ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1875/2016

Decizia nr. 1875/2016

Asupra cererii de recurs de față:

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul litigiului dedus judecății

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2/2014 reclamanta SC A. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate anularea notificării nr. x din 31 ianuarie 2014 transmisă de către CNAS prin care au fost comunicate o serie de date în vederea stabilirii, declarării și achitării contribuției clawback aferente trimestrului IV al anului 2013 și anularea adreselor nr. x din 25 februarie 2014 și nr. x din 31 martie 2014 prin care CNAS a răspuns contestației administrative formulată de reclamantă.

Hotărârea primei instanțe

Prin Sentința civilă nr. 2111 pronunțată la data de 02 iulie 2014 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a dispus următoarele:

Admite acțiunea formulată de reclamanta A. SA, reprezentată convențional prin SCA B., cu sediul în București, sector 5, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Anulează înștiințarea/notificarea nr. x din 31 ianuarie 2014.

Respinge cererea privind anularea adreselor nr. x din 25 februarie 2014, respectiv 31 martie 2014.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele considerente:

Conform art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011: "Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor sau reprezentanții legali ai acestora au obligația de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, o contribuție trimestrială calculată conform prezentei ordonanțe de urgență."

Potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, "contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție.

(2) Procentul "p" se calculează astfel:

p =

(CTt - BAt)

x 100,

CTt

unde:

CTt = consumul total trimestrial de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății;

BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, calculat prin împărțirea la 4 a bugetului anual aprobat inițial prin legea bugetului de stat.

(3) Valoarea procentului "p" se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7).

(4) Contribuția trimestrială prevăzută la alin. (1) se calculează și se datorează pentru valoarea consumului de medicamente realizat după data de 30 septembrie 2011.

Rezultă din aceste dispoziții legale că CNAS comunică fiecărui contribuabil consumul de medicamente suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și din bugetul Ministerul Sănătății, aferent vânzărilor plătitorului de contribuție, în acest sens fiind și dispozițiile art. 5 alin. (4), (6) și (7) din O.U.G. nr. 77/2011 care stabilesc că "(4) Farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamente potrivit prevederilor art. 1 raportează consumul de medicamente care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, după cum urmează: a) farmaciile cu circuit deschis raportează lunar consumul, în condițiile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; b) unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamentele prevăzute la art. 1 raportează lunar, până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară, la casele de asigurări de sănătate consumul de medicamente pe baza formularelor de raportare aprobate prin ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în termen de 30 de zile. (6) Casele de asigurări de sănătate raportează lunar consumul centralizat către Casa Națională de Asigurări de Sănătate până la data de 20 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuția, pe baza unei machete de raportare aprobate prin ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. (7) Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului, consumul centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate."

Deși aceste prevederi fac referire la comunicarea consumului de medicamente, Curtea de Apel București a constatat că prin notificarea contestată Casa Națională de Asigurări de Sănătate a comunicat reclamantei valoarea de compensare, astfel cum rezultă explicit din anexa nr. 1 a notificării, în care sunt menționate în tabel valorile în lei ale medicamentelor.

Or, atât prețul de referință, cât și prețul de decontare se stabilesc prin raportare la prețul de vânzare cu amănuntul în structură căruia nu intră doar prețul de producător (de regulă, deținător de autorizație de punere pe piață sau reprezentant al acestuia), ci și adaosul de distribuitor, adaosul de farmacie și TVA.

Relevante în acest sens sunt dispozițiile art. 16 din Normele privind modul de calcul al prețurilor la medicamentele de uz uman (anexă la Ordinul ministrului sănătății nr. 75/2009) conform cărora modul de calcul al prețului cu amănuntul maximal va fi unitar pentru toate medicamentele de uz uman eliberate pe bază de prescripție medicală, calculul acestui preț făcându-se pe baza următoarelor elemente: preț de producător, preț cu ridicata, preț cu amănuntul fără TVA, cota maximă a adaosului de distribuție, cota maximă a adaosului de farmacie, nivelul cotei de TVA conform reglementărilor în vigoare.

Sub acest aspect, Curtea a reținut că art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2011 prevede că "(1) Contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție."

Potrivit Deciziilor Curții Constituționale nr. 245/2013, 263/2013, 344/2013 și 268/2014, taxa clawback, respectiv contribuția rezultată în urma aplicării procentului "p" depinde de valoarea propriilor vânzări ale fiecărui plătitor de contribuție și în funcție de valoarea vânzărilor totale trimestriale de referință.

În acest context curtea a constatat că este nejustificată stabilirea valorii consumului pentru trimestrul IV 2013 prin raportare la valoarea compensărilor.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 39 din 5 februarie 2013, publicată în M. Of. nr. 100/20.02.2013, a fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor O.U.G. nr. 77/2011, constatându-se că sintagma "care include și TVA" din cuprinsul art. 3

1

alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011, astfel cum a fost completată prin O.U.G. nr. 110/2011, este neconstituțională, reținându-se că această contribuție trimestrială reprezintă un procent aplicat nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra TVA aplicată prețului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la profit.

Aplicarea taxei de clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea TVA în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport cu care se calculează taxa de clawback este neconstituțională.

Cu toate acestea, în notificarea contestată în prezenta cauză CNAS precizează în mod expres că în anexă este prevăzut consumul de medicamente pentru trimestrul IV 2013, pentru care se datorează contribuția trimestrială, consum care conține TVA, urmând ca acesta să fie dedus de fiecare deținător de autorizație de punere pe piață.

Curtea reține că Decizia Curții Constituționale nr. 39 din 5 februarie 2013 a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 20 februarie 2013, iar notificarea pentru trimestrul IV 2013 este emisă la data de 31 ianuarie 2014, ulterior publicării deciziei, pârâta ignorând această decizie și precizând în mod expres în cuprinsul notificării, așa cum s-a arătat, că acest consum de medicamente pentru trimestrul I 2013 conține TVA.

Pârâta susține în întâmpinare că nu are obligația legală de a deduce TVA-ul din consumul de medicamente suportat din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății comunicat deținătorilor de autorizații de punere pe piață, obligația legală de stabilire a sumei la care se plătește contribuția, precum și calculul și declararea contribuției fiind în sarcina reclamantei.

În această privință Curtea a reținut dispozițiile art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011 potrivit cărora stabilirea, calculul și declararea contribuției se efectuează de către persoanele obligate la plata acesteia, prev. la art. 4 alin. (3), pe baza informațiilor furnizate de CNAS.

Astfel, titularii obligației de plată a contribuției trimestriale prevăzută de art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011 calculează respectiva contribuție pe baza informațiilor ce îi sunt comunicate de CNAS, aplicând formula de calcul reglementată de această ordonanță, fără a avea posibilitatea să intervină asupra datelor primite de la CNAS, în speță, prin deducerea TVA-ului din consumul de medicamente.

În condițiile în care datele comunicate contribuabilului includ TVA, actele administrative prin care CNAS transmite aceste date în vederea calculării taxei clawback sunt nelegale, întrucât se ajunge în situația plății unui impozit la impozit, prin aplicarea procentului asupra TVA aplicată prețului medicamentelor, astfel cum este cazul în speță.

În consecință, calcularea contribuției comunicate reclamantei nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra TVA, echivalează cu un impozit la impozit, constituind o încălcare a principiului justei așezări a sarcinilor fiscale instituit de art. 56 alin. (2) din Constituție, dar și a principiului general valabil în materie fiscală conform căruia impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile - venituri sau bunuri, nu și asupra celorlalte impozite.

O altă critică formulată de reclamantă cu privire la legalitatea actelor administrative contestate vizează erorile existente în anexa la notificare.

Notificarea cuprinde medicamente care nu mai au APP valabil sau pentru care reclamanta nu este deținător de APP ori reprezentant legal al acestuia, respectiv medicamentele W07955001 - Fentanyl; W53199001 - Moduxin MR 35 mg; W55601002 - Rostat 10 mg și W54825001 - Aflamil.

A apreciat prima instanță că, afirmațiile reclamantei sunt întemeiate, rezultând din declarațiile trimestriale privind medicamentele pentru care se datorează contribuția (declarațiile nr. 103 din 13 ianuarie 2014 și nr. 104 din 13 ianuarie 2014) ca A. nu este deținător de APP sau reprezentant legal al acestuia, astfel că, în mod nelegal, CNAS a considerat reclamanta drept deținător de APP, plasând în sarcina acesteia obligația de declarare și plată a contribuției clawback.

În același sens, Notificarea cuprinde medicamente ce nu se regăsesc în declarația privind medicamentele pentru care se datorează contribuția, astfel cum a fost depusă de reclamantă pentru perioada de referință, fiind de observat că următoarele medicamente notificate de CNAS nu se regăsesc în cuprinsul declarației:

Cod CIM

Denumire comercială

W01271001

CUMINOL 250 mg - Cutie x 2 blist. Al/PVC x 10 compr. Film

W07955001

FENTANYL

W53199001

MODUXIN MR 35 mg

W55601002

ROSTAT 10 mg

W54825001

AFLAMIL

W14069002

BIAZOL 10 mg/g

Cum dispozițiile art. 4 alin. (2

1

) din O.U.G. nr. 77/2011 instituie în sarcina contribuabililor taxei de referință obligația de a depune lista actualizată a medicamentelor pentru care datorează contribuția trimestrială, rezultă că notificarea emisă de CNAS poate cuprinde doar acele medicamente care au fost asumate de către deținătorul de APP sau de reprezentantul acestuia.

Notificarea cuprinde un medicament sub o formă de ambalaj pe care reclamanta susține că nu l-a pus pe piață niciodată, respectiv medicamentul W01271001 - Cuminol 250 mg, ce se regăsește într-o formă de ambalaj (Cutie x 2 blist. Al/PVC x 10 compr. Film - deci cutii cu 20 de comprimate), fiind de observat că pârâta nu aduce niciun argument valabil pentru a combate susținerile reclamantei și a justifica, în final, includerea acestuia în categoria medicamentelor pentru care reclamanta datorează contribuția.

În afara celor mai sus expuse, este de observat că în lista comunicată se regăsesc o serie de medicamente, respectiv W53199001 - Moduxin MR 35 mg și W54825001 - Aflamil, care nu se regăsesc în Catalogul Național al prețurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piață (C.) valabil în perioada de referință - trimestrul IV 2013 - luna octombrie (http://www.msf-dgf ro/msf-dgD5/CanaOct.pdf), neavând prețul avizat în conformitate cu prevederile legale incidente (Anexele 14 - 15).

Față de aceste considerente curtea a constatat întemeiată acțiunea reclamantei, dispunând anularea notificării contestate pentru încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 77/2011 și a existenței unor date eronate în cuprinsul notificării, ceea ce face de prisos examinarea criticilor reclamantei pe marginea încălcării Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Curtea a respins acțiunea reclamantei, în ceea ce privește solicitarea de anulare a adreselor nr. x din 25 februarie 2014 și nr. x din 31 martie 2014 prin care CNAS a răspuns contestației administrative formulată de reclamantă, reținând că aceste înscrisuri atestă, în fapt, parcurgerea proceduri prealabile și deschiderea dreptului la acțiunea în contencios administrativ, acțiune ce poate avea ca obiect cenzurarea actului administrativ vătămător și nu a actului de soluționare a plângerii prealabile.

Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinței nr. 2111 din 02 iulie 2014 a formulat recurs autoritatea publică pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru motive încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, în sensul menținerii Notificării nr. x din 01 ianuarie 2014 prin care s-a comunicat intimatei-reclamantei consumul de medicamente pentru trimestrul IV 2013 suportat de FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății.

Analizând cererea de recurs ce face obiectul prezentei judecăți, Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă formulează două critici hotărârii date de instanța de fond.

Prima critică se referă la reținerile instanței de fond cu privire la includerea TVA în sumele indicate în Notificarea nr. x din 31 ianuarie 2014 prin care s-a comunicat reclamantei consumul de medicamente pentru trimestrul IV 2013 suportat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății, precum și adaosurile comerciale încasate de alte entități din lanțul de distribuție.

Privitor la acest aspect, susține recurenta că taxa pe valoare adăugată la stabilirea contribuției clawback s-a aplicat exclusiv pentru trimestrele I - III ale anului 2012 și începând cu trimestrul IV al anului 2012, în urma adoptării O.G. nr. 17/2012, taxa pe valoare adăugată a fost eliminată, astfel că procentul "p" pentru trimestrul IV 2012 s-a determinat prin eliminarea taxei pe valoare adăugată iar potrivit art. 3 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 77/2011 cu modificările și completările ulterioare, contribuția trimestrială pentru trimestrul IV 2013 a fost calculată prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție.

Mai susține recurenta că, consumul de medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate este calculat pe baza prețului de referință suportat din FNUASS care include și TVA.

O.G. nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, la art. 7 din Secțiunea a 2-a - Reglementări privind contribuția trimestrială prevăzută de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, și O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, prevede în mod explicit faptul că începând cu trimestrul IV 2012, calculul contribuției trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, cu completările ulterioare, unde CTt și BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată.

Astfel, susține în continuare recurenta, din coroborarea textelor legislative menționate anterior, reiese faptul că taxa pe valoare adăugată la stabilirea contribuției clawback, s-a aplicat exclusiv pentru trimestrele I - III ale anului 2012, și începând cu trimestrul IV al anului 2012, în urma adoptării O.G. nr. 17/2012, taxa pe valoare adăugată a fost eliminată, astfel că procentul "p" pentru trim. IV 2013 s-a determinat prin eliminarea taxei pe valoare adăugată.

Potrivit art. 3 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 77/2011 cu modificările și completările ulterioare, contribuția trimestrială pentru trimestrul IV 2013 a fost calculată prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție iar în conformitate cu Ordinul comun al ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 423/191/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru anul 2013 de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 - 2014, cu modificările și completările ulterioare, casele de asigurări de sănătate decontează numai medicamentele cu denumirile comerciale prevăzute în Lista cu medicamente (denumiri comerciale), elaborată pe baza Listei cuprinzând denumirile comune internaționale (DCI) ale medicamentelor din Nomenclatorul medicamentelor de uz uman de care beneficiază asigurații pe bază de prescripție medicală în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuție personală, aprobată prin hotărâre a Guvernului.

Prevederile mai sus menționate se coroborează în mod corespunzător cu art. 14 alin. (1) din actul normativ invocat anterior, potrivit cărora, lista prețurilor de referință pe unitate terapeutică este aferentă medicamentelor (denumiri comerciale) din catalogul național al prețurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piață (C.), care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și se elaborează de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, respectiv Ordinul președintelui CNAS nr. 696/2009, cu modificările și completările ulterioare, în care prețul de referință se calculează pornind de la prețul maxim de vânzare cu amănuntul cu TVA, prevăzut în C.

Mai susține recurenta că, la calcularea prețului de referință pentru medicamentele cuprinse în sublistele A, B, secțiunile C1 și C3 din sublista C din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, se are în vedere prețul maximal de vânzare cu TVA.

Prin urmare, consumul de medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate este calculat în baza prețului de referință suportat din FNUASS care include și TVA.

Prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1275/2011 - Partea I - au fost aprobate listele și prețurile de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naționale de sănătate, precum și metodologia de calcul al acestora.

În acest sens, susține că medicamentele din sublista C secțiunea C2 din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare, care se eliberează prin farmacii cu circuit închis, respectiv pentru DCI-urile corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc, prețurile de decontare nu pot depăși prețurile cu ridicata corespunzătoare prețurilor de decontare.

Astfel, pentru calculul consumului aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție, menționează următoarele:

- medicamentele eliberate în tratamentul ambulatoriu în sistemul de asigurări sociale de sănătate se suportă din bugetul Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate la nivelul prețului de referință care include și TVA, potrivit art. 102 alin. (5) din Contractul - cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 - 2014 aprobat prin H.G.. nr. 117/2013 (act normativ în vigoare pentru trimestrul IV 2013) și Ordinului președintelui CNAS nr. 615/2010 privind aprobarea metodei de calcul al prețului de referință pentru medicamentele cu și fără contribuție personală prescrise în tratamentul ambulatoriu, cu modificările și completările ulterioare;

- medicamentele eliberate în cadrul Programelor naționale de sănătate se suportă din bugetul Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății la nivelul prețului de decontare care include și TVA, potrivit Ordinului ministrului sănătății nr. 1275/2011 privind aprobarea listelor și prețurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naționale de sănătate și a metodologiei de calcul al acestora, cu modificările și completările ulterioare;

- în unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă medicamentele sunt achiziționate la un preț ce nu poate depăși prețul de C., care include și TVA.

Prin urmare, susține recurenta, consumul de medicamente de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate este calculat în baza prețului de referință suportat din FNUASS care include și TVA, iar în această situație consumul centralizat de medicamente înregistrat la nivelul CNAS include și TVA.

Potrivit dispozițiilor legale mai sus menționate, CNAS avea obligația de a comunica reclamantei consumul propriu centralizat de medicamente înregistrat corespunzător datelor din sistemul de asigurări sociale de sănătate (care include și TVA), neexistând obligația legală a CNAS de a deduce TVA-ul din consumul de medicamente suportat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății comunicat DAPP-urilor. Obligația legală de stabilire a sumei la care se plătește contribuția, precum și calculul și declararea contribuției este în sarcina reclamantei (în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011).

De altfel, prin adresa nr. x din 31 ianuarie 2014 i s-a comunicat reclamantei faptul că pentru trimestrul IV 2013, consumul de medicamente suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății aferent vânzărilor plătitorului de contribuție pentru medicamentele din lista depusă, pentru care se datorează contribuția trimestrială, conține și taxa pe valoare adăugată, și că această taxă trebuie să fie dedusă de către reclamantă.

Astfel, taxa clawback fiind o obligație fiscală alături de taxe și impozite datorate, conform prevederilor legale putea fi dedusă de reclamantă în condițiile stabilite prin legislația fiscală.Prin urmare, reclamanta nu a fost prejudiciată, mecanismul de colectare a taxei pe valoare adăugată fiind reglementat de dispozițiile Titlului VI al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Aceste prevederi sunt armonizate cu prevederile imperative ale Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 112/2006/CE privind sistemul comun al TVA, aplicabilă la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene iar în conformitate cu dispozițiile acestei directive prin "persoană impozabilă" se înțelege orice persoană care, în mod independent, desfășoară în orice loc orice activitate economică, indiferent de scopul sau rezultatele activității respective.

Potrivit legislației naționale, taxa clawback este o obligație fiscală alături de taxe și impozite datorate conform prevederilor legale.

Cea de-a doua critică formulată de recurentă se referă la susținerile instanței de fond cu privire la erorile cuprinse în Anexa la Notificare, respectiv la medicamentele incluse în listă.

În acest sens, recurenta susține următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) și (2

1

) din O.U.G. nr. 77/2011, "Deținătorii ț* autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, persoane juridice române, au obligația să depună la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în termenul prevăzut la alin. (1), lista medicamentelor pentru care se datorează contribuția trimestrială. Persoanele juridice menționate la alin. (1) și (2) au obligația să depună la Casa Națională de Asigurări de Sănătate lista actualizată a medicamentelor pentru care se datorează contribuția trimestrială, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare încheierii trimestrului pentru care se datorează contribuția." iar în aplicarea acestor prevederi, intimata-reclamanta a transmis autorității lista medicamentelor pentru care datorează contribuția trimestrială, printre acestea regăsindu-se și codurile de identificare a medicamentelor ce fac obiectul prezentei cauze și pe care instanța de fond le-a înlăturat, cu motivarea eronată că medicamentele notificate de CNAS nu se regăsesc în cuprinsul declarațiilor reclamantei nr. 103 din 13 ianuarie 2014 și nr. 104 din 13 ianuarie 2014. Totodată, precizăm faptul că, numai urmare a transmiterii acestei liste, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a procedat la stabilirea consumului centralizat de medicamente corespunzător trimestrului IV 2013, astfel că susținerile instanței de fond sunt nefondate.

Toate codurile de identificare a medicamentelor contestate de intimata-reclamantă au fost declarate de A. SA în calitate de deținător de autorizație de punere pe piața în Lista medicamentelor pentru care se datorează contribuție trimestriala, listă ce a fost depusa la CNAS în conformitate cu prevederile art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, prin adresa 2844 din 28 octombrie 2011 înregistrată la CNAS cu nr. 14075 din 31 octombrie 2011, medicamentele fiind identificate la pozițiile 4 (W54825001), 6 (W14069002), 14 (W01271001), 29 (W07955001), 41 (W53199001) și 58 (W55601002) - (anexa 4 - depusă de CNAS la dosarul de fond), iar în declarațiile intimatei-reclamante nr. 103 din 13 ianuarie 2014 și nr. 104 din 13 ianuarie 2014, medicamentele ce fac obiectul prezentei cauze se regăsesc la poziția 32 medicamentul (W07955001), la poziția 43 - 44 medicamentul (W53199001), la poziția 64 medicamentul (W55601002), la poziția 10 medicamentul (W54825001 Cavinton) și la poziția 14 din declarația reclamantului se află medicamentul (W01271001 Cuminol 250 mg)

Referitor la medicamentele codificate: W07955001, W53199001, W54825001 și W14069002, susține recurenta că acestea au fost raportate la casele de asigurări de sănătate, ca medicamente eliberate pacienților în trimestrul IV 2013 numai de furnizorii de medicamente din unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă, respectiv de canalele de eliberare prevăzute la art. 5 alin. (4) lit. b) din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, iar codurile CIM W55601002 și W01271001 au fost raportate la casele de asigurări de sănătate, ca medicamente eliberate pacienților în trimestrul IV 2013 de către farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă, respectiv de toate canalele de eliberare prevăzute la art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare (anexa 1 - consum medicamente DAPP A. T 4 2013 depuse de CNAS la dosarul de fond).

Toate codurile CIM ce fac obiectul prezentei cauze au fost listate în C. și potrivit dispozițiilor Ordinului MS nr. 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al prețurilor la medicamentele de uz uman, toate medicamentele de uz uman care se eliberează pe bază de prescripție medicală, pentru care a fost emisă o autorizație de punere pe piață, denumită în continuare APP, valabilă pe teritoriul României și care se comercializează pe teritoriul României sunt supuse avizului de preț și se include în C. Astfel:

Cod CIM

Perioada listare în C.

W07955001

Inclusiv T4 2013

W53199001

Inclusiv T3-2013

W55601002

Inclusiv T4 2013

W54825001

Inclusiv T4 2011

W01271001

Inclusiv T4 2013

W14069002

Inclusiv T4 2013

Referitor la medicamentele eliberate prin canalele de eliberare menționate la art. 5 alin. (4) lit. b) și raportate lunar de către acestea, precizează recurenta că acestea pot proveni din stocurile anterioare, din stocurile și achiziția curenta sau doar din achiziția curentă. Astfel, între data de achiziție a unui medicament de către canalele de eliberare mai sus menționate și utilizarea sa efectiva (eliberare către consumatorul final - pacient) cu raportarea în consum, poate exista un decalaj de timp, motiv pentru care prezenta lor în consumul trimestrial de medicamente nu este condiționată de listarea medicamentului în C. la nivelul trimestrului de referința la care se portează consumul de medicamente, astfel că susținerea instanței de fond este neîntemeiată.

Având în vedere prevederile art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, coroborate cu prevederile art. 3 alin. (1), art. 4 și art. 5 alin. (4) din actul normativ mai sus menționat, orice medicament pus de piață în baza unei autorizații de punere pe piața se poate regăsi printre categoriile de medicamente pentru care se datorează contribuție trimestrială și în consumul trimestrial de medicamente suportate din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent medicamentelor din Lista pentru care se datorează contribuție trimestriala depusa de subiecții plătitori la CNAS. Totodată, menționează că în conformitate cu prevederile art. 17 din H.G. nr. 117/2013 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 - 2014 și a art. 6 lit. b) din Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 423/191/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2013 a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 - 2014, casele de asigurări de sănătate au obligația să deconteze furnizorilor de servicii medicale și de medicamente pe baza facturilor însoțite de documentele justificative prezentate atât pe suport de hârtie, cât și în format electronic contravaloarea serviciilor medicale/medicamentelor contractate, efectuate/eliberate, raportate și validate conform normelor, în limita valorii de contract. Toate documentele necesare decontări: serviciilor medicale și a medicamentelor și a unor materiale sanitare în tratamentul ambulatoriu, precum și a dispozitivelor medicale în ambulatoriu se certifică pentru realitatea și exactitatea datelor raportate prin semnătura reprezentanților legali ai furnizorilor.

Contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent fiecărui plătitor de contribuție.

Prin raportare la susținerile instanței de fond și fără a reitera aspectele învederate instanței de judecată cu privire la calculul procentului "p", precizează că, potrivit art. 5 alin. (4), (5) și (6) din O.U.G. nr. 77/2011, consumul total trimestrial de medicamente (CTt) suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, se calculează pe baza datelor raportate de casele de asigurări de sănătate și centralizate de la farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă.

De asemenea, art. 2 din Ordinul nr. 1.518/890/2011 precizează faptul că unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă răspund de corectitudinea și exactitatea datelor raportate caselor de asigurări de sănătate.

Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 2 casele de asigurări de sănătate vor valida:

a) raportarea farmaciilor cu circuit deschis privind consumul de medicamente cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală, cuprinse în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare, pe baza machetei-raport prevăzute în anexa nr. 1;

b) raportul unităților sanitare cu paturi privind consumul de medicamente care se acordă bolnavilor cuprinși în cadrul programelor naționale de sănătate, pe baza machetei-raport prevăzute în anexa nr. 2;

c) raportul centrelor de dializă pentru consumul de medicamente utilizate în cadrul serviciilor medicale de dializă, pe baza machetei-raport prevăzute în anexa nr. 3.

De asemenea, precizează faptul că potrivit art. 3 din actul normativ menționat anterior, datele prevăzute la art. 2 vor fi raportate la Casa Națională de Asigurări de Sănătate lunar, atât în format electronic, cât și pe suport hârtie, până la data de 20 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuția.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 5 alin. (4) și (6) din actul normativ menționat anterior, casele de asigurări de sănătate raportează consumul centralizat către CNAS în baza raportărilor făcute de farmaciile cu circuit deschis, unitățile sanitare cu paturi și centrele de dializă care utilizează medicamente potrivit prevederilor art. 1.

Prin urmare, solicită a se constata faptul că sistemul de raportare este instituit de legiuitor prin O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare și prin legislația derivată.

Totodată, mai susține recurenta că veniturile realizate ca urmare a aplicării contribuției trimestriale potrivit O.U.G. nr. 77/2011 cu modificările și completările ulterioare, respectiv pentru trimestrul IV al anului 2013, constituie venituri la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și sunt folosite pentru medicamente incluse în programele naționale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală și pentru servicii medicale, potrivit art. 7 din actul normativ mai sus menționat.

În continuare, recurenta susține că medicamentele aferente trimestrului IV 2013 au fost decontate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate către farmacii și ulterior de acestea către distribuitori și producători iar sumele aferente consumului total trimestrial de medicamente comunicat reclamantei reprezintă sume decontate din bugetul FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății către furnizorii de servicii medicale (farmacii, unități sanitare cu paturi și centre de dializă), furnizori de servicii medicale care la rândul lor achită contravaloarea medicamentelor eliberate pacienților sau achiziționate cu acest scop către lanțul de distribuție, aceste sume ajungând în final la deținătorul autorizației de punere pe piață.

Astfel, precizează recurenta că pentru trimestrul IV 2013 din bugetul FNUASS au fost decontate integral farmaciilor de către casele de asigurări de sănătate contravaloarea medicamentelor eliberate de către acestea, iar intimata-reclamantă a încasat și ea la rândul său contravaloarea acestor medicamente în urma plăților făcute de către farmacii și nu a contestat prin nicio modalitate sumele încasate și nici consumul de medicamente aferente.

Prin urmare, atâta timp cât reclamanta la momentul la care a încasat aceste sume nu a contestat niciun mod consumul de medicamente, înseamnă că l-a acceptat, fiind în totalitate de acord cu acesta. Reaua-credință a reclamantei rezultă cu certitudine din faptul că înțelege să conteste consumul de medicamente decontat din fond doar în situația în care are obligația plății contribuției trimestriale, nu și atunci când a încasat sumele decontate din bugetul FNUASS. Or, o atare situație e de neconceput, reclamanta având obligația legală de a achita contribuția trimestrială în conformitate cu prevederile legale.

În măsura în care reclamanta contestă acest consum, înseamnă că înțelege să conteste și sumele de care a beneficiat inițial din bugetul FNUASS și într-o atare situație are obligația legală a restituirii lor.

Având în vedere că sumele plătite de deținătorii de autorizații de punere pe piață a medicamentelor, deci inclusiv de reclamanta din prezenta cauză sunt folosite pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă (decontate în cadrul [ii pe serviciu medical), în condițiile neefectuării plății ar rezulta o pagubă pentru Fondul național de asigurări sociale de sănătate, ceea ce ar conduce la îngrădirea accesului la medicamente al asiguraților.

Pe cale de consecință, pentru toate considerentele expuse, solicită recurenta admiterea recursului formulat de CNAS împotriva Sentinței civile nr. 2111 din 02 iulie 2014, în sensul menținerii Notificării nr. x din 31 ianuarie 2014 prin care s-a comunicat intimatei-reclamante consumul de medicamente pentru trimestrul IV 2013 suportat din FNUASS și din bugetul Ministerului Sănătății.

Apărările formulate față de recursul declarat

În combaterea recursului promovat de recurenta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a formulat întâmpinare intimata-reclamantă A. SA, în cuprinsul căreia a solicitat, în principal anularea recursului, ca urmare a faptului că nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, iar în subsidiar, respingerea acestuia, ca nefondat, cu consecința menținerii sentinței de fond, drept legală și temeinică.

Cu privire la solicitarea de anulare a recursului, precizează intimata că, deși recurenta și-a întemeiat în mod generic recursul pe dispozițiile art. 488 alin. (8) C. proc. civ., în realitate nu a indicat în concret nicio dispoziție a vreunul act normativ ce ar fi fost încălcată de instanța de fond în soluționarea inițială a cauzei.

Pe fondul recursului, în măsura în care se va considera că motivele de recurs formulate de recurentă se încadrează în cazurile prevăzute în art. 488 C. proc. civ. susține intimata că toate alegațiile recurentei CNAS cu privire la principiile referitoare la efectele în timp ale Deciziilor Curții Constituționale sunt complet inutile cauzei, pentru simplul motiv că Decizia nr. 39/2013 a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 20 februarie 2013, în timp ce notificarea anulată de prima instanță a fost emisă de CNAS în data de 31 ianuarie 2014, la aproape un an de la data publicării deciziei, timp în care CNAS nu și-a pus în acord conduita cu cele stabilite de către Curtea Constituțională.

De altfel, nu există niciun temeiul legal care să susțină afirmația recurentei: "(...) iar după primirea acestui consum, deținătorii de autorizații de punere pe piață au obligația să deducă TVA-ul în vederea calculării contribuției trimestriale".

Explicația dată de CNAS în cuprinsul notificării, conform căreia consumul de medicamente "conține TVA, urmând ca acesta să fie dedus de fiecare DAPP" nu este de natură să înlăture elementul de nelegalitate expus în prezenta secțiune, întrucât obligația legală a subscrisei este de a calcula, declara și achita contribuția clawback în conformitate cu datele comunicate în notificare, respectiv procentul "p" și valoarea consumul de medicamente aferent A. [art. 5 alin. (3) teza I din O.U.G. nr. 77/2011: "Stabilirea, calculul și declararea contribuției se efectuează de către persoanele obligate la plata acesteia, prevăzute la art. 4 alin. (3), pe baza informațiilor furnizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate"].

Mai susține intimata că este legată în a efectua calculul contribuției potrivit formulei din art. 3 strict pe baza valorilor comunicate de CNAS, orice altă operațiune prealabilă urmând a duce la un rezultat diferit și un cuantum al taxei ce nu este conform cu datele comunicate, A. putând suferi o serie întreagă de sancțiuni (fals în declarații, urmărirea întregii sumei de către organele fiscale) atât timp cât administrarea și implicit încasarea contribuției nu sunt în sarcina CNAS ci a organelor fiscale, acestea din urmă nefiind obligate să aplice raționamentul propus de CNAS și care nu are nicio bază legală opozabilă acestora.

Contrar prevederilor O.U.G. nr. 77/2011 și a interpretării rezultate din jurisprudența Curții Constituționale, din conținutul notificării rezultă limpede că CNAS nu a scăzut valoarea TVA-ului din valorile compensate aferente fiecărui contribuabil; aceasta cu atât mai mult cu cât O.G. nr. 17/2012 prevede că doar CTt și Bat nu includ TVA, nu și valorile vânzărilor individuale pentru fiecare medicament.

Dimpotrivă, CNAS recunoaște în mod explicit că valorile consumului de medicamente conțin și TVA și sugerează contribuitorilor să procedeze ei înșiși la o modificare a datelor comunicate prin notificare, modificare ce nu are vreo bază legală și care îi poate expune la numeroase sancțiuni iar acest lucru înseamnă că taxa clawback este calculată în funcție de valoarea unei alte taxe, ajungându-se la o dublă impozitare ce încalcă principiul constituțional al justei așezări a sarcinilor fiscale și protecția constituțională și convențională (Convenția Europeană a Drepturilor Omului) a proprietății (ar. 44 și 56 din Constituție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului).

Altfel spus, procentul "p" indicat mai sus a fost aplicat asupra unei valon - consumul de medicamente aferent fiecărui plătitor de contribuție - ce includea deja taxa pe valoare adăugată corespunzătoare acestor medicamente.

În motivarea Deciziei nr. 39/2013, Curtea Constituțională a arătat că taxa clawback reprezintă o contribuție trimestrială care, potrivit formulării inițiale a O.U.G. nr. 77/2011, se aplica "(...) nu numai asupra prețului în sine al medicamentelor, ci și asupra taxei pe valoare adăugată aplicată prețului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la impozit".

Or, a arătat Curtea Constituțională, în virtutea principiului general valabil în materie fiscală, impozitele și taxele se aplică asupra materiei impozabile (venituri sau bunuri), iar nu și asupra altor taxe: "(...) aplicarea taxei de clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea taxei pe valoarea adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport cu care se calculează taxa de clawback este neconstituțională

În consecință, susține intimata, soluția legală și temeinică nu este aceea ca reclamanta să facă operațiuni și deduceri pe baza datelor comunicate, ci ca CNAS să comunice ab initio valori ale consumul de medicamente care să nu includă TVA, în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 39/2013.

Cât privește problema includerii în notificare a unor medicamente care nu puteau fi puse pe piață în perioada de referință susține intimata că nu este clară critica pe care o face CNAS cu privire la acest punct. Astfel, nici măcar prin recurs nu sunt contestate argumentele primei instanțe cu privire la această chestiune, deși ele au fost dezbătute pe larg atât în fața primei instanțe cât și în hotărârea acesteia.

Astfel, cu privire la medicamentele neincluse în declarația trimestrială dată pentru perioada de referință, susține intimata că a dovedit în fața primei instanțe că următoarele medicamente notificate de CNAS nu se regăsesc în cuprinsul declarației:

Cod CIM

Denumire comercială

W01271001

CUMINOL 250 mg - Cutie x 2 blist. AI/PVC x 10 compr. Film

W07955001

FENTANYL

W53199001

MODUXIN MR 35 mg

W55601002

ROSTAT 10 mg

W54825001

AFLAMIL

W14069002

BIAZOL 10 mg/g

Susține intimata că CNAS afirmă în mod fals că aceste medicamente s-ar regăsi totuși în declarațiile depuse de subscrisa pentru trimestrul în cauză: "(...) iar în declarațiile intimatei-reclamante nr. 103 din 13 ianuarie 2014 și nr. 104 din 13 ianuarie 2014, medicamentele ce fac obiectul prezentei cauze se regăsesc la poziția 32 medicamentul (W07955001), la poziția 43 - 44 medicamentul (W53199001), la poziția 64 medicamentul (W55601002), la poziția 10 medicamentul (W54825001 Cavinton) și la poziția 14 din declarația reclamantului se află medicamentul (W01271001 Cuminol 250 mg).

La pozițiile indicate în recurs se află medicamente având alte coduri CIM, fiind vorba de alte variații și forme farmaceutice decât cele indicate de societate:

>La poziția 32 din listă se regăsește codul W55310001, iar nu W07955001;

>La pozițiile 43 - 44 din listă se regăsesc codurile W53199002 și W59722004, iar nu W53199001;

>La poziția 64 din listă se regăsește codul W55990002, iar nu W55601002;

>La poziția 10 din listă se regăsește codul W54828001, iar nu W54825001;

>La poziția 14 din listă se regăsește codul W01271002, iar nu W01271001;

Prin urmare, toate asocierile făcute de CNAS în încercarea de a sugera eroarea (de fapt în orice caz, iar nu de drept), în care s-ar fi aflat instanța de fond sunt greșite, având în vedere cu totul alte coduri decât cele indicate de noi și reținute de instanța de fond.

De asemenea, CNAS nu aduce nicio dovadă concretă în ceea ce privește afirmația generică conform căreia unele medicamente ar fi fost raportate de către furnizorii de medicamente. Oricum, o astfel de dovadă ar viza răsturnarea situației de fapt stabilită de către prima instanță, aspect inadmisibil în prezenta fază procesuală.

În orice caz, în cazul medicamentelor având codurile W07955001, W53199001, W55601002, W54825001, susține intimata că s-a plâns de faptul că acestea nu aveau APP valabil în perioada de referință, aceasta fiind condiția sine qua non pentru nașterea obligației de plată a contribuției [art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011. "Deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor (.)]. iar CNAS nu a prezentat nicio probă din care să rezulte că medicamentele respectiv chiar aveau APP în perioada de referință - trimestrul IV 2013, astfel încât să tindă la răsturnarea situației de fapt reținută de prima instanță.

Faptul că unele dintre aceste medicamente ar fi avut preț valabil în C.-ul aferent trimestrului respectiv (dar în orice caz, nu toate după cum chiar CNAS recunoaște) nu reprezintă în niciun caz un argument în sensul că aceste aveau, de fapt APP valabil, sau că au fost puse pe piață și consumate în cantitățile indicate în perioada de referință.

După cum chiar CNAS recunoaște în mod explicit în cererea de recurs, două medicamente nu au avut preț legal avizat în perioada de referință, mai mult, medicamentul având cod W54825001 nu a mai avut preț avizat încă din trimestrul 4 2011 în condițiile în care nu există niciun text de lege (în orice caz, CNAS nu l-a indicat) care să permită ca un medicament să fie pus pe piață în lipsa prețului legal avizat în perioada de referință corespunzătoare.

Astfel, nici cu privire la acest argument validat de instanța de fond, CNAS nu a furnizat vreo critică întemeiată pe încălcarea vreunei norme de drept material, fiind repetată chestiunea referitoare la prelungirea efectelor autorizației de punere pe piață (deși nu făcea obiectul elementului de nelegalitate invocat). De asemenea, deși nu are nicio relevanță pentru speță, CNAS mai încearcă să paseze oarecum răspunderea pentru datele comunicate precizând că "toate documentele necesare decontării serviciilor medicale și a medicamentelor și a unor materiale sanitare în tratamentul ambulatoriu, precum și a dispozitivelor medicale în ambulatoriu, se certifică pentru realitate