ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1925/2018

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 19.11.2015, sub nr. x/2015, reclamanta Agenția Națională Pentru Ocuparea Forței de Muncă a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, prin Ministerul Finanțelor Publice, și Organismul Intermediar Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, anularea parțială, pentru suma de 88.492,50 RON, a procesului - verbal de constatare nereguli nr. x/21.04.2015, precum și a deciziei nr. 1374/12.06.2015 de respingere a contestației nr. 6466/CB/14.05.2015, și restituirea sumei de 88.492,50 RON, reținută în baza titlurilor de creanță bugetară a căror anulare o solicită. II Hotărârea pronunțată de instanța de fond

Prin sentința civilă nr. 750 din 7 martie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru programul operațional sectorial dezvoltarea resurselor umane, a admis în parte acțiunea, a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor pentru contractul de finanțare POSDRU/124/4.2/S/130606, SMIS 50694 cu titlul "Profesioniști pentru Parteneriat - PPP", întocmit în data de 20.04.2015 și înregistrat sub nr. x, precum și Decizia nr. 1374/12.06.2015 de respingere a contestației nr. 6466/CB/14.05.2015, ambele în ceea ce privește suma de 88.492,50 RON. A respins ca nefondată cererea de restituire a sumei de 88.492,50 RON. III Recursurile formulate de reclamantă și pârâți

Împotriva sentinței menționate la pct. 1.2 au declarat recurs pârâții Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice (în baza mandatului legal acordat potrivit art. II din O.U.G. nr. 6/2013, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 195/2013, respectiv O.U.G. nr. 107/2013) și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și reclamanta Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Recurentul-pârât Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând pe fond, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene, iar în subsidiar respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu invocarea motivelor de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Recurentul-pârât Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza pe fond, respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată, cu invocarea motivelor de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 pct. 4, 6 și 8 C. proc. civ. (Potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, Ministerul Muncii și Justiției Sociale s-a înființat prin reorganizarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice).

Recurenta-reclamantă Agenția Națională Pentru Ocuparea Forței de Muncă a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea în tot a acțiunii și restituirea sumei de 74.655,75 RON, reținută de intimații-pârâți în temeiul procesului-verbal de constatare a neregulilor nr. x/21.04.2015, cu invocarea motivelor de recurs circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului, pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, prin Ministerul Finanțelor Publice a arătat că, deși a invocat excepția lipsei calității procesuale, învederând in mod expres actele normative în baza cărora a formulat această excepție, instanța a respins-o fără a arăta de ce a înlăturat raționamentul și motivarea sa, și nici în ceea ce privește fondul cauzei nu se poate susține faptul că hotărârea este motivată.

Din dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 134/2010 rezultă în mod expres că motivarea nu poate privi numai împrejurările de fapt sau numai pe cele de drept, nefiind suficient ca instanța să preia exclusiv argumentele uneia dintre părți, ci trebuie să arate și motivele pentru care au fost respinse apărările pârtii adverse. Nemotivarea hotărârii atrage implicit și imposibilitatea realizării controlului judiciar, ceea ce determină anularea hotărârii cu consecința trimiterii spre rejudecare a cauzei pentru respectarea dreptului la un proces echitabil. Necesitatea motivării soluției impune ca instanța să facă o analiză proprie a aspectelor de fapt și de drept relevante, cu examinarea argumentelor părților, și un argument în plus în acest sens se desprinde și din jurisprudența consacrată a Curții Europene a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

În continuare, recurentul a arătat că respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene este rezultatul unei interpretări și aplicări eronate a dispozițiilor legale incidente, singura referire la Ministerul Fondurilor Europene fiind făcută de reclamantă în momentul în care enumeră pârâții, fără a mai arăta în concret pretenția pe care o are de la acesta; calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic; în procesele în materia contenciosului administrativ, chiar dispozițiile legii aplicabile fixează cadrul procesual, în sensul că litigiul se poartă între persoana care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ al unei autorități publice sau datorită refuzului nejustificat de a i se răspunde, și autoritatea publică emitentă a actului presupus vătămător, în acest sens sunt și dispozițiile art. 30 C. proc. civ.

Recurentul a invocat dispozițiile O.U.G. nr. 96/2012, aprobată prin Legea nr. 195/2013, ulterior modificată prin O.U.G. nr. 17/2013, instanța interpretând eronat și actul normativ care a reglementat preluarea autorității de management de la Ministerul Muncii, printr-o confuzie între atribuțiile autorității de management și cele ale organismului intermediar, întrucât, chiar dacă autoritatea de management a fost preluată de către Ministerul Fondurilor Europene, organismele intermediare au rămas în subordinea Ministerului Muncii, exercitând în continuare atribuțiile prevăzute de lege; a invocat prevederile Acordului de Delegare de Funcții, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii. Familiei și Protecției Sociale nr. 600/2008, faptul că, la acel moment, în temeiul prevederilor art. 13 coroborate cu cele ale art. 18 din H.G. nr. 457/2008, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS) avea responsabilitatea gestionării și implementării asistenței financiare nerambursabile alocate POSDRU, îndeplinind prin AMPOSDRU funcția de autoritate de management pentru acest program, precum și dispozițiile art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 11/2009, art. 31 alin. (1), (3) și (4) din H.G. nr. 457/2008, H.G. nr. 457/2008 fiind abrogată prin H.G. nr. 398/2015, act normativ în cuprinsul căruia, la art. 9, au fost preluate o parte din atribuții

Recurentul a arătat dispoziții din Acordul de delegare de funcții privind implementarea POSDRU, încheiat între AMPOSDRU și OIPOSDRU, prevăzut în Anexa nr. 9 la Ordinul nr. 600/2008, din Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1792/2002, cu modificările și completările ulterioare, și faptul că, întrucât reclamanta a solicitat anularea unor acte emise de Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, parte în dosar ar fi trebuit să fie doar această instituție, întrucât raporturile juridice s-au creat între reclamantă și Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Uman, Ministerul Fondurilor Europene -Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane nu a emis niciun act a cărui anulare să se solicite.

Pe fondul cauzei, recurentul a arătat că s-au interpretat și aplicat în mod eronat cel puțin două dispoziții legale, ale Codului Muncii și ale Ghidului Solicitantului, întrucât beneficiarul avea obligația de a respecta atât dispozițiile legale cât și prevederile din contractul de finanțare, implicit faptul că beneficiarul și partenerii au obligația de a respecta Anexa 2 - Bugetul proiectului (care constituie parte integrantă a contractului de finanțare), în care cheltuielile salariale sunt stabilite aferent unui număr de ore lucrate pe zi.

În motivarea recursului, pârâtul Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a arătat că instanța nu se referă la toate probele administrate, nu lămurește toate faptele aflate în legătură cu probele administrate, instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești deoarece reclamanta a solicitat anularea parțială, pentru suma de 88.492,40 RON, însă instanța a anulat în întregime procesul-verbal de constatare a neregulilor și decizia de respingere a contestației, cu încălcarea art. 9 C. proc. civ.

Sentința nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, motivarea trebuie efectuată nu numai în considerarea elementelor de fapt și de drept care au condus-o la respective soluție, dar mai ales pentru aspectele din cererile părților sau mijloacele de apărare ale acestora care s-au înlăturat. Obligativitatea motivării constituie o condiție pentru un proces echitabil, exigență prevăzută de art. 21 alin. (3) din Constituția Romniei și art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului; nu a fost analizat nici unul din aspectele invocate de Organismul lntermediar, instanța limitându-se la a aprecia, fără a oferi lămuriri suficiente, că în ceea ce privește experții S.C. A. S.R.L. s-a depășit tariful orar stabilit în buget, reclamanta nu a contestat acest lucru, solicitând anularea actului proporțional (deci parțial).

Hotărârea a fost dată cu incălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Un prim aspect de aplicare greșită a legii îl reprezintă modul de interpretare a aspectelor specifice punctului 1.3 din Ghidul Solicitantului, Conditii Generale 2013, întrucât unei formulări generale a textului îi corespunde o aplicare în aceeași măsură general, neputând fi introduse distincții pe care legea nu le încorporează. Astfel, acolo unde legea nu distinge, nu trebuie să se dlstingă, chlar dacă este în discuție o dispoziție specială, cum este Ghidul Solicitantului, Condiții Generale 2013, respectiv Ordinul nr. 1069/2013, în care nu este prevăzut că textul pct. 1.3. este aplicabil doar contractelor individuale de muncă cu normă întreagă. Dacă voința legiuitorului prin Ghid este explicită în ceea ce privește punctul 1.3., dar nu este în concordanță cu ceea ce conslderd reclamanta că este corect, aceasta nu permite instanței interpretarea actulul normativ împotriva textului normativ.

Recurenta a mai arătat că, dacă s-ar raporta la unul din contractele individuale de muncă reținute în procesul-verbal nr. x, se va constata faptul că în cuprinsul unui contract individual de muncă cu timp parțial nu este indicat un tarif orar, astfel cum susține în mod eronat instanța, în acest sens atașează contractul individual de muncă nr. 131/09.04.2012 și Actul Adițional nr. x la acest contract, unde sunt precizate doar norma parțială de muncă și salariul de bază lunar brut.

În cazul contractelor individuale de muncă, atât cu timp normal, cât și cu timp parțial, se poate calcula un tarif orar pornind de la norma de lucru și salariul de bază lunar brut, însă, prin punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013, emitentul a menționat expres că în cazul unei activități ca fracție de normă, retribuția să fie stabilită prin raportare la o normă întreagă de lucru, (8 ore/zi, 21 de zile lucrătoare/lună); punctul 1.3 se referă la o "activitate zilnică efectuată parțial", fără a se face referire la un contract individual de muncă cu timp parțial sau la un contract individual de muncă cu normă parțială de muncă, la faptul că decontarea acestei activități parțiale de pe parcursul unei zile implică calcularea unei "retribuții echivalente pe oră", respectiv un tarif orar, la faptul că acest tarif orar trebuie calculat luând ca punct de referință ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună. Prin urmare, punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului este aplicabil reclamantului, cât timp acesta recunoaște prin cererea de chemare în judecată că pentru experți au fost încheiate contracte de muncă cu timp parțial.

Un al aspect pentru care se impune criticarea soluției pronunțate de instanța de fond este faptul că Ordinul nr. 1069/2013 are ca emitent Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, fiind în situația în care instanța clarifică sensul textului de la punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013 tocmai pârâtului AMPOSDRU, care a elaborat acest text. Rolul instanței de judecată în aflarea adevărului, în această cauză, este mult diminuat, cât timp aceasta nu a reținut nici faptul că AMPOSDRU a dispus respectarea întocmai a Ghidului Solicitantului, punctul 1.3., și nu altceva, întrucât a prevăzut în cuprinsul adresei nr. x/2014, că: "(...) în cazul unui Contract Individual de muncă (CIM) cu timp parțial, costul orar rezultat prin împărțirea sumei prevăzute în bugetul detaliat la 168 de ore/lună, va fi înmulțit cu norma de lucru prevăzută (în) CIM.".

Recurenta a mai arătat că a formulat apărări pe care instanța de judecată nu le-a analizat și clarificat, și anume faptul că modificările la contractul de finanțare au fost efectuate doar prin acordul de voință dintre ANOFM și Ol MMFPSPV, prin Actul Adițional nr. x, care a produs efecte începând cu data de 05.02.2015; reclamantul nu indică temeiurile legale, pertinente și concludente care au fost încălcate; ANOFM a cunoscut și a acceptat, încă de la momentul depunerii cererii de finanțare a proiectului, Ordinul nr. 1.069/2013 de aprobare a Ghidului Solicitantului; pentru a fi considerate eligibile, costurile solicitate la rambursare de beneficiar trebuie să fie prevăzute în bugetul proiectului, respectiv trebuie furnizate suficiente informații cu privire la natura, componentele și sumele aferente cheltuielilor, costurile trebuie detaliate suficient în buget, nu există nicio prevedere legală care să interzică detalierea bugetului. Temeiul legal al măsurii dispuse prin Procesul verbal nr. x este Ghidul Solicitantului, pct. 1.3, măsura de diminuare a cheltuielilor efectuate pentru implementarea proiectului trebuie analizată, însă, pornind de la contractul de finanțare, art. 4; cheltuielile efectuate de reclamantă nu au fost în conformitate cu prevederile contractului de finanțare și ale Ordinului nr. 1069/2013, în vederea aplicării unitare a Ordinului fiind și adresa AMPOSDRU nr. 23442/04.11.2014, urmând a se reține și punctul 9.4 din Anexa 9 la Ordinul nr. 600/2008.

A menționat că Ordinul nr. 1069/2013 a fost cunoscut de ANOFM încă de la momentul depunerii proiectului și acceptat prin semnarea contractului de finanțare, ANOFM a avut cunoștință despre faptul că punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013 se referă la acele activități efectuate,ca fracție de normă, respectiv mai puțin de o normă întreagă de 8 ore, de către orice expert, Organismul Intermediar a stabilit neeligibilitatea cheltuielilor în baza unei prevederi suficiente existente la nivelul anului 2013, relevant în acest context este și art. 6, lit. A. Drepturile și obligațiile Beneficiarului, alin. (2) din contractul de finanțare, care stabilește obligație în sarcina Beneficiarului ANOFM de a solicita în scris punctul de vedere oficial al AMPOSDRU/OI POSDRU cu privire la orice aspect, precum și în orice situație în care apar neclarități cu privire la clauzele prezentului contract, însă ANOFM nu a solicitat un punct de vedere și a procedat la efectuarea unor cheltuieli pentru care rambursarea nu este posibilă.

Recurenta a depus contractul individual de muncă înregistrat sub nr. x și actul adițional nr. x la acest contract.

În motivarea recursului, recurenta reclamantă Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a arătat că, în temeiul prevederilor art. 38 lit. b) din O.G. nr. 66/2011, stingerea creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează și prin deducere din plățile/rambursările următoare, potrivit art. 41 alin. (2^1) din același act normativ, art. 1 lit. a) din Instrucțiunea nr. 75/2013 privind recuperarea debitelor aferente unui proiect prin deduceri din cadrul altor proiecte POSDRU ale aceluiași beneficiar/debitor, emisă de AMPOSDRU, astfel că în cauză nu se impunea efectuarea de către ANOFM a unei asemenea dovezi, fiind evident faptul că la data depunerii cererii de chemare în judecată suma respectivă fusese dedusă în conformitate cu respectivele prevederi.

Recurenta a depus la dosar scrisoarea standard de informare nr. 1392/RI/14.08.2015 aferentă cererii de rambursare nr. 6. IV Apărările formulate împotriva recursurilor.

Intimatul Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a formulat întâmpinare la recursul formulat de recurentul Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor, prin care, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, a arătat că, în vederea aplicării unitare, la nivelul tuturor organismelor intermediare, a Ordinului nr. 1069/2013 - Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013, a fost luată în considerare adresa AMPOSDRU nr. 23442/04.11.2014, faptul că, potrivit contractului de finanțare, AMPOSDRU are responsabilitate finală atât în ceea ce privește implementarea Programului Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, dar mai ales cu privire la contractul de finanțare nr. x, implicarea AMPOSDRU este directă și evidentă în ceea ce privește emiterea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/21.04.2015, respectiv în activitatea curentă desfășurată de Organismul Intermediar, motiv pentru care se impune respingerea excepției.

A mai arătat că actele deduse judecății nu au fost emise de către Organismul Intermediar în nume propriu, ci au fost încheiate cu respectarea mandatului acordat prin Acordul de delegare de funcții aprobat prin Ordinul nr. 600/2008, însă, dacă se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene, se vede obligat a solicita chemarea în garanție a Ministerului Fondurilor Europene, pentru situația în care 01 MMFPSPV va cădea în pretenții, sens în care Ministerul Fondurilor Europene să fie obligat la efectuarea plății sumelor pretinse de reclamant și admise de instanța de judecată, întrucât îndeplinește funcția de unitate de plată, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) lit. (c) din O.U.G. nr. 64/2009. Pe fondul cauzei, a solicitat admiterea recursului formulat de Ministerul Fondurilor Europene - AMPOSRDU.

De asemenea, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de reclamantă ca nefondat. A arătat că scrisoarea standard de informare nr. 1392/RI/14.08.2015 aferentă cererii de rambursare nr. 6 nu a fost prezentată în probatoriu; prin aceasta se informează că din suma declarată eligibilă urmează să se rețină debitul integral stabilit prin procesul-verbal nr. x. 27,A mai arătat că ANOFM a solicitat restituirea sumei de 88.492,50 RON, capăt de cerere care nu a fost modificat, prin scrisoarea standard de informare nr. 1392/RI/14.08.2015 se menționează debitul de 74.655,75 RON, ceea ce nu echivalează cu solicitarea din cererea de chemare în judecată, iar o astfel de modificare în recurs a pretențiilor este inadmisibilă, fiind incidente dispozițiile art. 204 C. proc. civ. Dacă instanța ar fi procedat la analiza înscrisurilor și apărărilor pe fond ar fi constatat că se impunea respingerea cererii întrucât valoarea cheltuielilor afectate de nereguli este de 99.541,00 RON, iar cuantumul creanței bugetare este de 74.655,75 RON. Reclamanta nu a făcut dovada cu privire la plata sumei de 88.492,50 RON.

Reclamanta a formulat întâmpinare la recursul formulat de Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat prin intermediul Ministerul Finanțelor Publice, prin care, referitor la respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene, a invocat art. 3 lit. b) din H.G. nr. 398/2015, art. 3 lit. e) din H.G. nr. 43/2013, art. 15 alin. (1) din H.G. nr. 344/2014, art. 6 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 202/2006, și a învederat că, pentru ca hotărârea ce va fi pronunțată să aibă eficiență juridică, aceasta trebuie să fie opozabilă și MFE-AMPOCU, care este responsabil în ceea ce privește indeplinirea obligațiilor pe care le-a delegat OIPOSDRU în temeiul Acordului de delegare de funcții prevăzut în Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 600/2008.

Pe fond, a arătat că actele pe baza cărora MMFPSPV - OIPOSDRU a considerat că suma de 99.541 RON ar reprezenta cheltuieli neeligibile sunt aceleași cu cele în baza cărora a declarat inițial cheltuielile de 99.541 RON ca fiind eligibile, recurentul pârât nu aduce niciun alt argument, temei, motiv, altul decât prevederile punctului 1.3. capitolul 3.1.4 din Ghidul Solicitantului - Condiții Generale 2013, aprobat prin Ordinul nr. 1069/2013; măsura invalidării parțiale a cheltuielilor aferente personalului nu are suport legal și face abstracție de conținutul contractelor de muncă încheiate de respectivul partener cu experții implicați in implementarea proiectului. V Procedura de filtrare a recursurilor

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2)-(3) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității recursurilor, prin care s-a constatat că cererile de recurs întrunesc cerințele de admisibilitate. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 13.11.2017, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că acesta este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. și a dispus comunicarea actului către părți, conform alin. (4) al aceluiași articol.

Prin încheierea din camera de consiliu din data de 22.01.2018, completul de filtru a admis recursurile în principiu și a fixat termen pentru judecarea acestora în ședință publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ. VI Considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate prin cererile de recurs, prevăzute de dispozițiile art. 488 pct. 4), 6) și 8) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Cu privire la motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 4) C. proc. civ., depășirea de către instanță a atribuțiilor puterii judecătorești, invocat în recursul formulat de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, motiv care se referă la situația în care instanța a pronunțat o hotărâre cu exces de putere, altfel decât în limitele prevăzute de lege, prin depășirea atribuțiile care îi revin, cu încălcarea principiului constituțional al separației puterilor în stat, prin imixtiune în atribuțiile puterii legislative sau executive sau în domenii excluse puterii judecătorești, susținerile recurentului pârât, care invocă, de altfel, dispozițiile art. 9 C. proc. civ., privind dreptul de dispoziție al părților, nu se circumscriu acestui motiv de casare.

Curtea de Apel nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, a soluționat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, prin care aceasta a învestit instanța de judecată; s-a pronunțat asupra cererii prin care reclamanta a solicitat anularea parțială, pentru suma de 88.492,50 RON, a procesului-verbal de constatare a neregulilor nr. x/21.04.2015 și a deciziei de respingere a contestației nr. 6466/CB/14.05.2015, și restituirea sumei de 88.492,50 RON. Prin sentința recurată, curtea a admis în parte acțiunea, în sensul că a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor nr. x și decizia nr. 1374/12.06.2015 de respingere a contestației nr. 6466/CB/14.05.2015 în ceea ce privește suma de 88.492,50 RON, a respins ca nefondată cererea de restituire a sumei de 88.492,50 RON.

Cu privire la motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 6) C. proc. civ., invocat în recursurile formulate de pârâți, "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei", Înalta Curte constată, raportat la dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea va cuprinde "motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților", că hotărârea recurată cuprinde motivele de fapt și de drept pe care instanța le-a avut în vedere pentru admiterea cererii; instanța a stabilit situația de fapt pe baza probelor administrate, a examinat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Fondurilor Europene și a analizat motivele de nelegalitate/netemeinicie a actelor contestate, argumentele relevante de fapt și de drept invocate de părți.

Contrar susținerilor recurenților, motivarea, deși este succintă, reflectă raționamentul instanței, dispozițiile legale aplicate situației de fapt; judecătorul nu este obligat să răspundă în mod expres fiecărui argument invocat de părți, dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. nu impun un răspuns detaliat pentru fiecare argument al reclamantului sau al pârâtului, în condițiile în care instanța a răspuns explicit motivelor și apărărilor decisive invocate.

Faptul că, în considerentele hotărârii, argumentele de fapt și de drept nu sunt prezentate în modalitatea dorită de către pârâți, nu reprezintă un motiv de nelegalitate și nu înseamnă că hotărârea nu a fost motivată, sau că nu a fost judecat fondul cauzei, pentru a fi incident motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6) C. proc. civ. sau motivul de casare a sentinței cu trimitere spre rejudecare instanței de fond, conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și art. 497 C. proc. civ.

Cu privire la motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8) C. proc. civ., "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material", invocat în recursurile formulate de pârâți, ce urmează a fi analizate în continuare:

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat în cauză de Ministerul Finanțelor Publice, potrivit dispozițiilor V din O.U.G. nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, de modificare a art. II alin. (4) din O.U.G. nr. 6/2013 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 96/2012 (conform cărora în litigiile de pe rolul instanțelor judecătorești sau arbitrale din România, care au ca obiect sume reprezentând finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene ori din partea altor donatori internaționali și în care Ministerul Fondurilor Europene are calitatea de parte, reprezentarea acestuia se realizează prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice, cu excepția situațiilor în care reprezentarea se asigură prin servicii de specialitate contractate de Ministerul Fondurilor Europene și decontate din fonduri europene nerambursabile), din actele normative incidente rezultă că acesta este autoritate de management pentru Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, iar raportat la dispozițiile legale care au reglementat atribuțiile în cadrul Programul operațional sectorial pentru Dezvoltarea resurselor umane, program în cadrul căruia s-a încheiat contractul de finanțare în derularea căruia s-a încheiat procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare și s-a emis decizia de soluționare a contestației de organismal intermediar, sunt nefondate motivele de recurs invocate de pârât.

Între reclamanta Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în calitate de beneficiar, și Organismul Intermediar pentru Programul operațional sectorial pentru Dezvoltarea resurselor umane (OIPOSDRU) - Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin reprezentant, delegat de către Autoritatea de management Programului operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane (AMPOSDRU), conform Ordinului Ministrului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 600/2008, s-a încheiat contractul de finanțare POSDRU/124/4.2/S/130606, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile de către Autoritatea de management Programului operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane (AMPOSDRU) sau de către AMPOSDRU prin OIPOSDRU - ANOFM, pentru implementarea proiectului "Profesioniști pentru Parteneriat -PPP ", prin care AMPOSDRU prin OIPOSDRU - ANOFM s-a obligat să finanțeze o sumă maximă de 4.732.973,25 RON, echivalentă cu 75% din valoarea eligibilă a proiectului estimată la 6.310.631 RON, în cadrul Axei prioritare nr. 4 "Modernizarea Serviciului Public de Ocupare", Domeniul major de intervenție (DMl) 4.2. "Formarea personalului propriu al Serviciului Public de Ocupare", aferentă Programului operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013, program finanțat din Fondul Social European.

Între Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, în calitate de autoritate de management pentru Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în calitate de organism intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, se încheiase anterior Acordul de delegare de funcții privind implementarea Programului operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013, aprobat prin Ordinul Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 600/2008, emis în temeiul dispozițiilor H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și de gestionare a instrumentelor structurale.

Acesta definea și noțiunile de "Organism intermediar", organismul care își desfășoară activitatea sub responsabilitatea autorității de management sau care îndeplinește responsabilități în numele autorității de management în relația cu beneficiarii, "Autoritate de Management", Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, cea care avea responsabilitatea gestionării și implementării asistenței financiare nerambursabile alocate POSDRU; de asemenea, preciza că autoritatea de management rămâne responsabilă pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor delegate, precum și a operațiunilor finanțate prin instrumentele structurale.

H.G. nr. 457/2008 a fost emisă având în vedere prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune, potrivit căruia, de asemenea, autoritatea de management care deleagă una sau mai multe atribuții către organisme intermediare rămâne responsabilă pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor delegate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în acest sens fiind și prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013, care a abrogat Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006.

Conform O.U.G. nr. 9/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale, începând cu data de 1 martie 2014, Ministerul Fondurilor Europene a preluat activitatea și structurile cu rol de Autoritate de management pentru Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, substituindu-se în drepturile și obligațiile care decurg din preluarea personalului, precum și din actele normative, contractele, convențiile, înțelegerile, protocoalele în care Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin Autoritatea de management pentru Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, sunt părți, inclusiv în litigiile aferente activităților acestora.

Prin art. 15 din H.G. nr. 344/2014 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, precum și pentru modificarea unor acte normative, a fost înființat Organismul Intermediar pentru Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, prin preluarea activității Organismului Intermediar pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane din cadrul aparatului propriu al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, îndeplinind atribuțiile delegate de Autoritatea de Management pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane din cadrul Ministerului Fondurilor Europene ca organism intermediar la nivel național pentru Programul operațional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane - axa prioritară Modernizarea serviciului public de ocupare.

Potrivit H.G. nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituțional de coordonare și gestionare a fondurilor europene structurale și de investiții și pentru asigurarea continuității cadrului instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013, art. 3 lit. b), Ministerul Fondurilor Europene a fost desemnat ca având atribuții în coordonarea, gestionarea și controlul instrumentelor structurale 2007-2013, în calitate de autoritate de management pentru Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane.

Prin adresa nr. x/2014, emisă către OIPOSDRU- MMFPSPV și celelalte organisme intermediare POSDRU, AM POSDRU - Ministerul Fondurilor Europene a transmis "spre implementare, soluționarea spețelor identificate" ca urmare a reverificărilor efectuate asupra unui număr de 394 cereri de rambursare avizate în intrvalul 1.03-30.07.2014, în vederea asigurării unei abordări unitare în procesul de verificare al cererilor de rambursare, urmând ca rezultatele să fie comunicate AM POSDRU; s-a menționat în adresă că "pentru toate cererile de rambursareIplată aferente cererilor de propuneri de proiecte mai sus menționate veți întreprinde toate măsurile necesare pentru ca procesul de verificare administrativă a cererilor de rambursare/plată să respecte inclusiv prevederile din Anexa 1.", precum și faptul că,,în cazul neimplementării constatărilor și a neverificării cererilor de rambursare/plată în conformitate cu prevederile din Anexa 1, AM POSDRU, în calitate de gestionar al POSDRU 2007-2013, își rezervă dreptul, în conformitate cu prevederile Regulamentelor Europene și a Acordurilor de delegare de funcții, de a retrage temporar sau definitiv funcțiile delegate organismului pe care îl coordonați.".

Pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul operațional sectorial pentru Dezvoltarea resurselor umane - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (OIPOSDRU - MMFPSPV) a întocmit, în ceea ce o privește pe reclamantă, procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/21.04.2015; prin acesta s-a constatat valoarea cheltuielilor afectate de nereguli de 99.541,00 RON, compusă din contribuție din fonduri UE 74.655,75 RON și contribuția beneficiarului 24.885,25 RON - 25%, și s-a stabilit cuantumul creanței bugetare rezultate din nereguli în sumă de 74.655,75 RON. Împotriva acestui proces-verbal, reclamanta a formulat contestația administrativă respinsă de OIPOSDRU - MMFPSPV prin decizia nr. 1374/CB/12.06.2015.

Actele contestate, care privesc un contract de finanțare încheiat în cadrul Programului operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, au fost emise de Organismul Intermediar pentru Programul operațional sectorial pentru Dezvoltarea resurselor umane, însă acesta îndeplinește atribuțiile delegate de Autoritatea de Management pentru Programul operațional sectorial pentru Dezvoltarea resurselor umane din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, ca organism intermediar la nivel national; potrivit dispozițiilor legale, Ministerul Fondurilor Europene este autoritatea de management pentru Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, cu atribuții în coordonarea, gestionarea și controlul instrumentelor structurale 2007-2013 și în această calitate este responsabil pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor delegate, precum și a operațiunilor finanțate prin instrumentele structurale.

În ceea ce privește cadrul normativ în prezent, este de precizat că prin O.U.G. nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, s-a înființat Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene prin reorganizarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și prin preluarea activității și personalului de la Ministerul Fondurilor Europene. De asemenea, s-a înființat Ministerul Muncii și Justiției Sociale prin reorganizarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Prin O.U.G. nr. 1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, art. 1 alin. (1), s-a înființat Ministerul Fondurilor Europene prin preluarea structurilor de specialitate și activităților din domeniul fondurilor europene de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, precum și prin preluarea de la Ministerul Muncii și Justiției Sociale a activității, personalului și un număr de 19 posturi ale Organismului intermediar pentru Programul operațional Capital uman. Potrivit art. 4 din H.G. nr. 52/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului Fondurilor Europene, Ministerul Fondurilor Europene exercită funcțiile autorității de management și îndeplinește atribuțiile aferente acesteia pentru Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane.

Cu privire la anularea, în parte, a actelor administrative, motivele de recurs invocate de pârâți sunt, de asemenea, nefondate.

Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. (a) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, constituie neregulă orice abatere de la legalitate,regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, aceasta poate rezulta dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

Raportat la situația de fapt rezultată din probele administrate, Înalta Curte constată că instanța a interpretat și aplicat în mod corect dispozițiile legale incidente.

Potrivit contractului de finanțare POSDRU/124/4.2/S/130606 nr. 182236/30.12.2013, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile de către AMPOSDRU pentru implementarea proiectului "Profesioniști pentru Parteneriat -PPP ", în cadrul Programului operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013, art. 1 alin. (2), "Beneficiarului i se va acorda finanțarea nerambursabilă în termenii și condițiile stabilite în prezentul contract și anexele acestuia pe care Beneficiarul declară că le cunoaște și le acceptă.".

Parteneriatul în vederea implementării proiectului s-a constituit prin Acordul de parteneriat nr. 10786/12.07.2013, încheiat între ANOFM, în calitate de lider de parteneriat, și S.C. A. S.R.L. (partener 1).

ANOFM, în calitate de beneficiar al finanțării din Fondul Social European (FSE) prin POSDRU, a depus cererile de rambursare (CR) nr. 2/27.05.2014 și nr. 3/30.06.2014, care au fost declarate eligibile integral, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile aferente salariilor nete, impozitului și contribuțiilor aferente salariilor experților asigurați de partenerul 1 pentru implementarea activităților proiectului, prin Scrisorile Standard de Informare a Beneficiarului (SSIB) nr. 516/BD/22.08.2014, cu privire la validarea integrală a CR nr. 2, și SSIB nr. 776/BD/08.10.2014, pentru CR nr. 3.

Pârâtul OIPOSDRU - MMFPSPV a întocmit procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/21.04.2015 privind contractul de finanțare POSDRU/124/4.2/S/130606, prin care a constatat valoarea cheltuielilor afectate de nereguli de 99.541,00 RON, compusă din contribuție din fonduri UE 74.655,75 RON și contribuția beneficiarului 24.885,25 RON - 25%, și a stabilit cuantumul creanței bugetare rezultate din nereguli în sumă de 74.655,75 RON; din suma de 99.541,00 RON, 19.288,00 RON este aferentă cererii de rambursare nr. 2, iar 80.253.00 RON este aferentă cererii de rambursare nr. 3.

S-a constatat că a fost depășit tariful orar stabilit în bugetul detaliat aprobat pentru experții partenerului S.C. A. S.R.L., aferent lunilor martie-mai 2014, solicitat la rambursare în CR2/27.05.2014 și CR3/30.06.2014, s-au diminuat contribuțiile angajat și angajator, pentru luna mai 2014, solicitate la rambursare în CR 3/30.06.2014, deoarece pentru expertul B. nu au fost solicitate cheltuielile salariale pentru luna mai 2014, dar au fost solicitate contribuții angajat și angajator aferente acestor cheltuieli.

S-a avut în vedere că, pentru cheltuielile cu personalul implicat în implementarea proiectului și cheltuielile indirecte/cheltuieli generale de administrație trebuie să fie îndeplinite cumulativ cerințele menționate în Ghidul Solicitantului Condiții Generale 2013, capitolul 3.1.4 Plafoanele maxime de referință ale cheltuielilor cu personalul, Bugetul detaliat al proiectului anexă la contractul de finanțare POSDRU/124/4.2/S/130606, contractul individual de muncă, pentru determinarea retribuției echivalentă pe oră, pentru activitatea zilnică, dacă activitatea zilnică a experților este efectuată parțial, decontarea se determină în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună;

Având în vedere că activitatea zilnică este efectuată parțial, decontarea s-a determinat în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună, ca și cum ar fi fost stabilit pentru o norma intreaga de 8 ore/zi, 21 de zile lucratoare/luna, și nu pentru fracțiunea de normă prevăzută în contractele individuale de muncă.

Dispozițiile indicate ca find încălcate sunt cele din Ghidul Solicitantului, cap. 3.1.4, pct. 1.3, precum și cele ale art. 106 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii.

Ghidul solicitantului - Condiții generale pentru implementarea Programului operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013 a fost aprobat prin Ordinul nr. 1.069/2013 emis de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. În ceea ce privește cheltuielile eligibile, acesta stabilește, în cap. 3.1.3 Eligibilitatea cheltuielilor, Reguli generale de eligibilitate a cheltuielilor, că, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească în mod cumulativ mai multe condiții; printre acestea, e necesar să fie prevăzută în bugetul proiectului, să fie în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare și cu prevederile contractului de finanțare, să fie menționată în lista cheltuielilor eligibile prezentată în Condițiile Solicitantului-Condiții Specifice pentru fiecare cerere de propuneri de proiecte.

O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență definește, la art. 2 alin. (3) lit. g) cheltuielile eligibile, ca fiind cheltuielile efectuate de beneficiar, aferente proiectelor finanțate în cadrul programelor operaționale, care pot fi finanțate atât din instrumente structurale, cât și din cofinanțarea publică și/sau cofinanțarea privată, conform reglementărilor legale comunitare și naționale în vigoare privind eligibilitatea cheltuielilor, iar prin Ordinul nr. 1.117/2010 au fost stabilite regulile de eligibilitate și lista cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013.

Ghidul Solicitantului prevede la cap. 3.1.4 Plafoanele maximale de referință ale cheltuielilor cu personalul, 1.- Reguli generale de decontare a cheltuielilor cu personalul, pct. 1.3, faptul că, "În cazul în care activitatea zilnică este efectuată parțial, decontarea se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună.".

Conform acestor dispoziții, în cazul în care activitatea zilnică nu este efectuată cu normă întreagă, aceasta fiind de 8 ore/zi, 21 de zile lucrătoare/lună, și este efectuată parțial, decontarea trebuie să se determine în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință norma întreagă, și anume ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună. Așadar, în situația în care activitatea zilnică se efectuează parțial, decontarea se face proporțional cu timpul de lucru, raportat la norma întreagă.

Dispozițiile art. 106 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii actualizat 2014, prevăd, pentru contractul individual de muncă cu timp parțial, că "Drepturile salariale se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.".

În cauză nu se ridică, însă, problema efectuării parțiale, în fapt, a activității zilnice, și nu potrivit normei întregi stabilite prin contract. Prin contractele individuale de muncă a fost stabilită repartizarea programului de lucru printr-o fracțiune de normă, un număr de ore/zi/săptămână. De asemenea, este stabilit un salariu lunar corespunzător, și nu rezultă că acesta este stabilit pentru un program normal de lucru și că urmează a fi acordat proporțional cu timpul efectiv lucrat.

Față de aceste împrejurări, instanța de fond a concluzionat în mod corect că dispoziția din Ghidul Solicitantului are în vedere situația în care activitatea zilnică efectivă este prestată partial, deși timpul de lucru a fost stabilit cu normă întreagă în contractual individual de muncă, pe cale de consecință nu este aplicabilă în situația în care s-au încheiat contracte de muncă cu timp parțial, în care s-au stabilit tarife orare corespunzătoare timpului de lucru parțial, iar activitatea a fost efectuată astfel cum a fost stabilită, integral.

Pentru toate aceste motive, față de situația de fapt rezultată din probatoriul administrat în cauză, raportat la contractul de finanțare, în mod corect instanța de fond a constatat că sunt întemeiate motivele de nelegalitate invocate de reclamantă și a anulat în parte procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/21.04.2015 și decizia nr. 1374/12.06.2015 de respingere a contestației, cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale.

Pe cale de consecință, recursul reclamantei, care a solicitat admiterea cererii de restituire a sumei reținută de intimații-pârâți în temeiul procesului-verbal de constatare a neregulilor nr. x/21.04.2015 anulat în parte și a depus scrisoarea standard de informare nr. 1392/RI/14.08.2015 aferentă cererii de rambursare nr. 6, din care rezultă deducerea debitului stabilit prin acest proces-verbal, este fondat.

În mod corect reclamata a invocat prevederile art. 38 lit. b), art. 41 alin. (2^1) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 1 lit. a) din Instrucțiunea nr. 75/2013 privind recuperarea debitelor aferente unui proiect prin deduceri din cadrul altor proiecte POSDRU ale aceluiași beneficiar/debitor, emisă de AMPOSDRU.

Potrivit art. art. 38 lit. b) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, stingerea creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează inclusiv prin deducere din plățile/rambursările următoare, iar art. 41 alin. (2) și (2^1) din același act normativ prevăd recuperarea creanțelor bugetare rezultate din nereguli prin deducerea din plățile/rambursările următoare pe care debitorul este îndreptățit să le primească în cadrul aceluiași program. În acest sens a fost emisă de AMPOSDRU și Instrucțiunea nr. 75/2013 privind recuperarea debitelor aferente unui proiect prin deduceri din cadrul altor proiecte POSDRU ale aceluiași beneficiar/debitor.

Din scrisoarea standard de informare nr. 1392/RI/14.08.2015 aferentă cererii de rambursare nr. 6, depusă în recurs, comunicată de OIPOSDRU beneficiarului, rezultă că a fost dedus integral, din suma declarată eligibilă aferentă CR6/18.05.2015, debitul în valo