ÎCCJ, Secția penală

Încheierea nr. 828/2017

Asupra contestației de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din camera de consiliu din 25 mai 2017, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați. În baza art. 549

1

alin. (5) lit. b) C. proc. pen. și art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen. a dispus confiscarea specială a armei de vânătoare semiautomată, cu o țeavă lipsă, ridicată de la intimatul A., depusă la camera de corpuri delicte din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Galați, cu dovada din data de 01 mai 2016.

Pentru a hotărî în acest sens a reținut următoarele:

Prin Ordonanța nr. 205/P/2015 din 28 februarie 2017, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a reținut că intimatul A., notar public, a deținut legal o armă de vânătoare, însă termenul de valabilitate pentru deținerea acesteia expirase la data de 02 martie 2014.

Faptul că, prin ordonanța procurorului, s-a dispus clasarea, reținându-se că fapta nu constituie infracțiune, deoarece nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, nu înlătură aplicabilitatea dispozițiilor privind măsura de siguranță a confiscării, pentru următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 107 C. pen.:

„(1) Măsurile de siguranță au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii faptelor prevăzute de legea penală.

(2) Măsurile de siguranță se iau față de persoana care a comis o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată.

(3) Măsurile de siguranță se pot lua și în situația în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă.”

Din coroborarea dispozițiilor art. 107 alin. (2), cu cele ale 15 alin. (1) C. pen. (potrivit cărora: „infracțiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, nejustificată și neimputabilă persoanei care a săvârșit-o”) se desprinde concluzia că, dintre cele patru condiții a căror îndeplinire legiuitorul o cere pentru existența unei infracțiuni, doar două trebuie să existe pentru a se dispune măsurile de siguranță: fapta să fie prevăzută de legea penală și să fie nejustificată.

Nu are relevanță, în ceea ce privește confiscarea specială, împrejurarea că fapta nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, ori nu este imputabilă persoanei care a comis-o.

Pentru această interpretare, în sensul că lipsa vinovăției în forma prevăzută de lege nu înlătură caracterul penal al faptei, pledează, pe de o parte, dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. (care se referă, distinct, la neprevederea faptei în legea penală și respectiv la lipsa vinovăției cerută de lege), cât și cele ale art. 16 alin. (1) C. pen., conform cărora fapta constituie infracțiune numai dacă a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de legea penală; per a contrario, fapta comisă cu o altă formă de vinovăție pierde caracterul de infracțiune, dar nu și pe cel de faptă prevăzută de legea penală.

Întrucât, în cauza de față, se reține că intimatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată - respectiv fapta de „nerespectare a regimului armelor și munițiilor”, prevăzută de art. 342 alin. (6) C. pen. - sunt aplicabile dispozițiile art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., privind confiscarea specială a armei de autoapărare și a muniției aferente, deținute ilegal.

Din „procesul - verbal de ridicare” întocmit de organele de poliție la data de 29 aprilie 2015 (fila 9) rezultă că de la domiciliul intimatului au fost ridicate o armă de vânătoare cu o țeavă lipsă și respectiv 38 bucăți muniție de calibru 12; bunuri care au fost depuse la Camera de corpuri delicte a Inspectoratului de Poliție Județean Galați, conform dovezii din 01 mai 2016.

Împotriva încheierii din 25 mai 2017 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a formulat contestație A.

Examinând contestația,

judecătorul de cameră preliminară apreciază că este nefondată pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 549

1

C. proc. pen., în cazul, în care, procurorul a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală și sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranță a confiscării speciale sau a desființării unui înscris, ordonanța de clasare, însoțită de dosarul cauzei, se înaintează instanței căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, după expirarea termenului prevăzut la art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după pronunțarea hotărârii prin care plângerea fost respinsă. Totodată, potrivit art. 549

1

alin. (4) C. proc. pen., în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul și persoanele prevăzute la alin. (2) pot face, motivat, contestație.

În cauză, se constată că A. a deținut

arma de vânătoare semiautomată cu o țeavă lisă, înscrisă în permisul de armă, eliberat la data de 02 martie 2009, al cărui termen de valabilitate a expirat la data de 02 martie 2014.

La data de 29 aprilie 2015 arma și muniția aferentă au fost predate organelor de poliție de către deținător. Ulterior, a fost efectuată o expertiză criminalistică balistică, care a concluzionat că aceasta se află în stare tehnică de funcționare.

Totodată, judecătorul de cameră preliminară constată că arma

a fost depusă la camera de corpuri delicte din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Galați, cu dovada din data de 01 mai 2016, 3 cartușe aferente fiind utilizate cu prilejul efectuării expertizei balistice.

În același timp, se reține că, prin Ordonanța nr. 205/P/2015 din 28 februarie 2017 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați s-a dispus clasarea cauzei privind comiterea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, prevăzute de art. 342 alin. (6) C. pen., având în vedere incidența dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din C. proc. pen. S-a constatat că, nedepunerea armei la un armurier autorizat după expirarea valabilității permisului de armă a fost urmarea neglijenței deținătorului acesteia, motiv pentru care s-a dispus clasarea cauzei, însă se impune luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale, prev. de art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen., deoarece deținerea armei după împlinirea termenului de 10 zile de la expirarea permisului este interzisă de legea penală.

Potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 295/2004 armele letale pot fi deținute, sau, după caz, purtate și folosite, de persoanele fizice numai în baza permisului de armă, iar potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 295/2004, permisul de armă are o valabilitate de 5 ani, termen care se calculează de la data eliberării acesteia.

Totodată, se observă că în art. 342 alin. (6) C. pen., termenul de 10 zile pentru depunerea armei și muniției la un armurier autorizat se calculează de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă și nu de la data comunicării măsurii anulării dreptului de deținere a armelor, așa cum pretinde contestatorul.

În acest context, Înalta Curte constată că, contestatorul A. nu a predat arma

de vânătoare semiautomată cu o țeavă lisă și muniția aferentă,

în termen de 10 zile de la expirarea permisului de armă

emis la data de 02 martie 2009, ci ulterior, la data de

29 aprilie 2015

, aceasta fiind deținută în afara cadrului legal pentru perioada cuprinsă între 2 martie 2014 și 29 aprilie 2015.

Astfel, din momentul pierderii dreptului de deținere și port a armei letale, contestatorul s-a plasat în afara licitului penal, deținerea armei dobândind caracterul unei conduite interzise de legea penală prin art. 342 alin. (1) N.C.P. și art. 342 alin. (6) N.C.P. Prin urmare, conduita sancționată de legea penală, care a condus la indisponibilizarea armei și muniției, constă în deținerea acesteia ulterior pierderii dreptului de deținere și port a armei letale. Or, deținerea armei și muniției capătă caracter ilicit din momentul expirării perioadei de valabilitate a permisului de armă.

Înalta Curte amintește că, în raport cu prevederile art. 107 C. pen., măsurile de siguranță au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii faptelor prevăzute de legea penală. Ele se iau față de persoana care a comis o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată. Mai mult, ele se pot lua și în situația în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă.

În acest sens, judecătorul de cameră preliminară reține că măsura de siguranță a confiscării speciale, reglementată prin art. 112 lit. f) C. pen., este pe deplin operantă în cauză, întrucât arma de vânătoare a fost deținută nelegal, în lipsa unui permis de vânătoare valid, intrând în categoria bunurilor a căror deținere este interzisă de legea penală. Din momentul expirării perioadei de valabilitate a permisului de armă, contestatorul nu a mai avut dreptul de a deține arma

de vânătoare semiautomată

și muniția aferentă, astfel că în privința sa sunt îndeplinite condițiile de luare a măsurii de siguranță.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din camera de consiliu din 25 mai 2017 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/44/2017.

Va obliga contestatorul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din camera de consiliu din 25 mai 2017 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/44/2017.

Obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 14 septembrie 2017.