ÎCCJ, decizie (scj.ro #140162)

Competență. Măsuri preventive. Cameră preliminară. Contestație

Cuprins pe materii:

Drept procesual penal. Partea generală. Competența

Indice alfabetic:

Drept procesual penal

-

competență

-

cameră preliminară

-

contestație

C. proc. pen.,

art. 205

În temeiul dispozițiilor art. 205 alin. (1) C. proc. pen., contestația împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriu dispune asupra măsurilor preventive se depune la judecătorul de cameră preliminară care a pronunțat încheierea atacată și se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară, competența de soluționare a contestației fiind reglementată în raport cu judecătorul de cameră preliminară care a pronunțat încheierea atacată. Prin urmare, în cazul în care judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriu dispune menținerea arestării preventive și, ulterior, își declină competența de soluționare a cauzei pentru necompetență teritorială, contestația împotriva încheierii prin care s-a dispus menținerea arestării preventive se soluționează de judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară în raport cu judecătorul de cameră preliminară care a pronunțat încheierea de menținere a arestării preventive, iar nu de judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară în raport cu instanța în favoarea căreia s-a declinat competența.

I.C.C.J., Secția penală, încheierea nr. 588 din 24 octombrie 2017

Prin încheierea din 11 octombrie 2017, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Ploiești, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a admis excepția invocată de contestatorii inculpați A. și B., prin avocați aleși și, în baza art. 50 C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a celor două contestații formulate de aceștia împotriva încheierii nr. 137 din 5 octombrie 2017, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Buzău, în favoarea Curții de Apel București, Secția penală, judecător de cameră preliminară.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, prin încheierea nr. 137 din 5 octombrie 2017, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Buzău a dispus, între altele, menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților A. și B.

Împotriva acestei încheieri au formulat contestație inculpații A. și B., cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești la data de 9 octombrie 2017. La termenul de judecată din 11 octombrie 2017 inculpații, prin apărători aleși, au invocat excepția necompetenței teritoriale de soluționare a contestațiilor de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Ploiești.

Examinând excepția invocată și susținerile inculpaților, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Ploiești a constatat că, într-adevăr, prin încheierea nr. 139 din 9 octombrie 2017 a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Buzău, cu privire la soluționarea pe fond a cauzei și, în baza art. 346 alin. (6), art. 50 alin. (1) raportat la art. 41 și art. 47 alin. (3) C. proc. pen., s-a declinat competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București (hotărâre definitivă, conform art. 50 alin. 4 C. proc. pen.).

În atare situație, la termenul din 11 octombrie 2017, stabilit pentru soluționarea contestațiilor formulate de inculpații A. și B. împotriva încheierii nr. 137 din 5 octombrie 2017 pronunțată de Tribunalul Buzău, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Ploiești a constatat că, din data de 9 octombrie 2017, competența de soluționare a cauzei pe fond revine Tribunalului București, astfel că „instanța ierarhic superioară” în sensul dispozițiilor art. 205 alin. (1) C. proc. pen. este judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel București, nu cel de la Curtea de Apel Ploiești.

Pentru considerentele enunțate, s-a admis excepția invocată și, în temeiul dispozițiilor art. 50 C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

Prin încheierea nr. 304/CP din 13 octombrie 2017, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel București, s-a declinat competența de soluționare a contestațiilor formulate de către inculpații A. și B. împotriva încheierii din 5 octombrie 2017 a Tribunalului Buzău, în favoarea Curții de Apel Ploiești și s-a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, potrivit art. 205 alin. (1) C. proc. pen., contestația (împotriva încheierii prin care se dispune asupra măsurilor preventive în camera preliminară) se depune la judecătorul de cameră preliminară care a pronunțat încheierea atacată și se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară.

Raportând aceste prevederi la situația din speță și având în vedere principiul proximității instanțelor de control judiciar, Curtea de Apel București a considerat că judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Ploiești este competent să soluționeze prezentele contestații (ambele declarate împotriva încheierii din 5 octombrie 2017 a Tribunalului Buzău).

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Ploiești.

Astfel, se observă că, potrivit dispozițiilor art. 205 alin. (1) C. proc. pen., împotriva încheierilor prin care judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriu dispune asupra măsurilor preventive, inculpatul și procurorul pot formula contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la comunicare. Contestația se depune la judecătorul de cameră preliminară care a pronunțat încheierea atacată și se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară, în termen de 48 de ore de la înregistrare.

De asemenea, având în vedere că legiuitorul a instituit principiul proximității gradelor de jurisdicție, competența - în căile de atac - este reglementată, în toate situațiile, în raport cu instanța care a pronunțat hotărârea atacată.

Așadar, contestația formulată în temeiul art. 205 alin. (1) C. proc. pen. trebuie soluționată de instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că încheierea nr. 137 din 5 octombrie 2017, prin care s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților A. și B., a fost pronunțată de Tribunalul Buzău. Prin urmare, instanța competentă să soluționeze contestația formulată împotriva acestei hotărâri este Curtea de Apel Ploiești, întrucât aceasta este instanța ierarhic superioară Tribunalului Buzău.

Împrejurarea că Tribunalul Buzău, prin încheierea nr. 139 din 9 octombrie 2017, a admis excepția necompetenței teritoriale, cu privire la soluționarea pe fond a dosarului și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București nu are influență asupra stabilirii instanței competente să judece contestația formulată împotriva unei hotărâri anterioare prin care s-a menținut o măsură preventivă, întrucât, așa cum s-a menționat anterior, căile de atac sunt reglementate în raport cu instanța care a pronunțat hotărârea atacată.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., a stabilit competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorii A. și B. în favoarea Curții de Apel Ploiești, instanță căreia i-a trimis dosarul spre soluționare.