ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 752/2017

Decizia nr. 752/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acțiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/57/2012 reclamanta SC "A." SA Sibiu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - Oficiul de Plăți și Contractare Phare a solicitat instanței să dispună următoarele:

- anularea Deciziei nr. 132/2012 și a procesului-verbal nr. x din 6 aprilie 2012 și erata x/bis din 6 septembrie 2012;

- restituirea sumei de 522.199,16 euro respectiv 1.282.584,79 lei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta arată, în esență, că atât procesul-verbal de constatare nr. x din 6 aprilie 2012 cât și Decizia nr. 132 din 13 iunie 2012 prin care s-a respins contestația formulată împotriva procesului-verbal, sunt nelegale deoarece suma de 522.199,16 euro reprezintă o cheltuială eligibilă efectuată de reclamantă în cadrul proiectului "Modernizarea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare în Municipiul Sibiu-România".

Cu privire la contractul nr. 4 - "Extinderea și reabilitarea rețelei de canalizare, contorizare și monitorizarea rețelei de distribuție a apei potabile", reclamanta arată că a plătit Antreprenorului suma de 461.598,38 euro dar autoritățile de control au considerat greșit că suma plătită reprezintă costuri pentru piese de schimb și unelte speciale nu este o cheltuială eligibilă, deși costurile au apărut pe durata proiectului de finanțare, decontările fiind făcute pe perioada 2008 - 2009, costuri ce reprezintă cheltuieli de capital, înregistrate în contabilitatea beneficiarului final.

Referitor la cele reținute în procesul-verbal cu privire la suma de 417.315,76 euro reprezentând costuri indirecte, se apreciază că suma a fost nelegal și netemeinic declarată neeligibilă, costurile fiind aprobate, certificate și declarate Comisiei Europene, prin Aplicația de Plată finală.

Referitor la utilizarea bugetului de cheltuieli neprevăzute în scopul plății sumelor determinate de furnizor ca fiind datorate Antreprenorului, se arată că sumele aferente liniei bugetare menționate se decontează în regim provizoriu iar sub-clauza 135 din Condițiile Generale ale Contractului descrie mecanismul de utilizare.

Din prevederile contractuale, nu rezultă o limitare implicită sau explicită cu privire la modul de utilizare al bugetului pentru cheltuielile neprevăzute în sensul indicat de organele de control.

Referitor la sumele declarate neeligibile - capitolul 6 pct. 6.4 din procesul-verbal privind contractul 05 "Reabilitarea stației de tratare a apei potabile Dumbrava" se arată că toate costurile au apărut pe perioada derulării contractului, decontările au fost făcute în aceeași perioadă, costuri ce reprezintă cheltuieli de capital, înregistrat în contabilitatea beneficiarului final.

În vederea realizării obiectivelor Memorandului de Finanțare au fost întocmite documentații de atribuire pentru contractele de lucrări și servicii care în urma obținerii vizelor din partea autorităților de resort, au stat la baza lansării procedurilor de achiziție publică.

Ministerul Mediului, în calitate de Autoritate de Implementare precum și de Autoritate Sectorială competentă, nu a atras atenția asupra unor eventuale suprapuneri, neconcordanțe sau alte disfuncționalități referitoare la activitățile pe care reclamanta în calitate de Beneficiar, le derula sau urma să le deruleze în baza angajamentelor asumate.

Față de probatoriul administrat, reclamanta solicită admiterea acțiunii, anularea procesului-verbal și a Deciziei de soluționare a contestației și obligarea pârâtului la restituirea sumei de 522.199,16 euro respectiv 2.282.584,79 lei, având în vedere că sumele menționate reprezintă o cheltuială eligibilă în derularea contractului de finanțare.

Prin Sentința nr. 159/2013 a Curții de Apel Alba Iulia a fost admisă în parte acțiunea, a fost anulată în parte Decizia nr. 132/2012 și procesul-verbal de constatare din 6 aprilie 2012 emis de Oficiul de Plăți și Contractare Phare, reclamanta fiind exonerată de plata sumei de 7.058 euro, fiind respinse, în rest, pretențiile reclamantei.

Prin Decizia nr. 2105 din 7 mai 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost admise recursurile declarate de ambele părți litigante, a fost casată sentința, cauza fiind trimisă pentru rejudecare la aceeași instanță.

Hotărârea instanței de fond, după rejudecare

Prin Sentința nr. 171 din 5 iulie 2016 a Curții de Apel Alba Iulia a fost admisă în parte, acțiunea formulată de reclamanta SC "A." SA Sibiu, fiind anulată, în parte, Decizia nr. 32/2012 și procesul-verbal de constatare din 6 aprilie 2012 în sensul că reclamanta a fost exonerată de la plata sumei de 7.058 euro, fiind menținute în rest, actele atacate.

Au fost compensate cheltuielile de judecată, reclamanta fiind obligată să plătească pârâtei cheltuieli de judecată parțiale în cuantum de 6.650,23 lei.

În motivarea sentinței, instanța de fond, analizând fiecare din sumele declarate ca neeligibile, a reținut, în esență, următoarele:

Cu privire la suma de 7.058 euro, plătită pentru revizuirea Master planului la nivel municipal declarată ca neeligibilă de autoritatea de control față de împrejurarea că, prin realizarea Master Planului Județean elaborat de B. aprobat de Ministerul Mediului și Pădurilor în 22 aprilie 2008 în cadrul aplicației aprobată de Comisia Europeană prin Decizia nr. C 1812 din 24 martie 2011 condiționalitatea pentru plata finală este îndeplinită iar reclamanta nu a indicat care sunt elementele de noutate aduse de Master Planul elaborat de consultantul C., instanța de fond a reținut că revizuirea Master Planului la nivel municipal a făcut obiectul contractului 2 încheiat în anul 2005, acest contract fiind aferent îndeplinirii condiționalității 8.5 (b) din Memorandumul de finanțare nr. 21002/RO/16/P/PE/022, ratificat prin Legea nr. 373/2003. Memorandumul de finanțare prevede că plata finală este condiționată de "prezentarea de către Beneficiarul Final a unui plan de gospodărire a serviciilor de apă și apă uzată, acceptat de către Comisie, care să indice investițiile prioritare viitoare precum și costurile aferente acestora, în vederea asigurării unei depline concordanțe cu prevederile directivelor comunitare relevante din domeniu după finalizarea măsurii ISPA".

A existat o variantă inițială a Master Planului în anul 2007 și o variantă actualizată 2009 aceasta din urmă fiind aprobată de B.F. în 25 noiembrie 2009 și depusă la Ministerul Mediului prin adresa din 8 aprilie 2010, plata către executant fiind aprobată și efectuată.

Ministerul Finanțelor Publice susține existența unor suprapuneri între Master Planul municipal livrat în cadrul contractului de supervizare 2 și Master Planul Regional realizat pentru POS MEDIU, AM ex-ISPA a solicitat poziția Ministerului Mediului și Pădurilor iar în baza răspunsului primit, precum și a faptului că BF nu a prezentat elemente de noutate aduse documentului livrat în cadrul contractului 2, roagă BF să transmită până la 2 iunie 2011 la AM și la ACP cuantificarea bugetului aferent acestei activități conform contractului menționat, pentru a fi operată deducerea corespunzătoare.

Adresa x din 30 mai 2011 a DG AM POS Mediu comunică faptul că județul Sibiu a beneficiat începând cu anul 2007 de o asistență tehnică finanțată prin intermediul Băncii Mondiale care a prevăzut și elaborarea Master Planului la nivel județean, document aprobat de Ministerului Mediului în aprilie 2008 și că, în urma analizei Master Planului actualizat transmis de A. Sibiu a emis observații privind necesitarea completării documentului cu o listă comparativă a investițiilor propuse în Master planurile elaborate până în prezent din care să reiasă elementele de noutate.

Societatea A. SA, în calitate de beneficiar final, răspunde, specificând că Master Planul municipal, varianta inițială 2007, este anterior finalizării Master Planului la nivel regional, fiind contractat cu mult anterior și că "documentul la nivel municipal nu aduce și nu ar avea cum să aducă elemente de noutate în raport cu cel realizat la nivel regional, el reprezentând o sinteză particularizată la nivelul Municipiului Sibiu a elementelor care au stat la baza elaborării programului la nivel regional."

Instanța a reținut că Master Planul municipal a fost contractat anterior celui regional elaborat de B. în cadrul unor programe diferite: primul, măsură specifică preaderării, ISPA iar celălalt în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) O.U.G. nr. 66/2011, este o neregulă "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Din aceste dispoziții rezultă că premisa aplicării de corecții financiare, constă în existența unei abateri de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu prevederile contractuale, iar prin această abatere să se fi cauzat un prejudiciu sau să fie aptă de a produce un asemenea prejudiciu, printr-o sumă plătită necuvenit.

Sub aspect procedural, mijloacele de probă trebuie să facă dovada atât a existenței situației premisă (abaterea) cât și a existenței și întinderii prejudiciului ori a posibilității certe de a produce un asemenea prejudiciu, pentru a ne afla în prezența unei nereguli.

Pe de altă parte, controlul judecătoresc al actelor administrative se restrânge la aspectele de nelegalitate ori la verificarea modului de exercitare a dreptului de apreciere a organului emitent, respectiv, dacă acesta este abuziv, cu exces de putere.

Aplicând aceste considerente de ordin teoretic în speță, instanța a constatat nelegalitatea actelor administrative atacate pentru suma de 7.058 euro având în vedere că suma de 7.058 euro reprezintă o cheltuială asumată legal prin contractul 2 în anul 2005, iar circumstanțele invocate de autoritatea pârâtă cu privire la suprapunerea celor două Master Planuri, nu erau predictibile în anul 2005 astfel că, în opinia instanței, aceste circumstanțe nu pot produce efecte asupra exigibilității acestei cheltuieli.

Pe de altă parte, Ministerul mediului și pădurilor nu a răspuns solicitării de aprobare a Master Planului municipal, însă, lipsa acestei aprobări nu poate conduce la neeligibilitatea cheltuielii în cauză, întrucât, afirmația că cele două Master Planuri se suprapun rămâne o simplă afirmație nedovedită. Această susținere aparține autorității pârâte de aceea sarcina probei îi aparținea. Autoritățile nu au răspuns în nici un mod la clarificările beneficiarului final care includ afirmația că cele două planuri se completează, fiind evident că un plan municipal trebuie să corespundă planului regional și că revizuirea Master Planului Municipal s-a realizat tocmai în scopul acestei corespondențe.

Instanța a apreciat că realizarea Master planului județean nu poate îndeplini condiționalitatea pentru plata finală a Master Planului municipal, prevăzut de memorandumul de finanțare în cauză.

Instanța nu a putut verifica dacă cele două Master Planuri se suprapun iar autoritățile aveau la îndemână toate Master Planurile, putând să facă verificări și să emită concluzii fără nicio altă solicitare de clarificare din partea beneficiarului final. Ca urmare s-a reținut că poziția autorităților în privința aprobării Planului municipal reprezintă o atitudine abuzivă, exercitată cu exces de putere.

În concluzie, în condițiile în care necesitatea elaborării Master Planului Municipal a fost prevăzută de Memorandumul de finanțare iar eligibilitatea acestei cheltuieli este justificată potrivit art. 8 lit. b) din Cap. III al Regulamentului Comisiei 1386/2002 și art. 9 lit. a) din Cap. 2 al Regulamentului Comisiei 16/2003, instanța a reținut că în mod greșit s-a considerat această cheltuială ca fiind o neregulă.

În ceea ce privește costurile de operare după finalizarea proiectelor, apreciate ca fiind neeligibile, instanța a reținut că la contractul 4 "Extinderea și reabilitarea rețelei de canalizare și contorizarea și monitorizarea rețelei de distribuție a apei potabile - a fost decontată din linia bugetară III.19 Piese de schimb suma de 29.342,22 euro (10.563,20 euro în certificatul interimar de plată din 18 martie 2010, cu factura din 19 martie 2010 și 18.799,02 euro în certificatul interimar de plată în 26 noiembrie 2010, cu factura din 29 noiembrie 2010), declarată CE prin Aplicația de Plată Finală.

- suma de 59.500 euro - contractul 5 "Reabilitarea stație de tratare a apei potabile Dumbrava" - este plătită din art. 4.21.3 "Sume provizionate pentru piese de schimb" în valoare totală de 100.000 euro (conform Certificatului Interimar de Plată din 26 octombrie 2010, cu factura din 29 noiembrie 2010 declarată CE prin Aplicația de Plată Finală).

Autoritatea de control a stabilit că acestea sunt costuri apărute după finalizarea proiectului, fiind neeligibile față de prevederile anexei III.2, secțiunea IX, alin. (4) lit. a) din memorandumul de finanțare.

Din datele centralizate de cele două expertize, rezultă că lista pieselor de schimb au fost cuprinse atât în caietele de sarcini cât și în oferte, respectiv contractele încheiate fiind achiziționate pentru întreținerea investiției de capital. Sumele au fost înregistrate ca și cheltuieli de capital în contabilitatea beneficiarului final în contul 231 - Investiții în curs și au fost cuprinse în situațiile de lucrări care au stat la baza întocmirii facturii nefiind facturate separat.

De asemenea, acestea se regăsesc în stocul beneficiarului la data emiterii proceselor verbale de recepție finală, nefiind utilizate înainte de finalizarea proiectului și din această perspectivă, corect au fost calificate ca și costuri de operare ulterioare finalizării proiectului întrucât decontarea lor intervine doar la momentul folosirii lor, ori, până la data finalizării proiectului nu au fost utilizate.

A fost apreciată ca fiind greșită mențiunea reclamantei că aceste costuri au apărut pe perioada derulării proiectului, decontările fiind făcute în perioada 2008/2010, întrucât decontarea nu se referă la achiziționarea lor ci la utilizarea în cadrul proiectului.

Dacă cheltuiala eligibilă este parte a cheltuielilor aferente implementării măsurii efectuate în conformitate cu regulile de eligibilitate prevăzute de Memorandumul de finanțare și acceptate la rambursare de către Comisia europeană, cheltuielile neeligibile sunt cheltuieli necesare pentru implementare efectuate în cadrul măsurii, care nu sunt eligibile din bugetul ISPA în conformitate cu prevederile Memorandumului de finanțare. Ambele categorii sunt cheltuieli necesare implementării măsurii/realizării proiectului dar cele eligibile trebuie să îndeplinească o dublă condiție, să fie prevăzute de Memorandumul de finanțare și să fie acceptate de Comisia europeană, acceptarea din partea Comisie, nefiind suficientă.

Cheltuielile cu piesele de schimb fac parte din categoria de cheltuieli care, deși sunt cuprinse în documentația de licitație și în contract, nu sunt eligibile potrivit Memorandumului de finanțare unde se prevede clar că orice costuri intervenite după finalizarea proiectului nu sunt eligibile.

Orice cheltuială trebuie raportată la Memorandumul de finanțare ori, în cuprinsul acestuia, nu sunt menționate piese de schimb, ceea ce se finanțează fiind doar proiectul cu indicatorii fizici menționați expres. La pct. 11 "costuri și asistență" se reglementează repartizarea orientativă a costurilor între diferitele tipuri de cheltuieli (achiziționare teren, pregătire șantier, lucrări principale, instalații și echipamente, asistență tehnică, inclusiv pregătirea documentelor de licitație și instruire, supervizare pe parcursul implementării, publicitate și cheltuieli neprevăzute) și în cadrul acestora nu sunt menționate piesele de schimb. Acestea nu pot fi încadrate în categoriile de cheltuieli menționate și nici în cele "neprevăzute" deoarece, la această categorie se precizează: "corect justificate și numai aplicate articolelor bugetare menționate".

La pct. 9.3 "exploatare și întreținere" se prevede înființarea unui fond de întreținere, înlocuire și dezvoltare, obiectivul acestui fond fiind acela de a asigura resurse suficiente pentru rambursarea creditului și asigurarea unei exploatări și întrețineri corecte. Aceste dispoziții exclud ideea finanțării unor piese de schimb care urmează a fi folosite după finalizarea proiectului.

Se reține că aceste piese de schimb nu au fost folosite în cadrul proiectului până la finalizarea acestuia, prin urmare, fiind regăsite în stocul beneficiarului în anul 2011 și decontarea lor fiind ulterioară finalizării proiectului, nu sunt cheltuieli eligibile potrivit Anexei III.2, Secțiunea IX, alin. (4) lit. a) din Memorandumul de finanțare, chiar dacă au fost cuprinse în documentele de atribuire a contractului și în contract.

Pe de altă parte, de principiu, executanții lucrărilor sunt cei care asigură garanția după finalizarea lucrării în baza dispoziției contractuale în acest sens. Acest principiu, exclude, de asemenea, ideea finanțării pieselor de schimb ce se vor utiliza după finalizarea proiectului.

Neeligibilitatea acestor cheltuieli (reținută prin actul administrativ contestat) a privit exclusiv împrejurarea că acestea nu au fost utilizate până la finalul proiectului, fiind încadrate în costuri de operare ulterioare, ceea ce înseamnă că, dacă acestea ar fi fost utilizate/decontate până la finalul proiectului, ar fi avut caracterul de cheltuieli eligibile ori, din acest punct de vedere, faptul că au fost contractate și acceptate la plată este lipsit de relevanță în opinia instanței.

Faptul că plățile s-au făcut de către organismele implicate nu înseamnă că acestea sunt excluse de la verificări ulterioare și de la declararea lor ca neeligibile. Aprobarea nu este echivalentă cu declararea tuturor cheltuielilor ca fiind eligibile, documentele proiectului putând fi supuse controlului ex-post.

În privința cheltuieli efectuate pentru achiziția unor echipamente durabile și care nu sunt specificate în Memorandumul de finanțare și nu sunt permanent instalate și fixate în proiect, instanța a făcut trimitere la considerentele deja expuse la punctul II iar suplimentar s-a reținut că:

- suma de 14.940,40 euro - contractul 4 "Extinderea și reabilitarea rețelei de canalizare și contorizarea și monitorizarea rețelei de distribuție a apei potabile - a fost decontată din linia bugetară III.20 Certificat Interimar de Plată din 26 noiembrie 2010 cu factura din 29 noiembrie 2010 declarată CE prin Aplicația Finală de Plată. Uneltele speciale sunt cele menționate în tabelul de la dosar, cu titlu exemplificativ: burghiu, polizor, șurubelniță, chei, unelte de măsurare, clește, mașini de sudură, instrument de tăiere, echipamente de protecție, cabluri, butoi eliminare uleiuri, gresor, perii, dispozitiv deschidere butoi, stilou voltaj, metru rezistent pământ, etc.

- suma de 45.725,62 euro - contractul 5 "Reabilitarea stație de tratare a apei potabile Dumbrava" - este plătită din linia bugetară 4.21.4.13 și Certificatului Interimar de Plată din 26 octombrie 2010, cu factura din 29 noiembrie 2010 declarată CE prin Aplicația de Plată Finală. Uneltele speciale sunt menționate în tabelul de la dosar, cu titlu exemplificativ: chei diverse, prelungitoare, clești, dispozitiv de tăiat, foarfeci pentru țevi, șurubelnițe, ciocane, dălți, cutie scule, vestiar, pile truse electrician, etc.

În cadrul contractului 4 - secțiunea 4 - formularul 4.6.4 (v) - lista uneltelor speciale, ofertantul a inclus ca parte a ofertei sale, o listă de prețuri pentru unelte speciale, pentru operare și întreținere continuă, pentru toate componentele lucrărilor.

În data de 6 septembrie 2010 aceste echipamente au fost predate de către Constructor Beneficiarului printr-un proces-verbal de predare, după care cheltuielile cu ele au fost decontate potrivit instrumentelor de plată arătate mai sus.

În cadrul contractului 5 - secțiunea 4 - formularul 4.6.4.6 - lista uneltelor speciale, ofertantul a inclus ca parte a ofertei sale, o listă de prețuri pentru unelte speciale, necesare pentru întreținerea uzinei de tratare apă potabilă din Sibiu.

În data de 6 septembrie 2010 aceste echipamente au fost predate de către Constructor-Beneficiarului pe baza unei liste agreate de părți, după care cheltuielile cu ele au fost decontate potrivit instrumentelor de plată menționate.

Autoritatea de control a declarat aceste sume ca neeligibile față de prevederile Anexei III.2, Secțiunea VI din Memorandumul de finanțare stabilind că se referă la echipamente care nu pot fi considerate permanent instalate în proiect.

Curtea a reținut că, potrivit Anexei III.2, Secțiunea VI, alin. (1) lit. a) din Memorandumul de finanțare "cheltuielile privind achizițiile sau producția de utilaje și echipamente care vor fi permanent instalate și fixate în proiect sunt eligibile dacă acestea sunt prinse în inventarul echipamentului durabil de către autoritatea specificată la punctul (2) din secțiunea a II-a și sunt considerate ca și cheltuieli de capital, în concordanță cu convențiile standard de contabilitate;"

Alin. (3) pct. b reglementează echipamentele utilizate pentru implementarea proiectului menționând că "Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziționate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori distruse după folosire și dacă sunt specificate în memorandumul de finanțare."

Pentru interpretarea acestor prevederi a fost emisă Instrucțiunea din 11 noiembrie 2006, în baza scrisorii de clarificare din 12 aprilie 2005 și a fost emisă de către CE adresa din 19 februarie 2007 prin care s-a precizat faptul că un echipament durabil este exigibil dacă este permanent instalat în proiect. Toate aceste adrese, clarificări, instrucțiuni, sunt opozabile tuturor părților, inclusiv reclamantei care are calitatea de parte (Beneficiar Final) în Memorandumul de finanțare, fiind lipsit de relevanță că nu au fost publicate în M. Of. Potrivit acestora, echipamentul durabil include de regulă echipamentul fix. În ceea ce privește echipamentul mobil, se precizează că, pentru a fi eligibil, acest echipament trebuie să fie fără valoare economică sau să fie aruncat după utilizare.

Toate unelte și echipamente speciale menționate în cauză intră în categoria echipamentului durabil mobil care nu poate fi considerat nici ca fiind permanent instalat în proiect și nici fără valoare economică sau aruncat după utilizare, de aceea aceste cheltuieli nu sunt eligibile.

La fel ca și piesele de schimb, uneltele speciale nu sunt prevăzute în Memorandumul de finanțare. Nefiind specificate expres ca fiind cheltuieli eligibile ori neeligibile, sunt incidente dispozițiile secțiunii XII a Memorandumului potrivit cărora "Orice întrebări apărute, care nu sunt explicit specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor în cadrul proiectelor finanțate prin ISPA, trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va strădui să răspundă întrebărilor în mod deschis, în spiritul înscris în aceste principii și cu referire la principiile stabilite pentru fondurile de coeziune. În cazul conflictelor dintre aceste principii și regulile naționale de eligibilitate, principiile prezentate mai sus trebuie să primeze".

Acordul cadru de implementare semnat de reclamantă prevede: "costuri eligibile sau cheltuieli eligibile înseamnă orice cheltuieli considerate eligibile în Memorandumul de finanțare și care au fost angajate cu respectarea prevederilor contractante și cu instrucțiunile ulterioare ale CE" iar costuri neeligibile înseamnă orice cheltuieli cu implementarea măsurii care sunt prevăzute în Memorandumul de finanțare sau în instrucțiunile ulterioare emise de CE sau care au fost declarate astfel de către instituțiile abilitate și care nu pot fi certificate de A.I."

Contrar susținerii reclamantei, s-a apreciat că înregistrarea acestor cheltuieli în cheltuieli de capital nu este suficientă pentru a determina natura echipamentului ca fiind durabil și instalat permanent în proiect.

Instanța a îmbrățișat punctul de vedere al pârâtei susținut și de expertul D., în sensul că, prin natura lor, nici piesele de schimb, nici uneltele/echipamentele speciale, nu reprezintă parte din proiectele finanțate, respectiv, din procesul de tratare, furnizare/distribuție a apei potabile ori de colectare a apelor uzate.

Chiar dacă documentațiile de licitație pentru cele două contracte de lucrări au fost aprobate de către Delegația Comisiei Europene, instanța a constatat că ceea ce s-a ofertat de către câștigătorii licitațiilor nu se încadrează în ipoteza normei din Memorandumul de finanțare.

În ceea ce privește costurile indirecte asociate extinderii de 6,5 luni a perioadei de încheiere a lucrărilor aferente contractului 4, în sumă de 417.315,76 euro, instanța a reținut că autoritatea de control a declarat aceste sume ca neeligibile față de prevederile Instrucțiunii AM ex-ISPA nr. 1 din 6 februarie 2008, fiind întârzieri cauzate de autorități iar în actul adițional nr. x se precizează că extinderea este aprobată fără compensații financiare față de Constructor.

Din probatoriul cauzei, instanța a reținut că această extindere a fost acordată urmare a reclamației Antreprenorului referitoare la întârzierile cauzate de refuzul Primăriei municipiului Sibiu de a elibera avize de săpătură pentru lucrări pe domeniul public în perioada 26 noiembrie 2009 - 15 martie 2010. Revendicarea a avut la bază sub-clauza 8.5 "Întârzieri cauzate de autorități" din Condiții contractuale generale, antreprenorul susținând caracterul neprevăzut al evenimentului prin faptul că în iarna precedentă Primăria municipiului Sibiu a eliberat avize de săpătură pentru lucrări similare iar, prin revendicarea sa, antreprenorul a solicitat atât extinderea duratei de execuție a lucrărilor până la data de 31 iulie 2010, cât și costurile asociate, iar inginerul și Autoritatea responsabilă cu implementarea proiectului au aprobat extinderea de timp.

Cu adresa din 7 ianuarie 2010 reclamantei i s-a recomandat de către F., în urma cererii depuse de contractor și a recomandărilor inginerului consultant în baza clauzei FIDIC 2.1 (Dreptul de acces pe șantier) pe tema sistării de către Primăria Municipiului Sibiu a intervențiilor pe domeniul public până la 15 martie 2010, precum și a adresei inginerului Consultant din 15 decembrie 2009, ca în actul adițional de extindere să fie precizate următoarele aspecte: extinderea de timp să fie acordată fără nici un tip de cost suplimentar, contractorul nu va solicita nicio revendicare pe durata de extindere aferentă actului adițional, contractorul își va extinde garanția de bună execuție ... și asigurările ...

Actul adițional din 13 ianuarie 2010 prin care a fost aprobată extinderea cu 6.5 luni a perioadei de încheiere a lucrărilor aferente contractului 2002/RO/16/P/PE/022 - 04 "Extinderea și reabilitarea rețelei de canalizare și contorizarea și monitorizarea rețelei de distribuție a apei potabile", precizează faptul că această extindere se acordă fără nici un tip de costuri adiționale față de valoarea contractului aprobată.

Prin Nota explicativă atașată actului adițional respectiv, Autoritatea responsabilă cu implementarea proiectului a furnizat o justificare tehnică și financiară a modificărilor, consemnând în mod explicit faptul că prelungirea termenului de finalizare a lucrărilor se acordă fără compensații financiare acordate contractantului, referitor la perioada prelungită pentru finalizarea lucrărilor.

A fost apreciată ca fiind corectă susținerea reclamantei că prin actul adițional 6 s-a făcut referire la "valoarea de contract acceptată" care se referă la valoarea acceptată în scrisoarea de Acceptare pentru execuția și terminarea lucrărilor și remedierea tuturor defecțiunilor și că valoarea acceptată a contractului este de 13.668.205,83 euro, costurile pentru extinderea perioadei de execuție nedepășind această valoare, fapt confirmat și de cei doi experți în cauză dar, în opinia instanței, "compensații financiare acordate contractantului" la care face referire nota explicativă privește alte compensații decât costurile indirecte asociate extinderii perioadei de contract, având în vedere că există o evidentă contradicție între recomandarea primită de reclamantă anterior încheierii actului adițional, de a încheia actul fără nicio revendicare din partea antreprenorului și dispozițiile actului adițional semnat de reclamantă cu antreprenorul care vizează costuri suplimentare față de valoarea acceptată a contractului.

Actul adițional a permis acceptarea revendicării contractantului în baza dispozițiilor contractului de lucrări încheiat între părți, fără depășirea valorii de contract acceptate, fiind activate pentru revendicarea antreprenorului: clauza 2.1 din condițiile de contract (Dreptul de acces pe șantier) "Angajatorul va acorda Antreprenorului dreptul de acces pe șantier și punerea în posesie a tuturor părților șantierului pe termenele specificate în anexa parte la ofertă ... Dacă Antreprenorul înregistrează întârzieri și/sau se produc costuri suplimentare ca urmare a omisiunii beneficiarului de acordare a dreptului de acces sau punere în posesie la termene, antreprenorul va înștiința inginerul și, cu condiția respectării prevederilor sub-clauzei 20.1 (revendicările antreprenorului) va avea dreptul la ... plata costurilor suplimentare la care se adaugă un profit rezonabil, care vor fi incluse în prețul Contractului", clauza 8.4 (Prelungirea duratei de execuție) "antreprenorul va avea dreptul, cu condiția respectării sub-clauzei 20.1 la o prelungire a Duratei de execuție dacă și în măsura în care terminarea lucrărilor potrivit clauzei 10.1 este întârziată de ... un motiv de întârziere care acordă dreptul prelungirii duratei de execuție potrivit prevederilor unei sub-clauze din acest contract" și clauza 8.5 (Întârzieri cauzate de autorități) "În cazul în care se produc următoarele situații: a) antreprenorul a urmat întocmai procedurile stabilite de autoritățile publice legal constituie din Țară, b) autoritățile întârzie sau întrerup activitatea antreprenorului și c) întârzierile sau întreruperile au fost imprevizibile, întârzierile sau întreruperile vor fi considerate motiv de prelungire a duratei de execuție potrivit prevederilor sub-parag. b) al sub-clauzei 8.4."

Inginerul a aprobat în parte revendicarea antreprenorului privind costurile aferente prelungirii duratei de execuție asociate doar activităților de funcționare și operare a birourilor de pe șantier în timpul prelungirii, întârzierea fiind cauzată de autoritățile locale în perioada noiembrie 2009 - martie 2010.

Costurile indirecte asociate extinderii perioadei de timp a lucrărilor se referă la: salarii, întreținerea birourilor și utilitățile aferente: telefoane, internet, electricitate, apă, chiriile pentru apartamentele de serviciu și utilitățile aferente, birotica pentru birouri și servicii de curierat, asigurarea normelor de protecție a muncii, servicii de catering pentru personal, asigurarea și întreținerea mașinilor și utilajelor/echipamentelor, ulei și combustibil pentru mașini, servicii pentru personal: autobuz de serviciu, bilete de avion, servicii de consultanță tehnică, fiind aprobate și de Autoritatea responsabilă cu implementarea proiectului și decontate în cadrul CIP din 26 noiembrie 2010, factura din 29 noiembrie 2010 și declarate CE prin Aplicația de plată finală iar antreprenorul era îndreptățit la acoperirea costurilor aferente extinderii în timp a construcției în baza prevederilor contractuale menționate, întârzierea nefiindu-i imputabilă.

Problematica ridicată de actul administrativ contestat este aceea a eligibilității ori neeligibilității acestor cheltuieli raportat la prevederile parag. III.2 din Instrucțiunea AM ex-ISPA nr. 1 din 6 februarie 2008 referitoare la contractele de lucrări.

Potrivit acordului-cadru de implementare, "Consiliul Local al Municipiului Sibiu va sprijini BF (A. SA Sibiu), pentru îndeplinirea obligațiilor de plată ale acestuia din urmă prin alocări ale fondurilor necesare conform prevederilor Memorandumului de Finanțare, precum și completarea, dacă este cazul, a fondurilor necesare plății de către BF a tuturor cheltuielilor neeligibile în conformitate cu Prezentul Acord". BF și-a asumat obligația suportării cheltuielilor ce se vor declara neeligibile.

Instrucțiunea AM ex-ISPA din 6 februarie 2008 este emisă anterior situației premise și încheierii actului adițional x la contract iar reclamanta trebuia să aibă în vedere dispozițiile acesteia, potrivit cărora sunt eligibile numai sumele aferente acelor modificări ale contractelor de lucrări ce au fost generate de schimbări de legislație, forță majoră, evenimente neprevăzute și circumstanțe impredictibile din punct de vedere tehnic.

Totodată se specifică clar și necondiționat că "Aceleași criterii se vor aplica și pentru stabilirea eligibilității Ordinelor de Variație suportate din sumele previzionate, situație în care nu se aplică pre-condiția de eligibilitate legată de obligativitatea respectării procedurilor de achiziții publice".

Instanța a reținut că nu există nicio justificare rezonabilă pentru care, costurile aferente unei extinderi în timp a execuției unei lucrări, extindere imputabilă autorităților, să fie eligibilă, respectiv să fie finanțată din fonduri ISPA, iar memorandumul de finanțare trebuie privit nu doar în litera ci și în spiritul său, fiind finanțate și acceptate ca eligibile cheltuielile ce privesc proiectele, lucrările, serviciile care pot fi încadrate în secțiunea a III-a (Principalele categorii de cheltuieli eligibile), orice cheltuieli suplimentare, indiferent dacă depășesc sau nu valoarea acceptată a contractelor, fiind în sarcina autorităților în culpă pentru cauzarea acestora. Această concluzie derivă și din aplicarea principiului exercitării cu bună-credință a drepturilor și obligațiilor asumate de părți prin Memorandumul de finanțare.

Concluzia reclamantei că această sumă a fost declarată eligibilă prin Raportul x, este eronată având în vedere că în concluzia invocată se relevă faptul că măsura a fost implementată în conformitate cu prevederile Memorandumului de finanțare însă concluziile nu sunt contrare, vizând evident două aspecte diferite. Se reține că Raportul de audit a suferit două modificări, fiind avut în vedere în forma sa finală.

Concluzia că implementarea măsurii s-a făcut în conformitate cu prevederile Memorandumului de finanțare are la bază "asigurarea rezonabilă privind legalitatea, realitatea și exigibilitatea tranzacțiilor, cu excepția sumei de 603.373,23 euro", sumă care cuprinde și suma în discuție 417.315,76 euro. Reclamanta face o interpretare pro causa a concluziilor raportului.

Argumentul reclamantei privitor la imposibilitatea de natură tehnică de a realiza subtraversarea căii ferate pe Calea Turnișorului pentru colectorul de canalizare nu a fost indicat de către inginer ca justificare pentru aprobarea prelungirii duratei de execuție și nu face obiectul litigiului, toate argumentele privind acest fapt fiind înlăturate ca nepertinente.

În concluzie, costurile extinderii perioadei de execuție a contractului au fost apreciate ca neeligibile, raportat la prevederile Instrucțiunii 1/2008, așa cum legal s-a reținut în actul administrativ contestat.

Din punct de vedere al încadrării legale a faptelor constatate, instanța a constatat că noțiunea de neregulă este definită și în Memorandumul de finanțare Legea nr. 373/2003 (Anexa nr. III.5 secțiunea a 3-a) ca fiind "orice încălcare a prevederilor memorandumului de finanțare rezultând dintr-o acțiune sau omisiune a unui operator economic care are, sau a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunității și/sau a legilor naționale relevante sau o grupă de cheltuială nejustificată."

Raportat la aceste prevederi, precum și la prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) O.U.G. nr. 66/2011, pentru toate considerentele menționate, abaterile constatate privind neeligibilitatea cheltuielilor analizate de la pct. II - IV, constituie nereguli în sensul legii.

În ceea ce privește aplicarea principiului proporționalității, instanța a constatat că art. 2 lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011 definește acest principiu astfel: "orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv".

Aplicând acest principiu, se constată că, potrivit concluziilor ambilor experți și proceselor-verbale încheiate la terminarea lucrărilor, obiectivele proiectelor au fost realizate iar sumele previzionate nu au fost depășite însă, se apreciază că impactul financiar pe care îl presupune o sumă neeligibilă de 515.141,16 euro din fondul ISPA este unul major.

Instanța a avut în vedere și împrejurarea că, în conformitate cu prevederile Memorandului de finanțare, în raportul final de închidere a proiectului întocmit în cursul judecății prezentului litigiu, suma ce face obiectul litigiului a fost retrasă de la plată, Comisia Europeană fiind de acord cu natura neregulamentară a acestor cheltuieli.

Raportat la aceste considerente, instanța apreciază că procesul-verbal de constatare a fost încheiat legal pentru suma de 515.141,16 euro și cu respectarea principiului proporționalității prevăzut de art. 2 lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva Sentinței nr. 171/2016 a Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs atât reclamanta SC "A." SA Sibiu cât și pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene prin Ministerul Finanțelor Publice.

În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., reclamanta arată că hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii precum și cu încălcarea dispozițiilor art. 315 alin. (1) C. proc. civ.

În esență, se apreciază că măsura administrativă de aplicare a unei corecții financiare în cuantum de 2.287.584,76 lei, nu respectă principiul proporționalității deoarece nu are în vedere impactul de nivel "zero" pe care le-au avut pretinsele încălcări.

Din ambele expertize precum și din procesul-verbal de terminare a lucrărilor, rezultă că proiectul s-a finalizat prin realizarea obiectivelor.

Pe fondul cauzei, recurenta a reluat argumentele expuse prin cererea de chemare în judecată, apreciind că în mod greșit a fost admisă doar în parte acțiunea, sentința pronunțată lipsind de efecte Decizia de casare nr. 105/2015. Astfel, în mod greșit s-a reținut că suma de 29.342,22 euro, decontată din linia bugetară III 19, a apărut după finalizarea proiectului" iar suma de 14.940,40 euro reprezintă cheltuiala efectuată după achiziția unor echipamente.

Echipamentul a cărui contravaloare a fost considerată în mod greșit neeligibilă se încadrează în Anexa III 2, Secțiunea a VI - (1) din Memorandumul de Finanțare, având în vedere că echipamentele sunt prin natura lor fixate în cadrul proiectului, fiind achiziționate și utilizate pentru întreținerea investiției de capital ce au fost înregistrate în contabilitatea beneficiarului final, costuri ce au apărut în perioada de derulare a proiectului, decontările fiind făcute în perioada 2008 - 2010.

La data de 10 octombrie 2007 a fost încheiat acordul privind "Extinderea și reabilitarea rețelei de canalizare, contorizare și monitorizare a rețelei de distribuție a apei potabile" între Oficiul de Plăți și Contractare Phare și firma E., (antreprenor) iar în caietul de sarcini formularul 4.6.4. se specifică faptul că ofertantul va include în ofertă liste cu piese de schimb speciale.

Documentațiile de licitație pentru contractul de lucrări 4 au fost aprobate de Delegația Comisiei Europene, existând o neconcordanță între poziția avută de OPCP în calitate de autoritate contractantă și poziția manifestată cu ocazia efectuării controlului.

- Referitor la sumele declarate neeligibile privind Contractul 5 "Reabilitarea stației de tratare a apei potabile Dumbrava" se apreciază că aceste costuri au apărut în perioada derulării contractului, decontările fiind făcute în aceeași perioadă, reținerea instanței în sensul că aceste costuri sunt "apărute după finalizarea proiectului", fiind total eronată.

Mai mult, aceste costuri reprezintă cheltuieli de capital, înregistrate în contabilitatea beneficiarului final, iar prin acordul contractual încheiat la data de 30 decembrie 2015, în caietul de sarcini se specifică clar faptul că ofertantul va include în ofertă lista cu piese de schimb și unelte specifice. Dacă poziția din proiectul procesului-verbal din 6 aprilie 2012 ar fi justificată, documentațiile de licitație pentru contractul de lucrări 5 nu ar fi fost aprobate de Delegația Comisiei Europene, licitațiile nu ar fi fost organizate de OPCP iar contractul de lucrări nu ar fi fost semnat în această formă de OCPC, în calitate de Autoritate Contractantă.

Cu privire la ambele contracte, respectiv 4 și 5, se apreciază că piesele de schimb nu puteau fi incluse în Memorandumul de Finanțare întrucât acesta este un document la nivel guvernamental ce nu poate să indice în detaliu fiecare parte componentă.

În Memorandumul de Finanțare se arată indicatori orientativi, care vor fi stabiliți ulterior de către Consultantul de management care are ca sarcină elaborarea documentelor de licitație, după întocmirea studiilor, activităților enumerate în Memorandumul de Finanțare, la Anexa I pct. 6.2.

Mai mult, în Memorandumul de Finanțare, la Anexa I pct. 7.1 se prevede faptul că pentru monitorizarea progresului fizic al realizării proiectului se folosesc anumiți indicatori de bază iar o listă finală a indicatorilor fizici va fi stabilită în scopul monitorizării, odată ce proiectarea diferitelor componente a fost finalizată.

Intimata și-a motivat caracterul de costuri neeligibile pe dispozițiile de la lit. a) alin. (4), secțiunea a IX-a din Anexa III 2 din Memorandumul de Finanțare dar prevederile Anexei III 2, secțiunea a IX-a alin. (4) lit. a) se referă la costuri "apărute după finalizarea proiectului", ceea ce nu este cazul în speța de față, pentru că aceste costuri reprezintă cheltuieli de capital care au apărut pe perioada de derulare a proiectului.

Sculele speciale și piesele de schimb sunt eligibile, fiind cuprinse în inventarul echipamentelor durabile, fiind considerate ca și cheltuieli de capital.

Cu privire la expertiza efectuată de expertul D., a cărei opinie a fost însușită de instanța de fond, se apreciază că expertul și-a bazat concluziile pe înscrisuri neopozabile reclamantei, făcând interpretări și analogii nepermise, făcând afirmații subiective și nedovedite, refuzând să-și expună o părere proprie.

În concluzie, se apreciază că ulterior ratificării Memorandumului de Finanțare, prin Legea nr. 373/2003, instituțiile abilitate, respectiv Delegația Comisiei Europene, OPCP, Ministerul Mediului, au aprobat dosarele de licitație care au stat la baza întocmirii contractelor de lucrări 4 și 5, ocazie cu care și-au însușit sub semnătură și fără obiecțiuni, condițiile contractuale, considerând astfel că toate cheltuielile sunt eligibile.

Referitor la suma de 417.315,76 euro, reprezentând costuri indirecte asociate extinderii de 6,5 luni a perioadei de încheiere a lucrărilor aferente contractului 2002/RO/P/PE/022-04 "Extinderea și reabilitarea rețelei de canalizare, contorizare și monitorizarea rețelei de distribuție a apei" se arată că suma menționată a fost nelegal declarată ca neeligibilă, costurile fiind aprobate, certificate și declarate Comisiei Europene prin Aplicația de Plată Finală.

Extinderea duratei contractului a fost determinată de neeliberarea avizelor - ceea ce a constituit un eveniment imprevizibil având în vedere că în iernile anterioare Primăria Sibiu a eliberat avize pentru săpături.

Caracterul imprevizibil este prezentat în scrisoarea din 26 noiembrie 2009 și se încadrează în prevederile subclauzei 8.5 din Condițiile generale FIDIC.

Prin urmare, întârzierea nu poate fi atribuită managementului deficitar sau altor motive atribuite unei eventuale culpe a Beneficiarului Final.

În determinarea extinderii perioadei de execuție a lucrărilor, inginerul a luat în considerare mai multe evenimente concurențiale, dar a reținut numai un eveniment, considerat mai mult decât suficient pentru extinderea duratei de execuție a lucrărilor și anume interdicția de a lucra la rețelele de contorizare timp de 4 luni. Această extindere a fost acordată luând în considerare și perioada necesară Antreprenorului pentru remobilizarea resurselor.

Un eveniment complex care a avut ca efect prelungirea duratei de execuție a lucrărilor este dat de imposibilitatea de natură tehnică de a realiza subtraversarea căii ferate pe Calea Terminalului pentru colectorul de canalizare de executare. Au fost efectuate 3 încercări, modificându-se de fiecare dată punctul de subtraversare iar începerea lucrărilor a putut surveni abia în perioada de extindere a duratei de execuție a lucrărilor, acordată prin actul adițional nr. 6. Toate aspectele tehnice privind subtraversarea căii ferate au reprezentat subiectul a numeroase scrisori între Antreprenor, Inginer și Beneficiar, iar CFR a eliberat un aviz pentru subtraversare.

Suma în discuție se decontează în regim provizoriu, iar subclauza 13.5 din Condițiile Generale ale contractului descrie mecanismul de utilizare a acestora.

Ca urmare, nu există o constrângere legală de utilizare a sumelor în regim provizoriu strict pentru costuri directe aferente unor lucrări neprevăzute și indirect asociate acestora.

În practică, această linie bugetară se folosește pentru a acoperi acele sume care pot deveni datorate Antreprenorului în urma unor evenimente neprevăzute la momentul realizării documentației de atribuire și ca urmare, în ceea ce privește suma de 417.315,76 euro, nu sunt aplicabile prevederile Instrucțiunii nr. 1 emise de AM ex ISPA.

Se concluzionează că societatea a respectat clauzele contractului și dispozițiile legale incidente, motiv pentru care se impune admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate, în sensul admiterii în totalitate a acțiunii, astfel cum a fost formulată.

Recurentul critică sentința pronunțată de prima instanță din perspectiva dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătând că instanța de fond a aplicat și interpretat greșit dispozițiile legale cu privire la suma de 7.058 euro aferentă actualizării Master Planului, având în vedere că nu este îndeplinită condiția de eligibilitate, suma nefiind certificată în conformitate cu prevederile Memorandumului de Finanțare.

Reclamanta SC A. SA Sibiu a generat o dublă finanțare, atât prin Asistența Tehnică din cadrul POS Mediu cât și din ISPR, având obligația asigurării corelării strategiei de dezvoltare a proiectelor pentru a evita o dublă finanțare din fonduri nerambursabile pentru aceeași activitate.

Intimata-reclamantă avea obligația asigurării unui management tehnic și financiar optim al măsurii,având posibilitatea de a solicita Comisiei Europene, cu avizul Ministerului Mediului și al AM EX- ISPA, amendarea Memorandumului de Finanțare, prin eliminarea totală sau parțială a condiționalității 8.5 (b) privind prezentarea unui MP municipal actualizat, având în vedere că în cadrul POS Mediu a fost elaborat în perioada 2007 - 2008, un MP județean/regional ce includea informații privind municipiul Sibiu.

Intimata-recurentă nu a adoptat o conduită preventivă, preferând să autorizeze și să certifice la plată aceeași cheltuială din două surse distincte ale aceluiași finanțator deși era informată încă din trimestrul 2 al anului 2006 asupra domeniului de intervenție prin politica Fondului de Coeziune din cadrul obiectivului "Convergență" și cunoștea, la nivelul anului 2006, contextul instituțional privind regionalizarea operatorilor existenți în sectorul de apă în care se desfășura POS Mediu iar acordarea finanțării în cadrul POS Mediu, în sectorul de apă și apă uzată, este condiționată de refinanțarea Operatorului Regional-OR și a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară - ADI.

Având în vedere că în cadrul măsurii ISPA Sibiu, Beneficiarul Final nu a transmis Comisiei Europene dovada îndeplinirii, de către Consultantul contractului 2, a condiționării pentru plata finală, conform art. 85 lit. b) din MF și, implicit, nu a primit din partea CE acceptul pentru această condiționalitate, cheltuiala autorizată la plată de Beneficiarul Final este o plată neeligibilă din finanțarea ISPA, fiind prejudiciat bugetul UE.

Ca urmare, se impune admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii în tot a acțiunii formulate de reclamantă iar cheltuielile de judecată stabilite de instanța de fond să cadă în totalitate în sarcina reclamantei.

Hotărârea instanței de recurs

Analizând recursurile formulate în limita criticilor formulate de ambele recurente, probatoriul administrat în cauză, ținând cont de dispozițiile legale incidente, se constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Prin Legea nr. 373 din 19 septembrie 2003 a fost ratificat Memorandumul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană, privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul de Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Mode