A. SRL, Organismul Intermediar Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (C.N.D.I.P.T), și L. SA Sibiu și a obligat reclamanta la plata către pârâta A. SRL a sumei de 18.869,6 RON și către pârâta L. SA a sumei de 20.000 RON, cu aplicarea art. 274 alin. (3) C. proc. civ., cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de fond a reținut că între K. SA și A. SRL s-a încheiat Acordul de parteneriat înregistrat la societatea reclamantă sub nr. x din 14 august 2009, prin care părțile și-au exprimat acordul de asociere în vedere implementării Proiectului "Creșterea competitivității și productivității organizațiilor prin calificarea resurselor umane în domeniul «Mecanic reparații»"

Prin Contractul de finanțare identificat cu nr. POSDRU/x/2.3/S/x din 21 septembrie 2010, încheiat între A. SRL, și Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" (AMPOSDRU), s-a acordat A. SRL, în calitate de Beneficiar, o finanțare nerambursabilă în valoare de 20.050.886 RON pentru proiectul:

"Creșterea competitivității și productivității organizațiilor prin calificarea resurselor umane în domeniul «Mecanic reparații»".

La data de 01.10.2010 a fost încheiat Actul adițional nr. 1 la Acordul de parteneriat (act adițional înregistrat la K. SA sub nr. x din 1 octombrie 2010), completându-se prevederile acestuia cu valoarea contribuției financiare a A. SRL, reprezentând finanțarea nerambursabilă contractată.

După începerea implementării proiectului, A. SRL, în calitate de beneficiar, a depus cerere de prefinanțare în conformitate cu prevederile art. 5 din Contractul de finanțare, urmând ca, după obținerea prefinanțării, pentru ca sumele obținute să poată fi repartizate partenerului, conform Acordului de parteneriat, părțile aveau obligația de a deschide conturi dedicate pentru primirea tuturor sumelor aferente implementării Proiectului, conturi ce trebuiau să fie utilizate exclusiv în acest scop (art. 5 alin. (9) din Contractul de finanțare și art. 7.4. din Acordul de parteneriat).

Pârâta A. SRL a depus la dosarul cauzei o corespondență bogată, din perioada 10.01.2011 - 16.02.2011, cu reprezentanții K. SA, cu privire la necesitatea deschiderii acestor conturi, pentru a fi efectuat transferul sumelor obținute din prefinanțare și începerea implementării Proiectului, din care rezultă că partenerii Acordului nu au ajuns la această finalitate, K. SA necomunicând aceste conturi, în plus, neexecutând nici celelalte obligații contractuale, în sensul punerii la dispoziție a sălilor și echipamentelor promise.

Având în vedere iminenta imposibilitate a respectării contractului de finanțare, A. SRL, a solicitat, prin cererea nr. x din 24 martie 2011, având în vedere dispozițiile din Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 31/2010, art. 4, Centrului Național de Dezvoltare a învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT), organism delegat al AMPOSDRU în cadrul Contractului de finanțare, să aprobe schimbarea partenerului, cu L. SA Sibiu, care a acceptat să preia obligațiile și responsabilitățile asumate de partenerul inițial, semnând un nou Acord de parteneriat, angajându-se în plus, față de suma asumată inițial de reclamantă, de la 1.055.331 RON la 4.422.500 RON.

După analiza documentelor depuse odată cu memoriul justificativ, CNDIPT a aprobat schimbarea partenerului și încheierea unui act adițional la Contractul de finanțare în care să fie menționat noul partener, fiind încheiat Actul adițional nr. 3 din 18 aprilie 2011, a cărui anulare reclamanta o solicită în cauza de față.

Potrivit art. 4 din Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 31/2010, AMPOSDRU/OIPOSDRU poate aproba înlocuirea unui partener sau unor parteneri din cadrul unui proiect depus spre finanțare în cadrul POSDRU 2007 - 2013, doar în următoarele condiții cumulative; există o motivație întemeiata pentru înlocuirea partenerului existent; noul partener propus este diferit de partenerii existenți și nu se preiau de către partenerii existenți drepturile și obligațiile partenerului înlocuit; toți ceilalți parteneri existenți sunt informați și sunt de acord cu înlocuirea partenerului inițial; noul partener îndeplinește toate cerințele necesare pentru a participa la implementarea Proiectului finanțat.

Din actele depuse, rezultă că pârâta A. SRL a respectat aceste condiții cumulative, astfel după cum rezultă din cuprinsul art. 1 din Decizia nr. 12 din 02 februarie 2011, din memoriul justificativ și actele depuse în susținerea acestuia, OIPOSDRU analizând cererea formulată și aprobând, cererea de înlocuire justificată de faptul că partenerul se află în a 5 lună de implementare și nu a demarat niciuna dintre activitățile asumate inițial, iar din actele de la dosarul cauzei rezultă că organismul intermediar a parcurs procedura de analiză prevăzută art. 4 din Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 31/2010, decizia de înlocuire a partenerului fiind justificată de necesitatea respectării termenelor și condițiilor din contractul de finanțare, fiind justificată din acest punct de vedere, în condițiile în care potrivit art. 14 alin. (1) din Contractul de finanțare, în situația în care Beneficiarul nu a început implementarea acestuia în termen de 3 luni de la data de începere a perioadei de implementare, Contractul de finanțare este reziliat de drept.

În calitate de partener în cadrul Acordului de parteneriat, pentru implementarea Proiectului, reclamanta avea o serie de obligații, printre care: susținerea din punct de vedere financiar a Proiectului; colaborarea și susținerea derulării Proiectului ducând la îndeplinire toate sarcinile asumate în vederea realizării obiectivelor; organizarea evenimentelor de deschidere și închidere a Proiectului; colaborarea cu solicitantul în vederea măsurilor de informare și publicitate legate de proiect; respectarea calendarul de activități; asigurarea infrastructurii de desfășurare a instruirilor teoretice și practice în cadrul Proiectului etc.

În condițiile în care, pentru perioada de 5 luni de implementare, societatea reclamantă nu a făcut dovada modului în care și-a respectat responsabilitățile asumate prin Acordul de parteneriat și nu a executat nicio obligație, în plus necomunicând cu partenerul contractual, în concordanță cu obligațiile din contractul de finanțare, instanța de fond a reținut că există o culpă a acesteia în respectarea Acordului de parteneriat, unde la art. 3.1., prevede că fiecare dintre parteneri are obligația de a a-și aduce contribuția la realizarea proiectului și de a-și asuma rolul în implementarea acestuia, așa cum sunt detaliate în art. 6 din Acord.

Prin urmare, încheierea unui nou Acord de parteneriat cu L. SA Sibiu și a Actului adițional nr. 03 din 25 martie 2011, este justificată și în concordanță cu art. 4 din Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 31/2010, iar demersul A. SRL este justificat având în vedere calitatea sa de beneficiar și semnatar al Contractului de finanțare și consecințele nerespectării termenelor contractuali.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta invocă ca motive de nulitate a actului adițional, dubla calitate a d-nei B., care a semnat de ambele părți (atât pentru A. SRL, cât și pentru K. SA), împrejurare care nu poate conduce la nulitatea actului adițional care a fost semnat între OIPOSDRU și A. SRL, eventualul conflict de interese și demisia din funcțiile deținute la K. SA al acestei persoane, sau acțiunile sale împotriva societății reclamante, nefăcând obiectul cauzei de față, reclamanta având la dispoziție alte căi legale pentru eventuala tragere la răspundere.

Reclamanta a mai invocat neinformarea partenerului contractual, însă așa cum s-a reținut, există la dosarul cauzei dovezi în legătură cu corespondența inițiată de A. SRL, pentru demararea proiectului, în contextul în care aceste activități trebuiau efectuate într-un anumit termen, iar ca parte în Acordul de parteneriat și în inițierea Proiectului, reclamanta avea cunoștință de obligațiile sale contractuale și de termenele prevăzute în contractul de finanțare, neputând invoca neinformarea de către partenerul din Acord a obligațiilor sale și necomunicarea unor documentele oficiale legate de cererile de finanțare și Acordurile de Parteneriat precum și Contractul de Finanțare, care s-ar fi aflat în posesia d-nei B., care, în urma demisiei din K. SA din decembrie 2010, a sustras din societate toate documentele legate de aceste proiecte, inclusiv originalele care aparțineau în exclusivitate societății K. SA, întrucât în calitatea sa de partener contractual în contractul de finanțare le putea solicit oficial de la OIPOSDRU.

În ceea ce privește eventuala situație confuză cu privire la calitatea de administrator al beneficiarului A. SRL între dl D., care ar fi semnat în calitate de administrator A. SRL, fără ca acesta să dețină aceasta funcție și d-na B., care a declarat prin adresa din 14 februarie 2011 faptul că funcția de administrator A. SRL este deținută în continuare de către dânsa, nu poate fi reținută în sensul nulității actului adițional, în ipoteza în care reclamanta susține că aceștia s-ar fi folosit de anumite calități oficiale pe care nu le dețineau, are la dispoziție alte căi legale prin care poate să supună atenției autorităților această împrejurare.

În ceea ce privește prejudiciul solicitat, în condițiile în care instanța a confirmat legalitatea actului adițional nr. 3 la Contractul de finanțare, pe cale de consecință nu poate reține condițiile răspunderii civile delictuale în sarcina pârâtelor pentru pierderea finanțării, acest prejudiciu nefiind imputabil pârâtelor, prejudiciu care de altfel nu poate exista, atâta vreme cât reclamanta nu a efectuat nicio activitate în derularea proiectului, nedeschizând nici un cont special și nu a alocat nicio sumă de bani, deși potrivit contractului de finanțare și Acordului de parteneriat avea obligația să deschidă un cont analitic distinct pentru a putea accesa fondurile proiectului, astfel după cum a constatat și expertiza contabilă.

De asemenea, nu poate fi reținut nici un prejudiciu moral de imagine al societății, atâta vreme cât nu s-a constatat o faptă ilicită a pârâtelor care să fi cauzat reclamantei un asemenea prejudiciu.

Împotriva Sentinței civile nr. 2.692 din 20 octombrie 2015, precum și a încheierilor de ședință din data de 05.12.2012, 29.01.2013 și 14.05.2013, a formulat recurs reclamanta K. SA, solicitând, în principal, casarea hotărârii de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, casarea sentinței recurate, reținerea cauzei spre rejudecare, administrarea probatoriilor și admiterea acțiunii reclamantei astfel cum a fost formulată.

În susținerea recursului, recurenta-reclamantă K. SA a expus următoarele critici de nelegalitate:

4.1. Instanța de fond a admis în mod nelegal excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei MMPS - AMPOSDRU, prin încheierea de ședință din data de 05.12.2012.

Recurenta consideră că instanța de fond nu a oferit o motivare serioasă în ce privește soluția de admitere a excepției, însăși pârâta AMPOSDRU - MMPS recunoscând, în motivarea întâmpinării, că este semnatara contractului de finanțare nr. x din 21 septembrie 2010, în calitate de autoritate finanțatoare.

De altfel, această pârâtă a și depus la dosar toate înscrisurile ce au stat la baza încheierii și derulării Contractului de Finanțare, iar prin cererea de chemare în garanție a învederat că a delegat prerogativele privind derularea contractului către CNDIPT - OIPOSDRU.

4.2. Instanța de fond a îngrădit dreptul la apărare al reclamantei, respingând în mod nejustificat administrarea probei cu interogatoriile pârâtelor și intervenientei, prin încheierea de ședință din data de 29.01.2013.

Recurenta susține că, prin încheierea recurată, s-au admis doar în parte probele solicitate, fiind respinsă proba cu interogatoriile pârâtelor și intervenientei, fără nicio motivare, deși teza probatorie fusese prezentată și larg argumentată. S-a încălcat, astfel, dreptul reclamantei de a se apăra prin toate mijloacele de probă premise de lege.

4.3. Instanța de fond a respins cererea reclamantei de înscriere în fals cu o motivare succintă și fără o referire serioasă la aspectele legale învederate, conform încheierii de ședință din data de 14.05.2013.

Acțiunea de contrafacere a înscrisului, sesizată de recurenta-reclamantă, privește întocmirea unui alt înscris, cu aceeași dată ca și primul, dar cu conținut diferit de cel al înscrisului inițial, și semnarea acestuia de către o persoană care, la momentul întocmirii (25.03.2011) nu mai avea calitatea necesară să semneze și să ștampileze înscrisul pentru niciuna din părți.

Acest înscris, în opinia recurentei, reprezintă o dovadă a modului ilegal în care Autoritatea de Management și pârâta A. SRL au înțeles să întocmească actele de modificare a Contractului de Finanțare. Verificarea alterării înscrisului era necesară pentru a se putea stabili buna sau reaua credință a părților.

Instanța de fond a constatat existența unor diferențe dintre Actul Adițional nr. 1 la Acordul de Parteneriat ce i-a fost comunicat reclamantei de către A. SRL la data de 12 ianuarie 2010 și documentul depus de această pârâtă la instanță ca fiind originalul înscrisului, dar a considerat, incorect, ca falsificarea nu este relevantă.

4.4. Sentința recurată este nelegală, deoarece nu cuprinde motivele pe care se sprijină în respingerea tuturor argumentelor invocate de reclamantă, atât ca temei de fapt, cât și ca temei de drept, iar puținele motive reținute de instanță sunt motive contradictorii și textele invocate nu sunt aplicabile în speță.

Instanța de fond a reținut că reclamanta a încălcat obligația ce-i revenea, potrivit contractului de finanțare, privind deschiderea contului pentru primirea prefinanțării, conform art. 5 pct. 9, și nici nu a asigurat cofinanțarea. Această susținere este contestată de recurenta-reclamantă, deoarece a dovedit că nedeschiderea contului de prefinanțare nu îi este imputabilă.

Recurenta-reclamantă consideră că dispozițiile art. 5 alin. (9) din Contractul de finanțare nu sunt aplicabile în speță și nu pot produce efecte, neputând fi reținute ca o încălcare a obligațiilor de către K. SA. Acest Contract nu a fost semnat decât de intimata A. și de AMPOSDRU, nefiind semnat și de recurenta K. SA și nimeni nu poate fi subiect de drepturi și obligații decât dacă este parte a unui contract. Obligațiile recurentei-reclamante sunt stabilite prin Acordul de Parteneriat și Actul Adițional nr. 1 la acest Acord, ce constituie anexe la Contractul de Finanțare.

De asemenea, din verificarea conținutului Contractului de Finanțare nu rezultă nicio prevedere care să stipuleze drepturi și obligații ale Partenerului privind eventualul procent în care să i se acorde prefinanțarea.

Față de aceste aspecte, recurenta apreciază că motivul reținut de instanța de fond duce către o recunoaștere nelegală a calității sale de parte în Contractul de Finanțare.

O altă critică adusă hotărârii de fond se referă la reținerea instanței în sensul că nu era necesară nici consultarea Partenerului și nici prezentarea poziției acestuia autorității finanțatoare privind înlocuirea sa cu un alt partener.

În fapt, arată recurenta-reclamantă, aceasta consultare era necesară, conform art. 5.1 lit. c) din Acordul de parteneriat, potrivit căruia modificările importante ale proiectului trebuiau să fie convenite cu Partenerul anterior solicitării aprobării OIPOSDRU.

Întrucât Partenerul este subiect de drepturi și obligații în cadrul Contractului de Finanțare, eliminarea sa se poate dispune doar pentru motive întemeiate și anume beneficiarul face dovada clară, cu documente justificative scrise și suficiente, că menținerea partenerului blochează sau creează dificultăți majore în derularea în bune condiții a proiectului.

4.5. Hotărârea pronunțată este nelegală deoarece a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, în speță a dispozițiilor imperative ale art. 4 din Instrucțiunea 31 emisă de AMPOSDRU.

Instanța de judecată reține în mod greșit faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 4 din Instrucțiunea 31, noțiunea de "motivație" reprezintă doar conținutul memoriului justificativ, nefiind necesară probarea în niciun fel a temeiniciei și realității afirmațiilor din acest memoriu.

Instanța reține, de asemeni în mod greșit, că interesul ocrotit de dispozițiile art. 4 din Instrucțiunea 31 este doar interesul public al derulării contractului de finanțare fără modificarea acestuia, și nu ocrotirea interesului legitim al Partenerilor, ceea ce duce la lipsa condiției premise pentru anularea actului.

Recurenta-reclamantă consideră că a dovedit, prin probele administrate în cauză, că încheierea Actului Adițional nr. 3 la Contractul de Finanțare nr. x/2.3/S/x, prin care K. SA a fost eliminate din parteneriatul cu A. SRL, a fost făcută cu încălcarea dispozițiilor art. 4 din Instrucțiunea POSDRU nr. 31 din 28 septembrie 2010, iar motivele invocate de A. SRL în memoriul justificativ erau subiective, false și tendențioase.

Instanța de fond, în analiza existenței unei motivații întemeiate pentru înlocuirea partenerului, trebuia să verifice nu doar simpla existență a unui memoriu justificativ declarativ, ci să analizeze ansamblul dovezilor administrate în cauză cu privire la realitatea afirmațiilor din memoriu.

Din Fișa de Însoțire a Actului Adițional nr. 3 rezultă faptul că singurele verificări făcute de autoritatea finanțatoare au fost cu privire la existența memoriului justificativ, a Acordului de Parteneriat și a Actului Adițional nr. 1 la acest Acord, fără cercetarea realității afirmațiilor din cuprinsul memoriului.

Recurenta-reclamantă expune, în cadrul motivelor de recurs, situația faptică ce a dus la depunerea celor șase cereri de finanțare în care intimata A. SRL a figurat în calitate de Beneficiar, iar K. SA în calitate de Partener. Aceste cereri s-au fundamentat, afirmă recurenta, în principal pe capacitățile financiare, profesionale și organizatorice ale recurentei-reclamante.

Contractul de Finanțare nr. x, ce face obiectul litigiului, face parte din cererile de finanțare aprobate de AMPOSDRU, urmate de semnarea Acordului de Parteneriat între recurenta K. și intimata A. SRL și de Actul adițional nr. 1 din septembrie 2010.

Recurenta arată că la toate Acordurile de Parteneriat, aferente tuturor contractelor de finanțare, s-au încheiat Acte Adiționale numerotate cu nr. 1, iar unul din aceste acte a fost falsificat de către A. SRL/E./D., cu complicitatea CNDIPT. Aceste fapte fac obiectul unor cercetări penale, dispuse de instanța de judecată - Curtea de Apel București, în dosarul nr. x/2011, la sesizarea recurentei privind înscrierea în fals.

Potrivit Acordurilor de Parteneriat, toată cofinanțarea proiectelor în valoare de 5% era asigurată doar de Partenerul K. SA, actele adiționale modificând articolele referitoare la costurile suportate de parteneri.

Toate aceste acte au fost semnate pentru ambele părți de aceeași persoană, doamna B., fiind ulterior sustrase de aceasta din arhiva K. S.A, o data cu înaintarea demisiei în luna decembrie 2010. O parte din aceste acte au fost restituite de A. SRL în lunile ianuarie și februarie 2011, după numeroase solicitări ale recurentei-reclamante, o altă parte fiind transmise după excluderea K. SA din proiect.

Recurenta-reclamantă arată că între societățile K. SA și A. SRL au existat relații comerciale în perioada 2008 - 2010, activitățile celor două firme fiind gestionate de aceeași persoană, respectiv E., inclusiv prin interpunerea unei alte firme gestionate tot de această persoană, societatea M.

Implicarea G. în activitatea ambelor societăți rezultă și din corespondența e-mail depusă la dosarul cauzei. În unele cazuri, informările întocmite de E. pentru K. SA sunt incorecte și chiar false, având scopul de a manipula și dezinforma, astfel încât recurenta-reclamantă a solicitat să fie informată în mod oficial, de către A. SRL, asupra demersurilor operaționale întreprinse în cadrul proiectului. Societatea A. SRL nu a răspuns acestor solicitări, procedând, în schimb, la eliminarea K. SA din proiect.

Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că singura adresă oficială primită de K. SA din partea A. SRL (adresa), a fost făcută în data de 10.01.2011, prin care solicita deschiderea contului bancar. Acest aspect este susținut de cronologia evenimentelor oficiale și legale, relevante în perioada 27.10.2010 - 02.02.2011, înfățișată de recurenta-reclamantă. Cu excepția adresei din 10 ianuarie 2011, restul documentelor transmise nu sunt documente legale și nu produc efecte juridice, recurenta-reclamantă arătând că, în perioada indicată, a transmis, la rândul său, trei adrese oficiale prin care solicita lămurirea detaliilor legate de proiect, confirmând și dispoziția de a continua proiectul în calitate de Partener.

Recurenta-reclamantă menționează că, din corespondența A. SRL transmisă către K. SA până la data eliminării K. SA din proiect, A. SRL nu a solicitat nici măcar o lămurire asupra demersurilor întreprinse de K. în cadrul proiectului. Având în vedere că, prin memoriul justificativ de înlocuire a Partenerului, intimata A. SRL a invocat și motivul nederulării vreunei activități de implementarea a proiectului de către K. SA în primele 5 luni, acest motiv este neîntemeiat, întrucât intimata nu a solicitat nicio informație în acest sens de la K. SA

Deși în memoriul justificativ, intimata A. SRL menționează că K. SA nu a comunicat echipei manageriale starea activităților, recurenta arată că nici nu cunoștea componența echipei manageriale, deoarece aceasta a fost modificată, în mod unilateral și ilegal, de către A. SRL, contrar Acordului de Parteneriat. La data de 16.02.2011, după emiterea deciziei de eliminare a recurentei din proiect, intimate a transmis "Lista echipei de management și a experților pe termen lung inițială", dar datele erau irelevante, întrucât intimata modificase deja componența echipei de management.

Recurenta-reclamantă prezintă detaliat comportamentul fostului său reprezentant, E., care avea, totodată, calitatea de administrator și asociat unic al intimatei A. SRL, arătând și înscrisurile pe care își bazează afirmațiile, apreciind că acțiunile acestui dublu reprezentant au fost întreprinse în contra intereselor K. SA, aceasta manipulând resursele și încrederea puse la dispoziție de K. SA

În perioada în care E. a activat în cadrul K. SA, în calitate de director executiv, aceasta a păstrat în secret toată documentația referitoare la proiectele derulate, motivând nevoia menținerii confidențialității. În perioada 2009 - 2010, aceasta a transmis unele date legate de proiect prin corespondența electronică, pentru a simula o colaborare normală, dar ulterior s-a dovedit că parte din aceste date nu erau de actualitate sau fuseseră falsificate, și, în niciun caz, nu erau informări oficiale din partea A. SRL către K. SA, conform obligațiilor asumate prin Acordul de Parteneriat.

Recurenta-reclamantă a constatat că, în perioada octombrie 2010 - aprilie 2011, semnatarii documentelor emise de A. SRL nu aveau calitatea cerută de lege, astfel cum rezultă din documentele publicate în Monitorul Oficial. Coroborând aceste documente cu înscrisurile întocmite de intimata A. și semnate de E. și D. în perioada decembrie 2010 - februarie 2011, rezultă că semnarea s-a făcut de către persoane ce nu dețineau sau nu mai dețineau calitatea de administrator al A. SRL

În acest context, apare justificată solicitarea recurentei-reclamante, adresată intimatei A. SRL, de a lămuri calitatea semnatarilor documentelor indicate anterior, pentru a se putea trece la implementarea corectă a proiectelor. Nevoia de clarificare rezultă din următoarele elemente dovedite de reclamantă: (i) informarea incorectă a Partenerului pe parcursul timpului, declarațiile mincinoase și manipulative; (ii) sustragerea de documente care erau proprietatea K. SA și falsificarea unor acte oficiale; (iii) încălcarea drepturilor Partenerului de a fi informat și de a participa la proiect, în conformitate cu prevederile Acordului de Parteneriat; (iv) lipsa de transparență și refuzul de a răspunde în mod oficial până și la cele mai simple solicitări.

În concluzie, recurenta-reclamantă consideră că, la data de 18.04.2011, OIPOSDRU și intimata-pârâta A. SRL au încheiat în mod ilegal Actul Adițional nr. 3 la Contractul de Finanțare, prin care s-a dispus schimbarea Partenerului, fără realizarea verificărilor necesare și fără ca măcar acesta să fie notificat pentru a-și motiva poziția potrivit art. 4 din Instrucțiunea nr. 31.

Din coroborarea acestor argumente, în opinia recurentei rezultă, fără tăgadă, că interesul ocrotit de către dispozițiile imperative ale art. 4 din Instrucțiunea nr. 31 nu este unul public, ci este interesul legitim al Partenerilor care, în virtutea Acordului de Parteneriat, trebu