ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4847/2019

Ședința publică din data de 17 octombrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 20.11.2015 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate: anularea adresei CNAS nr. x/16.06.2015 și a adresei CNAS nr. x/29.06.2015, reprezentând actele administrative în legătură cu notificarea aferentă contribuției clawback pe trimestrul I/2015; anularea adresei CNAS nr. x/29.04.2015 aferente contribuției clawback din trimestrul I/2015 (notificare). În subsidiar, a solicitat obligarea CNAS să răspundă contestației depuse împotriva Notificării din data de 30.04.2015, în cadrul procedurii plângerii prealabile. A solicitat și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 851/2016 din 14 martie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 851/2016 din 14 martie 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.A., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și admiterea cererii de chemare în judecată, cu obligarea pârâtei la plata cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului arată că instanța a reținut în mod greșit că datele eronate comunicate, respectiv menționarea greșită a codurilor pentru medicamentele eliberate spre consum în trimestrul I 2015, au natura unor simple erori materiale, raționamentul instanței fiind rezultatul interpretării și aplicării eronate a prevederilor art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011, conform cărora Casa Națională de Asigurări de Sănătate are obligația să comunice subiecților plătitori ai taxei clawback valoarea consumului de medicamente înregistrat în sistem.

Critică faptul că instanța de fond a apreciat că realitatea actului administrativ este exclusiv determinată de valoarea consumului, iar includerea eronată a unor medicamente pentru care nu s-a înregistrat consum, nu prezintă relevanță juridică, fiind asimilată unor simple erori materiale, ceea ce contravine O.U.G. nr. 77/2011, care la art. 4 prevede obligația deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, de a depune trimestrial lista medicamentelor pentru care datorează această contribuție, iar la art. 3 din aceeași ordonanță se prevede că valoarea contribuției clawback se raportează la medicamentele efectiv consumate în perioada de referință.

Consideră că orice eroare de raportare cu privire la aceste medicamente nu poate fi asimilată unei simple erori materiale, fiind de natură să afecteze valabilitatea actului emis.

Susține că, în speță, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a raportat în mod greșit medicamente care nu au făcut obiectul comercializării de către recurenta-reclamantă, ceea ce nu se circumscrie unei erori materiale, întrucât afectează însăși legalitatea actului administrativ. Mai mult, arată că intimata-pârâtă nu a îndreptat ulterior erorile semnalate și confirmate chiar de către aceasta.

În ceea ce privește principiul predictibilității fiscale, consideră că acesta a fost încălcat prin inserarea datelor eronate în actele emise de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, contrar dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, întrucât contribuția datorată de societate nu poate fi stabilită prin raportare la date și informații ce nu pot fi verificate, de natură să conducă la stabilirea unor taxe arbitrale.

Deși a fost legal citată, intimata-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu a formulat întâmpinare.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

În cauză, reclamanta S.C. A. S.A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate: anularea adresei CNAS nr. x/16.06.2015 și a adresei CNAS nr. x/29.06.2015, reprezentând actele administrative în legătură cu notificarea aferentă contribuției clawback pe trimestrul I/2015; anularea adresei CNAS nr. x/29.04.2015 aferente contribuției clawback din trimestrul I/2015 (notificare). În subsidiar, a solicitat obligarea CNAS să răspundă contestației depuse împotriva Notificării din data de 30.04.2015, în cadrul procedurii plângerii prealabile.

În speță, contribuția clawback vizează trimestrul I 2015.

Într-o primă critică, recurenta-reclamantă susține că în cauză Casa Națională de Asigurări de Sănătate a comunicat eronat datele cu privire la medicamentele eliberate de recurentă spre consum în trimestrul I 2015, în sensul menționării greșite a codurilor pentru medicamentele eliberate spre consum și includerii eronate a unor medicamente pentru care nu s-a înregistrat consum, recurenta apreciind că aceste aspecte afectează însăși legalitatea actului administrativ, cu atât mai mult cu cât intimata-pârâtă nu a îndreptat ulterior erorile semnalate.

Înalta Curte constată că această critică este nefondată, având în vedere că prin adresa nr. x/29.04.2015 reclamanta fost notificată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu privire la valoarea procentului "p" aferent trimestrului I al anului 2015, precum și cu privire la valoarea aferentă consumului de medicamente pentru același trimestru, pentru medicamentele din lista depusă de reclamantă cu ocazia declarării acestora conform O.U.G. nr. 77/2011, fiind indicat faptul că valoarea consumului conține TVA, taxă ce urmează a fi dedusă de persoana obligată la plata contribuției trimestriale.

Criticile recurentei-reclamante vizează datele din Anexa adresei de comunicare a procentului "p" și a consumului de medicamente aferent trimestrului I 2015, în privința cărora au intervenit anumite erori.

Contrar celor susținute de către recurenta-pârâtă, aceste erori au fost corectate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care, în urma verificărilor întreprinse la furnizorii de servicii medicale, a emis adresa nr. x/29.06.2015, prin care a adus la cunoștința recurentei erorile din prima comunicare. Astfel, a arătat că: dintr-o eroare umană a fost incorect selectat de către furnizorul de servicii medicale/medicamente codul CIM W52402001, în locul codului corect CIM W 13462001, potrivit facturii x/14.11.2013, valoarea facturii fiind aceeași cu valoarea comunicată prin Anexa la notificare, respectiv de 1.802,86 RON; tot dintr-o eroare umană a fost incorect selectat de furnizorul de servicii medicale/medicamente codul CIM W54226002, în locul codurilor CIM W 54226003 și W54226001, care corespund facturilor nr. x/22.12.2014, nr. y/04.03.2015, nr. z/04.03.2015, nr. w/22.01.2015 și nr. 828979/11.11 2014, valoarea facturilor cumulată fiind aceeași cu valoarea comunicată prin Anexa la notificare, respectiv de 57.044,06 RON; codul CIM W55011001 a fost menționat greșit chiar de către A. S.A. în cuprinsul facturii x/08.07.2014, valoarea facturii fiind însă corect înregistrată.

Prin urmare, aceste neconcordanțe între codurile medicamentelor a fost rectificată de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate în evidențele proprii și adusă la cunoștința recurentei-reclamante, motiv pentru care prima instanță a apreciat în mod corect că în speță nu este vorba decât despre niște erori materiale, care, de altfel, au fost corectate.

Mai mult, Înalta Curte constată că erorile au vizat strict codurile medicamentelor, nu și cuantumul sumelor, acestea fiind preluate în mod corect din facturile aferente, cu atât mai mult cu cât una dintre aceste erori s-a datorat chiar culpei recurentei-reclamante, care a menționat eronat codul în factura seria x nr. x din 08.07.2014, depusă în copie la dosar fond.

Date fiind aspectele mai sus relevate, nu se poate reține susținerea recurentei-reclamante în sensul că în speță Casa Națională de Asigurări de Sănătate a raportat în mod greșit medicamente care nu au făcut obiectul comercializării de către societate, în condițiile în care a fost vorba doar despre indicarea eronată a codurilor unora dintre medicamente, căci, într-o atare situație, recurenta-reclamantă ar fi trebuit să conteste și omisiunea din notificare a consumului medicamentelor cu coduri corecte, astfel cum prevăd dispozițiile art. 3 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011, întrucât acestea făceau parte din consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7) din același act normativ.

Astfel, ceea ce contează în stabilirea elementelor ce stau la baza contribuției clawback este data consumului de medicamente (data eliberării efective către pacienți) și nu data comercializării lor în lanțul de distribuție. Valoarea consumului de medicamente nu se determină în raport de momentul vânzării acestora, ci al eliberării spre consum, care nu se suprapune celui dintâi.

În aceste condiții, Înalta Curte nu poate împărtăși concluzia recurentei-reclamante în sensul că aceste greșeli nu pot fi asimilate unei simple erori materiale, fiind de natură să afecteze valabilitatea actului emis, câtă vreme ori de câte ori este posibilă înlăturarea vătămării fără anularea actului, judecătorul va dispune îndreptarea neregularităților actului de procedură, astfel cum prevăd dispozițiile art. 177 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte mai reține că potrivit art. 3 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011:

"Valoarea procentului "p" se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7)", iar conform art. 5 alin. (7) din același act normativ:

"Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului pentru care datorează contribuția, valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente care include și TVA suportat din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate."

Consumul de medicamente pentru trimestrul în discuție, suportat din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății aferent vânzărilor reclamantei, în calitate de plătitor de contribuție pentru care se datorează contribuția trimestrială, comunicat acesteia conform art. 3 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli din domeniul sănătății, se întemeiază pe raportările caselor de asigurări de sănătate județene.

Această valoare se obține prin centralizarea consumului la nivel național pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, aferente medicamentelor din lista depusă la Casa Națională de Asigurări de Sănătate de către deținătorii de autorizație de punere pe piață pentru care se datorează contribuția trimestrială.

În conformitate cu prevederile art. 2 din Ordinul comun MS/CNAS nr. 1518/890 din 3 noiembrie 2011 pentru aprobarea formularului de raportare a consumului de medicamente, furnizorii de servicii medicale răspund de corectitudinea și exactitatea datelor raportate caselor de asigurări de sănătate. Prin urmare, acest mecanism este unul care are la bază raportări însușite și asumate pentru corectitudinea lor de către furnizorii de servicii medicale, validate de casele de asigurări de sănătate și transmise CNAS, iar aceste date au fost transmise recurentei așa cum au fost comunicate CNAS.

Deci, ceea ce a pus CNAS la dispoziția recurentei-reclamante sunt informațiile a căror comunicare a fost reglementată de legiuitor ca fiind obligatorie, iar, câtă vreme a inclus în notificarea contestată toate datele prevăzute cu caracter obligatoriu de dispozițiile legale, nu se poate considera că informațiile furnizate de CNAS sunt netransparente.

Totodată, raportările efectuate de către casele județene de asigurări de sănătate către CNAS în conformitate cu prevederile Ordinului CNAS nr. 927/2011 pentru aprobarea machetei de raportare de către Casele de Asigurări de Sănătate a consumului centralizat de medicamente sunt situații valorice centralizate pe canalele de eliberare (farmacii cu circuit deschis, unități sanitare cu paturi și centre de dializă). Aceste documente nu sunt întocmite distinct pe fiecare medicament (cod CIM) sau deținător APP/reprezentanți legali ai acestora, astfel încât nu oferă informații relevante legate de consumul trimestrial individual al fiecărui plătitor de contribuție și de consumul centralizat aferent medicamentelor.

Așadar, actele normative incidente nu stabilesc în sarcina CNAS obligația urmăririi trasabilității unui medicament pe piață, pentru ca la nivelul acesteia să existe informații legate de activitatea comerciala a unui deținător de autorizație de punere pe piață.

Pe cale de consecință, coroborând valoarea procentului "p" cu modalitatea de calcul a acestuia prevăzută la art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2011 și valoarea totală de consum afișată pe site-ul CNAS, aceasta din urmă nu a făcut decât să respecte prevederile legale referitoare la modalitatea de calcul a procentul "p" instituită de O.U.G. nr. 77/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale legislației secundare aferente.

În condițiile în care calculul procentului "p" notificat recurentei-reclamante a respectat la momentul emiterii actului administrativ atacat legislația în vigoare, precum și actele normative emise pentru punerea în aplicare a legislației principale, nu se poate aprecia că inserarea eronată a codurilor unora dintre medicamente este de natură să afecteze valabilitatea actului.

Nefondate sunt și criticile referitoare la încălcarea principiului predictibilității/previzibilității fiscale, determinat de faptul că au fost inserate date eronate în actele emise de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Astfel, Înalta Curte apreciază că prima instanță a reținut în mod corect că acest principiu vizează legislația fiscală, iar nu modul de aplicare de către autoritate a acestei legislații, putând fi invocat doar în condițiile în care se contestă legislația emisă cu încălcarea principiul predictibilității/previzibilității fiscale, ceea ce nu este cazul în speță.

Prin urmare, aspectele invocate de către recurenta-reclamantă prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluției pronunțate fiind confirmată de către instanța de control judiciar, aceasta reflectând interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de S.C. A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 851/2016 din 14 martie 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de S.C. A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 851/2016 din 14 martie 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 octombrie 2019.