ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4014/2013

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 361 din 23 august 2013, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. A recunoscut Sentința din 15 ianuarie 2013 pronunțată în dosarul nr. 23 Hv 120/12p a Tribunalului Landului Linz, Austria, definitivă, prin care numitul A. (fost L.) G. (fiul lui I. și R.), a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 127, 128 alin. (1) cifra 4, art. 129 cifra 1 și 2, art. 130 fraza 4, cu aplicarea art. 15 C. pen. austriac. A computat perioada detenției preventive și perioada executată de la 20 noiembrie 2012 la zi.

A dispus transferul condamnatului într-un penitenciar din România pentru executarea restului de pedeapsă. Onorariul pentru avocat din oficiu, în cuantum de 320 RON, a fost suportat din fondul Ministerului Justiției. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele: Prin adresa nr. 1222/11-5/2013 din 18 iulie 2013, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a sesizat Curtea de Apel București, în conformitate cu dispozițiile art. 162 alin. (4) și art. 163 din Legea nr. 302/2004, republicată, în vederea recunoașterii și punerii în executare a Sentinței penale din 15 ianuarie 2013, pronunțată în dosarul nr. 23 Hv 120/12p de Tribunalul Landului Linz, Austria în cadrul procedurii de soluționare a cererii de transferare într-un penitenciar din România a numitului A.G., formulată de autoritățile judiciare austriece.

Prin adresa nr. 42416/2013 din data de 20 mai 2013, Ministerul Justiției - Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară - Serviciul cooperare judiciară internațională în materie penală a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 302/2004, republicată, cererea formulată de autoritățile judiciare austriece prin care s-a solicitat transferarea persoanei condamnate A.G., într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei aplicată față de susnumit de către instanțele de judecată din statul solicitant.

Cererea formulată de autoritățile austriece a fost însoțită de documentele prevăzute de art. 6 pct. 2 din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg în anul 1983, respectiv: copie certificată pentru conformitate de pe hotărârea definitivă de condamnare, de pe dispozițiile legale aplicabile, indicarea duratei condamnării deja executate, declarația persoanei condamnate care nu a fost de acord să fie transferat. Din datele comunicate de Direcția Generală de Pașapoarte și Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administrației și Internelor a rezultat că persoana condamnată, A. (fost L.) G. este cetățean român, fiind îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit. a) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg, și art. 143 lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Din examinarea informațiilor și a documentelor comunicate de statul de condamnare, în aplicarea Convenției europene asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg în anul 1983, a rezultat că: Prin Sentința penală din 15 ianuarie 2013, pronunțată în dosarul nr. 23 Hv 120/12 p de Tribunalul Landului Linz, Austria, rămasă definitivă, numitul A.G. a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 127, 128 alin. (1) cifra 4, art. 129 cifra 1 și 2, art. 130 fraza 4, cu aplicarea art. 15 C. pen. austriac. Totodată, față de numitul A.G. s-a dispus expulzarea și s-a aplicat prin Decizia nr. 1075702/FrB/13 din data de 08 februarie 2013, emisă de Direcția de Poliție Federală Linz, rămasă definitivă, interdicția pe o durată de 7 ani de ședere pe teritoriul Republicii Austria.

În fapt, s-a reținut că în noaptea din 30 august 2011 spre 31 august 2011 în Ratzersdorf (NO) împreună cu numiții R.I.P., M.S., I.E. și F.B. au pătruns prin efracție și au sustras de la administratorii firmei L.U. S.R.L. trei aparate de fotografiat digitale, precum și bani în numerar în valoare de 3.954,54 euro, prin spargerea geamului de la birou. De la administratorii firmei S.A. S.R.L. au sustras numeroase embleme de verificare tehnică a autovehiculelor, doua telefoane mobile, opt radiouri de mașină, precum și bani în numerar în valoare totală de 8.678,25 euro, prin tăierea gardului, forțarea unei uși de la intrare, tăierea unui seif cu un polizor. În noaptea de 01 septembrie 2011 spre 02 septembrie 2011 în Unterwagram (NO) în colaborare cu urmăriții R.I.P.

și M.S., I.E., F.B. au sustras de la administratorii firmei T. bani în numerar, o mașină de cafea, două telefoane mobile, diverse accesorii de calculator și hardware, precum și un notebook în valoare totală de 29.313 euro, prin spargerea geamului pivniței precum și spargerea unei casete de bani. În noaptea de 12 iunie 2012 spre 13 iunie 2012 în Traun/St. Martin în colaborare cu R.I.P., precum și cu condamnatul F.C. au pătruns prin forțare unei porți culisante, precum și prin spargerea unei alte uși și a unui dulap, rămânând la tentativă pentru că nu au găsit pradă corespunzătoare. În aceeași noapte, prin forțarea unei ferestre de la pivniță au pătruns în clădirea firmei de transport L. de unde au sustras un set de chei tubulare "Gedore" în valoare de 67 euro, iar de la L. au sustras bunuri și bani prin smulgerea jaluzelelor din șinele de ghidaj, rămânând la tentativă pentru că s-a declanșat alarma.

Paguba totală a fost estimată la 42.012,791 euro. Având în vedere cele mai sus menționate, s-a constatat că este îndeplinită condiția prevăzută de art. 3 lit. b) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg, și art. 143 lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată. Procedând la examinarea materialului existent, s-a constatat că în cauză este îndeplinită condiția dublei incriminări, prevăzută de art. 143 lit. e) din Legea nr. 302/2004, republicată, și art. 3 pct. 1 lit. e) din Convenția europeana asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983, faptele care au atras condamnarea susnumitului având corespondent în legislația penală română, realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor prev. de art. 208 alin. (1) și (2), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Din situația executării pedepsei, a rezultat că persoana condamnată a fost arestată la data de 20 noiembrie 2012, și încetează executarea pedepsei la data de 20 noiembrie 2014, susnumitul fiind în prezent încarcerat în Penitenciarul Linz. Persoana condamnată nu și-a manifestat consimțământul în vederea transferării sale într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei aplicate de autoritățile judiciare austriece, însă în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 3 alin. (1) din Protocolul adițional la Convenția Europeană asupra transferării persoanelor condamnate.

Curtea a constatat că au fost depuse toate actele prevăzute de art. 154 din Legea nr. 302/2004, republicată, și că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 din aceeași lege, în sensul că la data primirii cererii de transfer, condamnatul mai avea de executat mai mult 6 luni din durata pedepsei, și este îndeplinită condiția dublei incriminări, în sensul că faptele care au atras condamnarea constituie infracțiune și potrivit legii penale române, fiind încadrată la infracțiunile prev. de art. 208 alin. (1) și (2), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., conform certificatului de legislație aplicabilă în cauză. Împotriva sentinței penale mai sus menționate, în termenul prevăzut de lege a declarat recurs persoana transferabilă A. (L.) G. Apărătorul persoanei transferabile a pus concluzii de admitere a recursului.

Recursul declarat de persoana transferabilă este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente. Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că Sentința penală nr. 361 din 23 august 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, este legală și temeinică. Astfel cum în mod corect a reținut și prima instanță, în cauză este îndeplinită condiția dublei incriminări, prevăzută de art. 143 lit. e) din Legea nr. 302/2004, republicată, și art. 3 pct. 1 lit. e) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983, faptele care au atras condamnarea susnumitului având corespondent în legislația penală română, realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor prev. de art. 208 alin. (1) și (2), art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Se constată de asemenea că este îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit. b) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg, și art. 143 lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată. Din situația executării pedepsei, rezultă că persoana condamnată a fost arestată la data de 20 noiembrie 2012, și încetează executarea pedepsei la data de 20 noiembrie 2014, susnumitul fiind în prezent încarcerat în Penitenciarul Linz. Persoana condamnată nu și-a manifestat consimțământul în vederea transferării sale într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei aplicate de autoritățile judiciare austriece, însă în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 3 alin. (1) din Protocolul adițional la Convenția Europeană asupra transferării persoanelor condamnate.

Înalta Curte constată că au fost depuse toate actele prevăzute de art. 154 din Legea nr. 302/2004, republicată, și că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 din aceeași lege, în sensul că la data primirii cererii de transfer, condamnatul mai avea de executat mai mult 6 luni din durata pedepsei. Față de considerentele mai sus arătate, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana transferabilă A. (L.) G. împotriva Sentinței penale nr. 361 din 23 august 2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Va obliga recurenta persoană transferabilă la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana transferabilă A. (L.) G. împotriva Sentinței penale nr. 361 din 23 august 2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Obligă recurenta persoană transferabilă la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 13 decembrie 2013. Procesat de GGC - AM