ÎCCJ, Secția penală

Decizia penală nr. 417/A/2017

Deliberând asupra

apelurilor declarate de

către apelanta martor denunțător A. și inculpata B. împotriva sentinței penale nr. 2/F din 5 ianuarie 2017 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 2/F din 5 ianuarie 2017 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-au hotărât următoarele:

În temeiul disp. art. 291 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 5 și 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., a condamnat pe inculpata B., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

În temeiul disp. art. 67 din C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, respectiv a drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., pe o perioadă de 1 an.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul disp. art. 91 alin. (1) din C. pen. a

suspendat executarea pedepsei sub supraveghere și a dispus un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit în condițiile art. 92 din C. pen.

În temeiul disp. art. 93 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probațiune Argeș, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul disp. art. 93 alin. (2) din C. pen. a obligat inculpata să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune Argeș.

În temeiul disp. art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, la Primăria Pitești sau Consiliul Local Pitești, pe o perioadă de 60 de zile.

În baza art. 94 alin. (1) C. pen., de durata termenului de supraveghere, datele prev. de art. 93 alin. (1) lit. c) - e) s-au comunicat Serviciului de Probațiune Argeș.

În temeiul disp. art. 91 alin. (4) din C. pen. a atenționat inculpata asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune, respectiv revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, dacă va mai comite infracțiuni sau dacă nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

În temeiul disp. art. 72 alin. (1), teza I din C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestului la domiciliu, respectiv din 03 decembrie 2015 până la 11 decembrie 2015.

În temeiul disp. art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. rap. la art. 404 alin. (4) din C. proc. pen. a menținut măsura preventivă a controlului judiciar luat față de inculpata B.

În baza art. 291 alin. (2) C. pen., art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. a dispus confiscarea sumei de 17.000 de lei (predată organelor de urmărire penală de martora C. și consemnată la SC D. SA - Sucursala Pitești, pe numele inculpatei B., la dispoziția organului judiciar care a dispus măsura, respectiv Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, conform recipisei de consemnare din 1 din data de 04 decembrie 2015), precum și a sumei de 3.000 lei dobândite prin săvârșirea infracțiunii, cu privire la care s-a luat măsura asiguratorie prin Ordonanța nr. 218/P/21015 din data de 03 decembrie 2015.

În baza art. 292 alin. (4) C. pen., a dispus confiscarea sumei de 15.000 lei de la A.

În baza art. 274 alin. (1) C. pen. a obligat inculpata la plata către stat a sumei de 7.500 lei.

Prin hotărârea primei instanțe, s-au reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. x/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 18 ianuarie 2016, a fost trimisă în judecată inculpata B., avocat în cadrul Baroului Argeș, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 și 6 din Legea nr. 78/2000.

Prin același rechizitoriu s-a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 315 alin. (1) lit. b) și art. 16 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., clasarea cauzei privind infracțiunile de cumpărare de influență prevăzută de art. 292 C. pen., complicitate la cumpărare de influență prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 292 C. pen., inducere în eroare a organelor judiciare prevăzută de art. 268 C. pen., dare de mită prevăzută de art. 290 C. pen. rap. la art. 5 și 6 din Lege nr. 78/2000 și conflict de interese prevăzută de art. 301 C. pen.

În esență, în actul de sesizare s-a reținut că inculpata B. - avocat în cadrul Baroului Argeș -, prevalându-se de influența pe care o avea asupra magistraților din cadrul Tribunalului Argeș învestiți cu judecarea cauzei civile nr. x/109/2015, în cursul lunii martie 2015, a pretins de la martora C. suma totală de 35.000 de lei și a primit efectiv suma totală de 20.000 de lei, prin intermediar A., promițând martorei C. că va interveni în vederea soluționării favorabile a litigiului civil.

Situația de fapt reținută în cauză a fost susținută de următoarele mijloace de probă: procese-verbale de consemnare a unor denunțuri orale, procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor și comunicărilor interceptate și înregistrate, conform autorizării instanței de judecată competente, înscrisuri, declarații martori.

Prin încheierea din data de 18 martie 2016 au fost respinse cererile și excepțiile formulate de inculpata B., ca nefondate. În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală din Dosarul de urmărire penală nr. x/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, dispunându-se totodată începerea judecății.

Încheierea a fost atacată cu contestație de către inculpată, contestație ce a fost respinsă prin încheierea nr. 606 din 27 aprilie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/46/2016/a1.

În ședința din data de 22 septembrie 2016 (fila 42), în temeiul disp. art. 374 alin. (1) din C. proc. pen. s-a dat citire actului de sesizare, s-a adus la cunoștința inculpatei în ce constă învinuirea ce i se aduce, drepturile prevăzute de lege în raport cu calitatea procesuală a acesteia, cât și posibilitatea ca judecarea să se facă potrivit procedurii prev. de art. 374 alin. (4) din C. proc. pen.

Inculpata s-a prevalat de dreptul la tăcere prev. de art. 83 lit. a) C. proc. pen., arătând că nu recunoaște săvârșirea faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

Inculpata a fost audiată în ședința publică din 24 noiembrie 2016 doar în ceea ce privește exprimarea acordului privind prestarea unei munci neremunerate in folosul comunității (declarația fiind consemnată și atașată la fila 91).

Inculpata a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri și testimonială, probe admise de curte, fiind audiată martora E. (fila 92), înscrisurile fiind atașate la filele 95-115.

Au fost audiați martorii din lucrări: A. (filele 54-55), F. (fila 56), G. (fila 57) și C. (filele 81-82).

În ceea ce privește măsurile preventive luate în prezenta cauză, inculpata a fost trimisă în judecată sub control judiciar, măsura fiind luată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Încheierea nr. 1694 din 11 decembrie 2015 prin care a desființat, în totalitate, încheierea contestată (nr. 3 din data de 03 decembrie 2015 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Pitești) și, rejudecând, a respins propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești privind luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu față de inculpata B. și a dispus luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile de la 11 decembrie 2015 până la data de 08 februarie 2016, inclusiv.

Anterior, prin Ordonanța nr. 218/P/2015 din data de 03 decembrie 2015, s-a dispus reținerea inculpatei B., pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 03 decembrie 2015, ora 01

50

, până la data de 04 decembrie 2015, ora 01

50

(volumul I, filele 130-132), iar prin procesul verbal, anexat la filele 133-135, i s-au adus la cunoștință drepturile prevăzute de C. proc. pen..

Prin referatul nr. 218/P/2015 din 03 decembrie 2015, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești a solicitat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Pitești luarea măsurii arestului la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile, față de inculpata B.

Prin încheierea nr. 3 din data de 03 decembrie 2015 s-a dispus luarea măsurii arestului la domiciliu față de inculpată pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 03 decembrie 2015 până la data de 01 ianuarie 2016, inclusiv, încheiere care a fost desființată în totalitate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Încheierea nr. 1694 din 11 decembrie 2015 care a dispus luarea măsurii controlului judiciar.

Măsura controlului judiciar luată față de inculpata B. a fost menținută în procedura de cameră preliminară prin încheierile din 29 ianuarie 2016 si 18 martie 2016 și în cursul judecății prin încheierile din 10 mai 2016, 30 iunie 2016, 16 august 2016, 04 octombrie 2016 și 29 noiembrie 2016.

Analizând probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al judecății, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpata B. își exercita în anul 2015 profesia de avocat în cadrul Baroului Argeș și a cunoscut-o pe martora denunțătoare C. în următoarele împrejurări: cu privire la terenul folosit de tatăl martorei, numitul H., și construcțiile aflate pe acesta, s-au derulat pe rolul instanțelor de judecată mai multe litigii civile, în urma cărora instanța de judecată a reținut valabilitatea titlului de proprietate din data de 14 iunie 1995 emis de Comisia Județeană de Aplicare a Legii nr. 18/1991 pe numele Olteanu Păuna și a procesului verbal de punere în posesie din 2002 eliberat pe numele L. Prin sentința civilă nr. 379/2014 pronunțată de Judecătoria Costești, definitivă prin Decizia civilă nr. 661/2014 a Tribunalului Argeș, a fost respinsă în mod irevocabil și acțiunea promovată de Primarul com. Lunca Corbului privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate din 1995, fiind respinsă inclusiv contestația în anulare declarată împotriva Deciziei civile nr. 661/2014. În consecință, la începutul anului 2015, atât primarul com. Lunca Corbului, cât și H. au promovat două acțiuni distincte de revizuire, prima acțiune fiind înregistrată la data de 05 ianuarie 2015 pe rolul Tribunalului Argeș sub nr. de Dosar nr. x/109/2015, în care calitatea de intimați, printre alții, au avut-o numiții I., J., E., K., L., M., N., O., P. În această cauză civilă intimații menționați anterior au avut ca apărător pe inculpata B., iar primul termen de judecată a fost stabilit pentru data de 25 martie 2015. Dosarul a fost repartizat completului de judecată format din magistrații R., S. și T.

În contextul discuțiilor purtate de martora C. cu martora A. în legătură cu împrejurarea că familia L. ar fi avut ca apărător pe inculpata B. care ar avea cunoștințe și influență la nivelul magistraților din cadrul instanțelor din județul Argeș, martora A. a încheiat un contract de asistență juridică cu inculpata pentru un dosar de partaj. În cadrul discuțiilor purtate între martora A. și inculpata B., inculpata a fost de acord să aibă o discuție cu martora C. cu privire la terenul tatălui său și construcțiile aflate pe acesta.

Această primă întâlnire a martorei C. cu inculpata a avut loc în incinta Curții de Apel Pitești la începutul lunii martie 2015, în cadrul căreia martora i-a prezentat inculpatei punctul său de vedere asupra situației terenului și a construcțiilor și i-a adus la cunoștință că deține acte noi care, în opinia sa, ar demonstra dreptul de proprietate al tatălui său asupra imobilelor. În discuția purtată, inculpata B., care cunoștea situația litigiului întrucât acordase asistență juridică părții adverse, a afirmat că „a câștigat procesele familiei L. datorită influenței pe care aceasta o are la instanțele de judecată”, ocazie cu care a spus că se afla în relații apropiate cu fostul președinte al Tribunalului Argeș, U., în prezent decedat. În această discuție inițială, inculpata i-a propus martorei C. să o pună în legătură cu doi dintre magistrații care compuneau completul de judecată învestit cu soluționarea Dosarului civil nr. x/109/2015 pe care în prealabil i-a identificat după citația prezentată de martoră ca fiind judecătorii R. și S., afirmând totodată că nu se poate „discuta” cu al treilea membru al completului de judecată. Martora C. nu a fost de acord să ia legătura personal cu cei doi magistrați, astfel că inculpata a dat de înțeles că va face ea acest lucru și se va uita pe dosar, „întrucât tot ea trebuia să găsească soluția pentru rezolvarea favorabilă martorei”, soluție ce urma a fi însușită de cele două judecătoare din complet ca urmare a influenței pe care inculpata o avea asupra lor. Martora A., care a asistat parțial la discuția dintre cele două, i-a spus inculpatei B. „că dacă trebuie ceva, să spună” (referindu-se la o sumă de bani ce urma a fi remisă magistraților), aceasta din urmă afirmând că a înțeles despre ce este vorba și le va comunica ulterior, iar în perioada următoare vor ține legătura prin martora A., atitudine precaute adoptată de inculpată, de a nu fi observată împreună cu martora C. de familia L. căreia îi acorda asistență juridică în cauza respectivă.

Următoarea întâlnire a martorei C. cu inculpata a avut loc după ce martora a primit somație de la executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită demarată de partea adversă, context în care inculpata a asigurat-o pe martoră că a vorbit cu una dintre judecătoare și urma să vorbească și cu cealaltă judecătoare, însă nu a reușit să facă acest lucru întrucât aceasta locuia la etajul patru și, în condițiile în care inculpata se deplasează cu dificultate, i-a fost greu să ajungă la ea. Totodată, inculpata B. a reiterat împrejurarea că nu poate discuta cu cel de-al treilea membru al completului de judecată.

În perioada ulterioară, legătura dintre martora C. și inculpata B. s-a derulat prin intermediul martorei A., datorită temerii inculpatei că ar putea fi observată de familia L. (căreia îi acorda asistență juridică în Dosarul nr. x/109/2015), împreună cu martora C.

Astfel, martora A. s-a mai întâlnit de două ori cu inculpata B., context în care aceasta a asigurat-o inițial pe martoră că „a identificat membrii completului de judecată, compus din două femei și un bărbat’’, spunând, cu referire la bărbat că nu putea să facă nimic, deoarece nu se putea înțelege cu el”, iar apoi „că nu a apucat să vorbească decât cu una dintre judecătoare și e bine”, urmând să discute și cu cealaltă judecătoare.

Anterior datei de 25 martie 2015 când a fost stabilit primul termen de judecată în Dosarul nr. x/109/2015 având ca obiect revizuire, în cadrul unei întâlniri cu martora A., inculpata B., prevalându-se de influența pe care o avea la nivelul unora din magistrații care compuneau completul de judecată învestit cu judecarea acțiunii, a pretins suma de 30.000 de lei pentru soluționarea favorabilă martorei C. a litigiului civil și s-a înțeles cu martora A. ca 15.000 de lei să îi revină acesteia pentru sprijinul acordat martorei C., iar suma de 15.000 lei inculpatei B., din care câte 5.000 de lei urma a fi remisă mai departe de inculpată fiecăreia dintre „cele două judecătoare”.

Martora C., după ce i-au fost comunicate aceste aspecte de către martora A., a luat legătura cu o rudă din străinătate care i-a virat în contul socrului său în data de 11 martie 2015, suma de 30.000 de lei, conform extrasului de cont atașat la fila 47 din vol. I dosar de urmărire penală. Până în data de 16 martie 2015 martora a retras din cont suma de 30.000 de lei și i-a înmânat-o martorei A. în vederea remiterii ulterioare către inculpata B., la o dată pe care inculpata urma să o indice.

În data de 20 martie 2015 a mai avut loc o întâlnire între martora A. și inculpată, în cadrul căreia inculpata a primit de la aceasta suma de 15.000 de lei, din care câte 5.000 de lei pentru cele două judecătoare din complet și 5.000 de lei pentru sine, asigurând-o pe martoră că a discutat cu una dintre judecătoare și urmează să discute și cu cealaltă judecătoare. În cadrul aceleiași discuții, inculpata a mai pretins pentru sine suma de 5.000 de lei, sumă pe care a primit-o în data de 27 mai 2015, până la pronunțarea hotărârii în Dosarul nr. x/109/2015.

Prin Decizia civilă nr. 463 din 27 mai 2015 pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. x/109/2015 cererea de revizuire formulată de primarul com. Lunca Corbului a fost respinsă. În aceste condiții, în vederea recuperării sumei de bani, martorele C. și A. s-au întâlnit cu inculpata B. la Judecătoria Pitești, ocazie cu care inculpata a susținut faptul că „nu s-a putut face nimic deoarece s-a opus bărbatul”, cu referire la membrul completului de judecată, precum și faptul că inițial judecătoarele au acceptat să o ajute, însă ulterior „ s-au răzgândit”, iar suma de bani „nu are de unde să îi dea întrucât o parte i-a dat la judecătoare și nu i-a recuperat, iar o parte a oprit-o pentru ea”.

După ce inculpata a fost încunoștiințată de către martora A. despre sesizarea organelor de urmărire penală în legătură cu fapta comisă, inculpata a manifestat o atitudine precaută si a insistat să îi restituie martorei C. suma de 20.000 de lei pe care a primit-o efectiv în două tranșe prin intermediul martorei A., stabilind mai multe termene în acest sens, ultima dată pentru 30 noiembrie 2015, în ideea în care va înstrăina un teren și va obține astfel suma de bani necesară. Martora C. a fost contactată în data de 28 noiembrie 2015 de inculpata B., urmând ca în data de 02 decembrie 2015 să se întâlnească și să îi restituie martorei suma de bani. La data respectivă, inculpata B. i-a remis martorei C. suma de 17.000 lei (sumă pe care martora a predat-o organelor de urmărire penală), urmând ca restul de 3.000 lei să îi restituie în data de 15 ianuarie 2016.

Această situație de fapt a reieșit din întreg probatoriul administrat în vederea aflării adevărului, respectiv din: denunțurile și declarațiile date în cursul urmăririi penale și judecății de martorele C. și A., din datele rezultate din înregistrarea comunicării în mediul ambiental pusă la dispoziția organelor de urmărire penală de către A., din punerea în executare a metodelor speciale de supraveghere încuviințate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Pitești, din înscrisul olograf ridicat cu ocazia efectuării percheziției domiciliare la imobilul în care locuiește inculpata B. și declarațiile martorilor F. și G.

Astfel, martora C., referitor la discuția inițială purtată cu inculpata, a declarat în cursul urmăririi penale că „în primăvara anului 2015, într-o discuție purtată cu colega mea de serviciu A., m-am plâns de situația creată în urma litigiului pe care l-am pierdut cu familia L., în urma căruia, practic, am pierdut atât terenul cât și construcția care se afla pe acesta, în sensul că instanța a dispus demolarea construcției pe cheltuiala mea. I-am relatat colegei mele și faptul că pe baza unor acte noi care se referau la întinderea reală a dreptului de proprietate al unui vecin, puteam demonstra că eu am dreptate și că terenul respectiv nu aparținea familiei L.

La scurt timp, A. mi-a spus că a discutat cu apărătoarea sa, avocata B., pe care eu o cunosc sub numele de B., care a fost de acord să se întâlnească cu mine pentru a discuta în legătură cu modul în care mă putea ajuta.

În aceste condiții, la începutul lunii martie 2015, am avut o întâlnire cu avocata B. la Curtea de Apel Pitești, la care a participat și A.

În cadrul acestei discuții, i-am spus avocatei stadiul litigiului pe care îl aveam cu familia L. care de fapt îi era cunoscut acesteia, întrucât anterior, le apărase interesele în cadrul dosarelor civile legate de litigiul cu acest teren. Chiar am discutat cu avocată cu privire la o hotărâre adoptată de Tribunalul Argeș, context în care avocata mi-a spus că se afla în relație apropiate cu fostul președinte al Tribunalului Argeș, U., în prezent decedat.

Eu aveam la mine și o citație emisă de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. x/109/2015, având ca obiect revizuire - recurs, pe care i-am prezentat-o avocatei, ocazie cu care în momentul în care a văzut indicativului completului de judecată, respectiv, C2-recurs civil, avocata a identificat imediat membrii completului pe care mi i-a spus, respectiv R., S. și T.

Inițial, avocata mi-a spus că mă poate pune în legătură pe mine cu cele două judecătoare, în sensul că mă va trimite acasă la ele pentru a obține o soluție favorabilă, iar despre cel de-al treilea membru al completului de judecată, T., mi-a dat de înțeles că nu se poate discuta cu el.

Eu nu am fost de acord cu acest lucru, în sensul că nu am fost de acord să iau eu legătura personal cu cele două judecătoare și atunci avocata a dat de înțeles că va face ea acest lucru și mi-a spus că se va uita pe dosar pentru că tot ea va trebui să găsească soluția pentru rezolvarea favorabilă mie a acestui litigiu civil, soluție ce urma a fi însușită de cele două judecătoare ca urmare a influenței pe care avocata o avea asupra lor.

A., a întrebat-o pe avocată dacă trebuie dat „ceva”, referindu-se la bani cu titlu de mită pentru judecătoare, să ne spună, moment în care avocata i-a spus că urmează să ne comunice ulterior. Totodată, avocata mi-a spus că vom ține legătura prin A.”

Fiind audiată în cursul cercetării judecătorești (filele 81-82, dos. inst.), martora C. și-a menținut declarațiile anterioare, precizând că în cadrul întâlnirii cu inculpata din luna martie 2015 în holul Curții de Apel Pitești, la care a participat si martora A., inculpata i-a cerut un răgaz pentru a vedea dosarul, pentru a vedea actele care au fost depuse in acel dosar, i-a spus că nu este un complet tocmai bun, pentru că cu unul dintre judecători nu se poate discuta. În primă fază, inculpata i-a spus martorei că o va trimite la cele două judecătoare din complet, lucru pe care martora l-a refuzat, inculpata i-a spus că nu le va mai reprezenta pe părțile adverse în dosar și a rămas ca inculpata să ia legătura cu cele două doamne judecător, să găsească soluția și să găsească modalitatea prin care se putea motiva hotărârea, iar cu privire la suma de bani pe care martora va trebui să o dea si cu ce va mai urma să facă, să tină legătura prin martora A., ca să nu riște să fie văzute de clienții inculpatei (referindu-se la părțile adverse din dosar, pe care inculpata le reprezenta si cu privire la care inculpata și-a manifestat temerea că sunt niște persoane impulsive) . Ulterior, martorei C. i s-a comunicat, după discuțiile purtate intre inculpata și martora A., că trebuie să achite suma de 30.000 lei, sumă pe care a remis-o martorei A. care, la rându-l său, i-a înmânat-o inculpatei, introdusă într-un plic, la sediul Tribunalului Argeș, în prezenta martorei E. Din discuțiile purtate cu martora A., martora C. a aflat că inculpata a luat legătura doar cu una dintre doamnele judecător, urmând ca ulterior să ia legătura si cu a doua, fiind împiedicata de faptul că locuia la etajul IV si îi era greu să urce pe scări. Martora A. i-a comunicat martorei C. că inculpata i-a mai solicitat suma de 5.000 lei, sumă pe care martora C. i-a dat-o tot prin intermediul martorei A., înainte de pronunțarea sentinței. După ce a fost pronunțată o soluție nefavorabilă în dosar, martora C., prin intermediul martorei A., a stabilit o întâlnire cu inculpata cerându-i să îi restituie suma de bani pe care i-o dăduse. În cadrul întâlnirii martorei C. cu inculpata, la sediul Judecătoriei Pitești, inculpata i-a spus că o parte din sumă nu a recuperat-o de la doamnele judecător, iar partea care i se cuvenea inculpatei era depusă la banca si blocată în cont. Inculpata a început să se certe cu martora A., reproșându-i că nu este vorba despre suma de 35.000 lei, ci că a primit doar suma de 20.000 lei, pe care o va restitui când o va recupera, la o dată ulterioară.

În denunțul formulat de martora A., referitor la întâlnirile si discuțiile purtate cu inculpata, a precizat că „în urma derulării proceselor, persoanele respective au avut câștig de cauză, fiind susținute și de către Primăria Lunca Corbului. De fiecare dată persoanele respective au fost reprezentate de avocata B. din cadrul Baroului Argeș. Ulterior, având anumite neînțelegeri cu soțul meu am introdus o acțiune de partaj, fapt pentru care am angajat-o tot pe avocata B., pe care nu o cunoscusem până la acel moment.

Pe timpul întâlnirilor cu avocata B. am întrebat-o și de speța lui C., respectiv dacă poate să discute cu aceasta și dacă poate să o ajute în vreun fel să câștige procesul privind evacuarea. Avocata B. a fost de acord să se întâlnească cu C., lucru care s-a întâmplat în incinta Curții de Apel Pitești, undeva în primăvara anului 2015, dar nu am asistat la discuția dintre cele două, întrucât eram cu fiica mea minoră și m-am plimbat prin clădire pentru că plângea.

Ulterior, C. mi-a spus că avocata B. i-a promis că o ajută cu procesul, dar nu mai rețin dacă mi-a explicat și în ce mod, sigur a fost o discuție legată și de o sumă de bani. În acest fel eu am devenit omul de legătură, deoarece avocata nu dorea să se întâlnească cu C., fiindu-i teamă să nu o vadă părțile adverse că discută cu aceasta.

În perioada imediat următoare m-am întâlnit cu avocata B. în parcarea de lângă Curtea de Apel Pitești, prilej cu care am întrebat-o dacă s-a hotărât să o ajute pe C. și ce trebuie făcut în acest sens. Îmi amintesc că atunci când m-am întâlnit cu avocata, aceasta urma să facă taxa de succesiune, deoarece îi decedase soțul. Cu acel prilej am întrebat-o cât ne costă acest ajutor, iar avocata a menționat suma de 30.000 lei, aproximativ această sumă. De asemenea, avocata B. a spus că trebuie să-i remitem această sumă, deoarece trebuie să intervină la judecătorii care judecau procesul lui C.

Am vorbit cu C. și a fost de acord să remită această sumă, pe care mi-a înmânat-o, iar eu am luat legătura cu avocata B. M-am întâlnit cu avocata B. de câteva ori și inițial a refuzat să ia banii pe motiv că nu ar putea să facă nimic, că nu se bagă nimeni, probabil îi era teamă să ia banii, însă ulterior a acceptat să primească suma de 30.000 lei. Astfel, în data de 20 martie 2015, după o discuție telefonică pe care am avut-o cu avocata B., aceasta mi-a spus să mă duc la Pitești, spunându-mi,,haide, vino, să vedem ce facem”, dându-mi de înțeles să mă duc cu banii. M-am deplasat în municipiul Pitești, împreună cu C., iar în incinta Tribunalului Argeș m-am întâlni personal cu avocata B., deoarece C. a rămas în mașină cu fiica mea. Suma de 30.000 lei am avut-o într-un plic de culoare crem, ce era introdus într-o pungă de plastic, așa cum îmi fusese înmânat de C. În holul Tribunalului Argeș m-am întâlnit cu avocata B., moment în care am observat că pe hol era și una din femeile cu care se judeca C. Am purtat o discuție cu avocata legată și de anumite procese ale mele și dacă mă poate angaja, însă a evitat să dea niște răspunsuri directe. Legat de procesul lui C. avocat B. mi-a zis că se rezolvă, fără să pomenească numele vreunui magistrat. În acel moment am scos din geantă plicul în care aveam suma de 30.000 lei, așa cum am menționat anterior, i-am spus că i-am adus banii și i-am introdus în geanta acesteia, care se afla între noi pe o băncuță.

Fac mențiunea că discuția respectivă am înregistrat-o cu telefonul meu mobil și se află fixată pe cârdul de memorie din telefonul meu mobil. Menționez că am extras cârdul din telefon și i l-am înmânat lui C. De asemenea, mai înainte de a-i duce banii avocatei B. am fotografiat cu telefonul meu mobil suma de 30.000 lei, fotografiile aflându-se tot pe cârdul de memorie din telefon pe care i l-am dat lui C.

Nu mai rețin exact, dacă tot atunci sau ulterior avocata B. mi-a zis să-i mai dăm încă 5.000 lei. Suma respectivă i-am înmânat-o în incinta Judecătoriei Pitești, la o săptămână, maxim două după ce i-am remis suma de 30.000 lei, sigur înainte de proces care a avut loc în luna aprilie 2015. Suma de 5.000 lei am avut-o tot într-un plic pe care l-am înmânat avocatei. De fiecare dată avocata B. a avut grijă să ne întâlnim în locuri publice pentru a nu avea posibilitatea să deschidem plicurile și să verifice sumele de bani.

În luna aprilie 2015 s-a desfășurat procesul de revizuire având ca obiect o acțiune formulată de C., însă cererea acesteia a fost respinsă. Am încercat să iau legătura cu avocata B., însă a refuzat să răspundă la telefon, fapt pentru care am mers la Pitești cu C. să o căutăm la instanțe.

Am găsit-o ulterior tot la telefon și am stabilit să ne întâlnim în holul Judecătoriei Pitești. Nu mai rețin ce a zis avocata de proces deoarece a discutat cu ea numai C., eu stând cu fetița. Inițial avocata B. a motivat că eu i-aș fi dat numai suma de 20.000 lei și i-am spus să ne dea această sumă, însă ulterior ne-a tot amânat și a refuzat să se mai întâlnească cu noi.

Am mai ținut legătura cu avocata B., deoarece mai am anumite procese în derulare în care mă reprezintă, prilej cu care mi-a zis că o să ne restituie banii dar nu a oferit un anumit termen. Am întrebat-o ce s-a întâmplat de nu a câștigat C. procesul și de fiecare dată mi-a spus că,,ea a încercat, dar nu s-a putut”, deoarece în completul de judecată a fost un bărbat care nu acceptă nimic și nu se poate discuta cu el, acesta uitându-se numai pe documente.

Ultima oară m-am întâlnit cu avocata B. în urmă cu o săptămână, de fiecare dată m-am întâlnit în holul Judecătoriei Pitești și a refuzat să mai dea alte detalii legate de procesul lui C.”

În declarațiile date în cursul urmăririi penale, A. a făcut următoarele precizări: „(…) Am angajat-o pe B. pentru a mă asista juridic în procesele civile pe care eu le aveam pe rolul Judecătoriei Costești și Tribunalului Argeș.

Pe parcursul derulării proceselor în care eu eram parte, din vorbă în vorbă am adus în discuțiile cu avocata B. cazul colegei mele de serviciu - C. și am întrebat-o pe avocată dacă este de acord să poarte o discuție cu ea.

A fost de acord și la începutul lunii martie 2015, eu împreună cu C. ne-am întâlnit cu avocata B. la Curtea de Apel Pitești unde cele două au discutat despre aspectele legale ale derulării procesului, eu neauzind întreaga discuție întrucât eram cu copilul și plângea. Totuși, am auzit o parte din discuție și știu că C. i-a arătat avocatei o citație iar avocata a precizat că știe cine este în completul care judecă acest proces, eu reținând numele de R. dintre membrii completului. La un moment dat am intervenit în discuție și i-am spus avocatei să ne ajute dacă poate, astfel încât C. să câștige procesul.

I-am spus totodată dacă este nevoie de bani, să ne spună numai să terminăm procesul mai repede și în mod favorabil numitei C.

Nu îmi aduc aminte ca avocata B. să ne fi dat vreun răspuns cu privire la această ofertă a noastră însă rețin că a zis că va studia problema inclusiv niște acte noi pe care i le va arăta C.

În perioada următoare, la cca. o săptămână sau două, am avut o discuție cu avocata B. în cadrul căreia aceasta mi-a spus că va vorbi cu judecătoarele, respectiv cu cele două femei din completul de judecată pentru că, cu cel de-al treilea judecător, care era un bărbat, nu se putea comunica. Din câte îmi amintesc, acest aspect legat de imposibilitatea discutării cu bărbatul judecător care făcea parte din completul de judecată, i l-a spus avocata și lui C. chiar în prima discuție purtată la Curtea de Apel. În discuția purtată, avocata mi-a spus că îi decedase soțul și că taxa de succesiune o costă cca. 30 - 40 de mii de lei. Eu am întrebat-o atunci în mod direct pe avocata B. cât ne costă, referindu-mă la banii pe care C. urma să îi dea pentru rezolvarea favorabilă a litigiului însă în primul moment, avocata nu mi-a răspuns o sumă fixă. Am întrebat-o eu 100, 200, 300 de milioane și atunci avocata B. a zis 30.000 de lei.

Ulterior acestei discuții, i-am spus C. despre suma pretinsă de avocata B. și C. mi-a adus suma de 30.000 de lei.

După ce am primit suma de bani de la C. eu i-am fotografiat cu telefonul mobil, suma de bani fiind compusă din două teancuri fiecare a câte 15.000 de lei.

În data de 20 martie 2015 eu m-am deplasat la Tribunalul Argeș împreună cu C. iar eu am intrat în incinta Tribunalului să vorbesc cu avocata B.. C. a rămas în mașină cu fiica mea în vârstă de câteva luni, la momentul respectiv.

Precizez că la momentul întâlniri cu B. la data a de 20 martie 2015 aveam această sumă de 30.000 de lei asupra mea și am discutat cu avocata despre situația procesului numitei C. precum și alte aspecte cum ar fi dacă poate să mă ajute să mă angajez la Spitalul Județean, dacă poate fi ajutată C. să fie admisă la Institutul Național de Magistratură.

De asemenea, am întrebat-o pe avocata B. dacă cunoaște pe cineva procuror la Parchetul Costești întrucât sunt cercetată în două dosare penale, însă aceasta mi-a spus că pe moment nu mai cunoaște pe nimeni întrucât procurorul șef de la acest parchet pe care îl cunoștea ea, plecase între timp.

Totodată, avocata B. mi-a spus că o cunoaște pe fata fostului prefect de Argeș - V. respectiv, X. despre care mi-a spus că este magistrat la București.

Declar că eu am înregistrat această discuție cu telefonul meu mobil și i-am dat această înregistrare numitei C. care a pus-o ulterior la dispoziția organelor de urmărire penală în prezentul dosar.

Îmi mențin în totalitate aspectele consemnate în denunțul formulat la data de 20 octombrie 2015. Afirm încă odată că eu i-am dat avocatei B. suma totală de 35.000 de lei din care 30.000 lei în data de 20 martie 2015 iar suma de 5.000 de lei cu puțin timp înainte să se soluționeze dosarul lui C.

Banii proveneau de la C. și așa cum am arătat i-am dat întreaga sumă de 35.000 lei în scopul de a interveni la judecător pentru ca dosarul să fie soluționat favorabil pentru C.

Știu că pe parcursul unor câteva discuții cu B., inițial, mi-a spus că a intervenit la una din judecătoare și că urmează să vorbească și cu ce-a de-a doua.

La final, când C. a pierdut procesul, B. ne-a motivat că actele depuse de C. nu au fost bune și judecătoarele nu au fost de acord să pronunțe o soluție favorabilă în aceste condiții.

Fiind întrebată de organul de urmărire penală, arăt că eu nu am oprit pentru mine vreo sumă de bani din suma totală de 35.000 de lei pe care C. mi-a dat-o în scopul de a o remite avocatei B.”

În cursul audierii de către instanța de judecată (filele 54-55 dos. inst.), martora A. și-a menținut declarațiile anterioare, arătând că a fost intermediar intre martora C. si inculpată, fiind cea care i-a dat banii inculpatei. A precizat martora că nu a asistat efectiv la prima discuție intre inculpata si martora C. din incinta Curții de Apel Pitești, întrucât fetița sa plângea și stătea pe holul Curții. Prima sumă de bani i-a înmânat-o personal inculpatei in incinta Tribunalului Argeș, intr-un plic, partea adversă din dosar aflându-se la o distanță de 4 metri de ele. Martora a precizat că inculpata nu a vrut inițial să primească banii, dar cele două martore denunțătoare au insistat. Crede martora că inculpata a refuzat pentru că nu știa dacă se poate face ceva pentru ele, menționând că respectivul complet de judecata era foarte strict, dând de înțeles că oamenii erau corecți. În urma insistențelor, inculpata a primit banii și martora i-a mai dat o tranșă de 5.000 lei, deoarece inculpata i-a spus că „trebuie mai mult”. A mai precizat că suma de 30.000 lei nu a fost nici cerută de inculpată, nici impusă de martorele denunțătoare, ci a fost „discutată de noi, eu am întrebat cât ne costă să rezolvăm problema și ne-am pus de acord cu privire la cuantum”. Când a discutat cu inculpata, aceasta i-a spus martorei că în complet sunt trei judecători, deci câte 10.000 lei pentru fiecare, după care a precizat că nu se poate face nimic decât dacă se va prezenta un înscris, întrucât judecătorii erau corecți. Martora a recunoscut că a încercat să o ajute pe C. sa termine calvarul prin care trece, că a rugat-o pe inculpată să piardă un proces pe care deja îl câștigase, insistând de trei, patru ori să primească banii. Martora a gândit, atunci când inculpata a cerut un înscris pentru a-l depune în dosar, că banii ar putea fi un onorariu pentru a pierde procesul respectiv. Martora a declarat că inculpata i-a spus că a discutat cu una dintre judecătoare si aceasta i-a spus că va lua dosarul pentru a-l studia și a vedea dacă respectivul înscris este favorabil. Inculpata i-a spus martorei că urma să discute și cu a doua judecătoare. Martora a confirmat faptul că i-au dat banii inculpatei pentru a interveni la judecător.

În finalul declarației, martora a invocat exercitarea de presiuni asupra sa la momentul luării declarației la Direcția Națională Anticorupție Curtea remarcă faptul că pretinsele „presiuni” despre care a făcut vorbire martora au constat în „luarea telefonului mobil” de la martoră, pentru a se verifica daca a luat legătura cu inculpata, iar în continuare martora a susținut că nu a citit declarațiile date la Direcția Națională Anticorupție întrucât „fetița sa avea febră, fiind valabilă declarația dată în fața instanței”.

Fiind audiată în calitate de suspect (fila 114-120 vol. I d.u.p.), B. a declarat că ,,Nu recunosc învinuirea care mi se aduce, întrucât nu am săvârșit fapta de trafic de influență cum este reținută în sarcina mea. În toamna anului 2014 pe telefonul meu fix a sunat o doamnă care s-a recomandat Z., actuală A., casieră la Primăria Lunca Corbului, si după ce inițial a avut o discuție cu soțul meu, am purtat o discuție tot telefonică cu ea, in cadrul căreia am întrebat-o de unde mă cunoaște, cine m-a recomandat si ce litigiu are (…). La un interval de câteva luni mai târziu, cred că după ce i s-a admis apelul și s-a dispus rejudecarea de către instanța de fond, A. m-a solicitat să o ajut pe o prietenă a ei, jurista C. de la Primăria Lunca Corbului in procesele pe care aceasta le avea privind evacuarea dintr-o clădire pe care o ocupa, situata pe terenul proprietatea clienților mei care dețineau o hotărâre irevocabila.

I-am explicat acesteia faptul ca nu pot sa o apar pe C. pentru ca as fi împotriva clienților mei pe care îi apărăm din anul 2007 si documentele existente in dosar nu puteau modifica prin nicio cale extraordinara de atac situația din dosar. Existau mai multe hotărâri judecătorești prin care se stabilise cu autoritate de lucru judecat ca proprietari ai terenului sunt clienții mei, dispunându-se totodată demolarea construcției.

A. a insistat, a venit împreună cu C. la Curtea de Apel, am discutat cu acestea si le-am spus categoric ca nu le pot ajuta, ca eu apar cu buna credința clienții mei de peste 7 ani si le-am explicat ca hotărârile nu pot fi desființate si nu voi interveni la nimeni.

Arat faptul ca nu le-am promis nimic si nici nu le-am cerut nimic, explicându-le ca îmi pare rău de situația juristei care urma a fi executata silit, iar construcțiile demolate. (...).

La circa o luna mai târziu, A. a venit la Tribunalul Argeș si alerga după mine cu un pachet înfășurat in mai multe harții în care mi-a zis ca sunt 15.000 de lei si am refuzat-o categoric spunându-i sa plece ca sa nu aibă probleme. I-am spus acesteia ca eu am bani, nu pot influenta in niciun fel decizia si categoric o refuz.

Arat ca in nicio discuție nu i-am promis lui A. faptul ca pot interveni la judecători.

Mai târziu, la câteva săptămâni, A. a revenit, m-a căutat, nu o mai interesa procesul pe care îl avea la Judecătoria Costești si insista sa primesc pachetul cu bani. Am refuzat-o, i-am spus sa părăsească mai repede tribunalul si sa nu mă mai deranjeze. (...).

Arat faptul ca nu am avut nicio discuție cu C. prin care sa îmi propună vreo suma de bani pentru a interveni la judecători și niciodată nu i-am promis ca o voi ajuta in procesele respective. (…).

Niciodată C. nu a afirmat in fata mea ca i-a dat A. bani pentru ca aceasta, la rândul sau, sa mi-i dai mie și niciodată nu i-am promis ca voi interveni la judecător. Dimpotrivă, i-am spus lui C. ca voi continua sa apar clienții mei.

Arat ca nu am primit nicio suma de bani nici de la C., nici de la A., nu le-am promis ca le pot ajuta. (…).

Răspund prin aceea ca după momentul în care A. mi-a spus prima data ca a fost chemata la Direcția Națională Anticorupție, plângea și mi-a spus ca îi va denunța pe primar și pe C. ca au determinat-o să mă solicite ca apărător în procesul ei de partaj pentru a-i ajuta sa se răzbune pe avocata care a câștigat procesele adversarilor, adică pe mine.

Arat ca A. nu a cerut bani primarului si lui C., dimpotrivă aceștia i-au propus si i-au dat banii ca să vină la mine să mă roage să îi ajut. Oricum, eu arăt că eu nu am primit nicio sumă de bani nici de la A. și nici de la C.. (…).”

B. nu a dorit să dea declarații in calitate de inculpată (fila 130, vol. I d.u.p.), iar în fața instanței de judecată s-a prevalat de dreptul la tăcere (fila 42 dos. inst.).

Susținerile inculpatei în sensul că denunțătoarele au premeditat înscenarea acestei infracțiuni, C. urmărind să se răzbune pe avocată, iar A. A. să facă rost de bani, sunt infirmate de conținutul convorbirilor purtate în mediul ambiental din care reiese atât acțiunea de pretindere și primire a sumelor de bani, cât și scopul în care s-a realizat acest lucru: de a fi remisă celor două judecătoare din completul investit cu judecarea cererii de revizuire.

Din conținutul convorbirii purtate in mediul ambiental în data de 20 martie 2015 între inculpata B. și martora A., pusă la dispoziția organelor de urmărire penală de martora C., reiese că discuția se referă la Dosarul civil de fond nr. x/214/2012, care a fost atașat la Dosar nr. x/109/2015 aflat pe rolul Tribunalului Argeș. Inculpata vorbește despre demersurile concrete pe care le-a realizat în respectivul dosar, respectiv discuția pe care a avut-o cu una dintre judecătoare, faptul că urma să discute si cu cealaltă judecătoare din complet, reieșind fără echivoc primirea efectivă a sumei de 15.000 lei, scopul în care a fost primită, precum și pretinderea unei alte sume de 5.000 lei:

B.:- Trebuie să vină de la (...) Costești ăsta. Nu, nu, nu, s-a atașat la Dosarul nr. x, pardon, mi-a spus acuma băiatul se dă termen pe (..) s-a atașat, era vorba de Dosarul nr. x care s-a atașat. Mi-a spus acum (…) (neinteligibil). Deci e în stare de judecată. O fată (...) că cealaltă urmează să mă duc, că n-am avut timp. Nici timp, nici n-am găsit-o. (n.n. se referă la judecătoarele din completul de judecată). (…).

A. A.:- .(neinteligibil). aveți aicea să le dați câte cin…, cincizeci la fiecare și cincizeci lui mata!

B.:- Da, dar, zi-i de la mine, să mai mi-aducă cincizeci. Da?

A. A.:- Da. Da. Îi spun că nu. Mai cu cincizeci.

B.:- Da. Da. Da.

A. A.:- Păi dacă (neinteligibil). (n.n. se aud în fundal mai multe voci neinteligibile, numita B. îi explică cum a dat ea examen în magistratură).

A. A.:- Vin până vineri cu ăia. (n.n. se referă la suma de cincizeci de milioane lei vechi pretinsă de numita B.).

B.:- Da. (neinteligibil). diseară să vedem la cealaltă (neinteligibil) situația. (...).

A. A.:- Deci e treaba stabilită. Și când vin cu curcanul v-aduc și.

B.:- Îhî! Pentru . lucru stabilit, să vedem cealaltă, te sun eu diseară.(n.n. se referă la cealaltă judecătoare din completul de judecată) (…).

B.:- Nu. Să ceară și ea un termen pentru . ca să depună concluzii scrise

A. A.:- Să ceară termen pentru.?

B.:- Termenul dacă . dacă se judecă, să ceară un termen să depună concluzii scrise.

A. A.:- Am înțeles! Și dup-aia trebuie să mai facă ceva în ele?

B.:- .(neinteligibil).

A. A.:- Am înțeles! Gata! Păi așa facem.

B.:- Și . o semnează ia p-acolo, la calculator și (neinteligibil).

A. A.:- Gata! Așa facem. Ne auzim după. Miercuri sau joi?

B.:- Păi ea . eu le fac (n.n. se referă la concluziile scrise) . ca să fie miercuri gata și le dau drumul după . și atuncea .(neinteligibil). automat.

După sesizarea Direcției Naționale Anticorupție (care a avut loc la data de 20 octombrie 2015), A. a luat legătura cu inculpata B., încunoștințând-o despre această sesizare pe care a făcut-o împreună cu martora C.

Din conținutul convorbirii purtate in mediul ambiental în data de 28 octombrie 2015 între inculpata B. și martora C., interceptate în baza autorizării judecătorului de drepturi și libertăți, reiese că inculpata recunoaște că a primit anterior de la A. A. suma de 15.000 lei, iar martora C. își exprimă surprinderea că martora A. i-a mai cerut încă 5.000 lei:

C.: Dar dumneavoastră cât v-a dat de prima dată? V-a dat doar cât? Două sute de prima dată sau.?

B.: Nu, nu, nu.

C.: Că mi-a mai cerut cincizeci la urmă. Mi-a mai cerut cincizeci după.

B.: O sută cincizeci!

C.: Și dup-aia v-a mai dat și p-ăia cincizeci sau i-a oprit ea?

B.: Nu, nu, nu.

Din conținutul convorbirii purtate în mediul ambiental în data de 10 noiembrie 2015 între inculpata B. și martora C., interceptate în baza autorizării judecătorului de drepturi și libertăți, reiese că au continuat discuțiile privind faptul material al pretinderii si primirii sumelor de bani prin intermediul martorei A., dar și realizarea demersurilor promise de inculpată, în sensul că „va discuta”, dar că „nu garantează”, pentru că „sunt surprize și surprize”:

B.: Nu. Ea (...) ea a zis ea de la început că (...) iau ce (…) atât ca să pot să țin jumătate. De la început a spus așa.

C.: Și de la început v-a spus două sute . nu (...) trei sute cinci. Mă rog, trei sute, că după aceea a . a fost discuția de încă cincizeci.

B.: Da. Da. Da. Da.

C.: Deci ea a făcut prețul de la început două sute?

B.: Da. De la început. De la început. Și-a zis:,,Le ajunge câte cincizeci la fiecare”.

C.: A!

B.: Și restul opresc eu. Deci restul.

C.: Adică ea sau dumneavoastră?

B.: Ea, nu eu!

C.: A, ea a spus?

B.: Păi sigur că da. Ea . a oprit.

C.: Păi și din cât v-a spus, din trei sute ă.?

B.: Trei sute.

C.: Trei sute. A spus că eu i-am dat trei sute.

B.: Da. Și a oprit o sută cincizeci ea.

C.: A, și atuncea, probabil atuncea dumneavoastră i-ați spus: ,,Mai (...) ă (...) dă-mi cincizeci!”.

B.: După aceea, când.

C.: După aceea.

B.: Da. După aceea.

C.: Da. Dar altfel ea a zis că . că, ă.

B.: Deci ea de la început a fost așa. Mi-a spus clar.

C.: V-a spus că eu i-am dat trei sute.

B.: Mi-a spus!

C.: A!

B.: Și-a . Mi-a spus! Și-a zis . zice:,,Îi spun că dăm la fiecare câte . că dau la fiecare câte o sută, dar . opresc și eu o sută cincizeci”. Zic: ,,Și eu îi dau .(neinteligibil).” (...).

B.: (neinteligibil). (n.n. vorbesc concomitent) Păi cum? Păi cum a dat acceptul? Când (…). când n-a venit cu suma asta la mine. Deci nu. A venit și mi-a spus de la început că-i oprește . pentru serviciul care-l face.

C.: Doamne!

B.: Zic: ,,Mă, fii atentă că nu . nu garantez nimic, nu-ți promit nimic”.

C.: Da.

B.: I-am spus de la început. Sunt surprize și surprize, nu știu eu (…).

S-a reținut că atitudinea inculpatei de negare a primirii banilor si afirmațiile inculpatei că ar fi refuzat-o in mod expres pe martora A., se justifică prin aceea că fusese încunoștințată în prealabil de martora A. despre sesizarea organelor de urmărire penală, astfel că exista posibilitatea unei investigații penale în curs de desfășurare. Inculpata a adoptat această atitudine precauză, pentru a nu-i fi stabilită vinovăția prin măsuri de supraveghere tehnică, astfel încât în cadrul convorbirii din 28 octombrie 2015 a realizat mențiuni olografe, evitând să pronunțe sume de bani sau numele organelor de urmărire penală sesizate, deși în fața martorei a realizat aceste mențiuni privind suma de 20.000 de lei pe care a primit-o, în două tranșe, ,,15.000 de lei”, respectiv, ,,5.000 lei”, organele de urmărire penală sesizate, respectiv, ,,Direcția Națională Anticorupție” și data la care i-a promis că îi va restitui banii, respectiv, ,12 noiembrie 2015”.

Cu ocazia punerii în executare a mandatului de percheziție domiciliară emis de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Pitești (procesul verbal fiind atașat la filele 148-151 vol. I dup), la domiciliul inculpatei B. a fost identificat un înscris ce conține mențiunile olografe ,,Direcția Națională Anticorupție”, ,,12.11”, ,,200”, ,,150”, ,,50” și numărul de telefon mobil. Cu ocazia audierii în calitate de suspect, B. a declarat în legătură cu aceste mențiuni „au fost într-adevăr scrise de mine și conțin: numărul de telefon mobil al numitei C., pe care chiar ea mi l-a indicat, apoi este o data de 12.11, dar nu-mi dau seama daca se refera la ea, mențiunile 200, 150 și 070 nu știu ce reprezintă și nu știu când am făcut mențiunea, iar mențiunea Direcția Națională Anticorupție nu știu în ce împrejurări am scris-o deși scrisul îmi aparține.”

Din procesul-verbal de redare a convorbirii in mediul ambiental reiese că toate aceste mențiuni au fost realizate olograf de inculpata B. în cadrul întâlnirii avute în data de 28 octombrie 2015 cu martora C., când, având cunoștință despre demersurile realizate privind sesizarea Direcției Naționale Anticorupție, inculpata și-a luat măsuri de precauție pentru situația în care s-ar fi folosit metode speciale de supraveghere:

B.: (neinteligibil). mie mi-a zis că a fost chemată la . toate pixurile astea scriu și . le scriu și. (conform imaginilor video, numita B. încearcă să scrie ceva pe