ÎCCJ, decizie (scj.ro #139292)

Confiscare. Nerespectarea regimului armelor și al munițiilor. Procedura de confiscare în cazul clasării

Cuprins pe materii:

Drept penal. Partea generală. Măsurile de siguranță

Indice alfabetic:

Drept penal. Drept procesual penal

-

confiscare

-

procedura de confiscare în cazul clasării

C. pen.,

art. 112 alin. (1) lit. f), art. 342 alin. (6)

C. proc. pen.,

art. 549

1

În cazul în care s-a dispus clasarea cu privire la infracțiunea prevăzută în art. 342 alin. (6) C. pen., prin ordonanță, cu motivarea că fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege, judecătorul de cameră preliminară dispune confiscarea specială a armei deținute în mod ilegal, în temeiul art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., în procedura reglementată în dispozițiile art. 549

1

C. proc. pen.

I.C.C.J., Secția penală, judecător de cameră preliminară, încheierea nr. 828 din 14 septembrie 2017

Prin încheierea din 25 mai 2017, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Galați, Secția penală și pentru cauze cu minori a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați.

În baza art. 549

1

alin. (5) lit. b) C. proc. pen. și art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., a dispus confiscarea specială a armei de vânătoare semiautomată ridicată de la intimatul A. - depusă la camera de corpuri delicte din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Galați.

Pentru a hotărî în acest sens a reținut următoarele:

Prin ordonanța nr. 205/P/2015 din 28 februarie 2017, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a reținut că intimatul A., notar public, a deținut legal o armă de vânătoare, însă termenul de valabilitate pentru deținerea acesteia expirase la data de 2 martie 2014.

Faptul că, prin ordonanța procurorului, s-a dispus clasarea, reținându-se că fapta nu constituie infracțiune, deoarece nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, nu înlătură aplicabilitatea dispozițiilor privind măsura de siguranță a confiscării, pentru următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 107 C. pen.:

„(1) Măsurile de siguranță au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii faptelor prevăzute de legea penală.

(2) Măsurile de siguranță se iau față de persoana care a comis o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată.

(3) Măsurile de siguranță se pot lua și în situația în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă.”

Din coroborarea dispozițiilor art. 107 alin. (2) cu cele ale art. 15 alin. (1) C. pen. (potrivit cărora: „infracțiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, nejustificată și neimputabilă persoanei care a săvârșit-o”) se desprinde concluzia că, dintre cele patru condiții a căror îndeplinire legiuitorul o cere pentru existența unei infracțiuni, doar două trebuie să existe pentru a se dispune măsurile de siguranță: fapta să fie prevăzută de legea penală și să fie nejustificată.

Nu are relevanță, în ceea ce privește confiscarea specială, împrejurarea că fapta nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege ori nu este imputabilă persoanei care a comis-o.

Pentru această interpretare pledează, pe de o parte, dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. (care se referă, distinct, la neprevederea faptei în legea penală și respectiv la lipsa vinovăției cerută de lege), cât și cele ale art. 16 alin. (1) C. pen., conform cărora fapta constituie infracțiune numai dacă a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de legea penală;

per a contrario

, fapta comisă cu o altă formă de vinovăție pierde caracterul de infracțiune, dar nu și pe cel de faptă prevăzută de legea penală.

Întrucât, în cauza de față, se reține că intimatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată - respectiv fapta de „nerespectare a regimului armelor și al munițiilor” prevăzută în art. 342 alin. (6) C. pen. - sunt aplicabile dispozițiile art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., privind confiscarea specială a armei și a muniției aferente, deținute ilegal.

Împotriva încheierii din 25 mai 2017 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Galați, Secția penală și pentru cauze cu minori a formulat contestație A.

Examinând contestația, judecătorul de cameră preliminară apreciază că este nefondată, în principal, pentru următoarele considerente:

În cauză, se constată că A. a deținut arma de vânătoare semiautomată, înscrisă în permisul de armă eliberat la data de 2 martie 2009, al cărui termen de valabilitate a expirat la data de 2 martie 2014.

La data de 29 aprilie 2015 arma și muniția aferentă au fost predate organelor de poliție de către deținător. Ulterior, a fost efectuată o expertiză criminalistică balistică, care a concluzionat că aceasta se află în stare tehnică de funcționare.

Totodată, judecătorul de cameră preliminară constată că arma a fost depusă la camera de corpuri delicte din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Galați, 3 cartușe aferente fiind utilizate cu prilejul efectuării expertizei balistice.

În același timp, se reține că, prin ordonanța nr. 205/P/2015 din 28 februarie 2017 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați s-a dispus clasarea cauzei - privind comiterea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și al munițiilor prevăzute în art. 342 alin. (6) C. pen., având în vedere incidența dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen. S-a constatat că nedepunerea armei la un armurier autorizat după expirarea valabilității permisului de armă a fost urmarea neglijenței deținătorului acesteia, motiv pentru care s-a dispus clasarea cauzei, însă se impune luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale, prevăzută în art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., deoarece deținerea armei după împlinirea termenului de 10 zile de la expirarea permisului este interzisă de legea penală.

Potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 295/2004, armele letale pot fi deținute sau, după caz, purtate și folosite de persoanele fizice numai în baza permisului de armă, iar potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 295/2004, permisul de armă are o valabilitate de 5 ani, termen care se calculează de la data eliberării acestuia.

Totodată, se observă că, în art. 342 alin. (6) C. pen., termenul de 10 zile pentru depunerea armei și a muniției la un armurier autorizat se calculează de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă și nu de la data comunicării măsurii anulării dreptului de deținere a armelor, așa cum pretinde contestatorul.

În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că contestatorul A. nu a predat arma de vânătoare semiautomată și muniția aferentă în termen de 10 zile de la expirarea permisului de armă emis la data de 2 martie 2009, ci ulterior, la data de 29 aprilie 2015, aceasta fiind deținută în afara cadrului legal pentru perioada cuprinsă între 2 martie 2014 și 29 aprilie 2015.

Astfel, din momentul pierderii dreptului de deținere și port al armei letale, contestatorul s-a plasat în afara licitului penal, deținerea armei dobândind caracterul unei conduite interzise de legea penală prin art. 342 alin. (1) C. pen. și art. 342 alin. (6) C. pen. Prin urmare, conduita sancționată de legea penală, care a condus la indisponibilizarea armei și a muniției, constă în deținerea acesteia ulterior pierderii dreptului de deținere și port al armei letale. Or, deținerea armei și a muniției capătă caracter ilicit din momentul expirării perioadei de valabilitate a permisului de armă.

Înalta Curte de Casație și Justiție amintește că, în raport cu prevederile art. 107 C. pen., măsurile de siguranță au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii faptelor prevăzute de legea penală. Ele se iau față de persoana care a comis o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată. Mai mult, ele se pot lua și în situația în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă.

În acest sens, judecătorul de cameră preliminară reține că măsura de siguranță a confiscării speciale, reglementată prin art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., este pe deplin operantă în cauză, întrucât arma de vânătoare a fost deținută nelegal, în lipsa unui permis valid, intrând în categoria bunurilor a căror deținere este interzisă de legea penală. Din momentul expirării perioadei de valabilitate a permisului de armă, contestatorul nu a mai avut dreptul de a deține arma de vânătoare semiautomată și muniția aferentă, astfel că în privința sa sunt îndeplinite condițiile de luare a măsurii de siguranță.

Pentru aceste motive, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din 25 mai 2017 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Galați, Secția penală și pentru cauze cu minori.