ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3386/2013

Asupra recursului de

față,

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală

nr. 13/ME din 22 octombrie 2013, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și

pentru cauze cu minori și de familie, în conformitate cu art. 107 alin. (1),

art. 103 alin. (7) și (10) și art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004

republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală:

A constatat că

persoana solicitată N.Z.G. nu a fost de acord cu predarea sa către autoritățile

judiciare ungare;

A dispus executarea mandatului

european de arestare emis de către autoritățile judiciare ungare, Judecătoria Sectorială

Centrală din Buda, pe numele persoanei solicitate N.Z.G.

A dispus predarea domnului

N.Z.G. către autoritățile judiciare ungare, sub condiția ca, în cazul în care se

va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată

în România pentru executarea acelei pedepse;

A constatat că domnul

N.Z.G. nu a renunțat la beneficiile conferite de regula specialității;

Potrivit art. 103

alin. (6) din Legea nr. 302/2004, a dispus arestarea în vederea predării a persoanei

solicitate N.Z.G., pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de astăzi 22 octombrie

2013, până la data de 19 noiembrie 2013 inclusiv.

În baza art. 103

alin. (13) din Legea nr. 302/2004 modificată, a dispus emiterea mandatului de arestare.

Predarea persoanei solicitate

către autoritățile judiciare ungare se realizează în 10 zile de la rămânerea definitivă

a prezentei hotărâri.

Potrivit art. 87 din Legea

nr. 302/2004 republicată, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina

statului.

Onorariul avocatului desemnat

din oficiu pentru persoana solicitată, în cuantum de 320 RON, s-a stabilit a fi

plătit din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronun

ța această hotărâre instanța

de fond a reținut următoarele:

Prin cererea

înregistrată la Curtea

de Apel Târgu Mureș sub nr. 358/43/2013 la data de 22 octombrie 2013, procurorul

de la Parchetul de pe lângă această instanță a sesizat Curtea de Apel Târgu-Mureș

cu propunerea de luare a măsurii arestării persoanei solicitate N.Z.G. și de predare

a acestuia în baza mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare

din Ungaria, Judecătoria Sectorială Centrală din Buda.

Persoanei solicitate i-au

fost aduse la cuno

ștință

drepturile, potrivit dispozițiilor art. 104 și art. 103 alin. (3) din Legea nr.

302/2004 republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

S-a asigurat asisten

ța juridică din oficiu.

Analiz

ând actele și lucrările

dosarului, prima instanță a reținut următoarele:

Prin mandatul european

de arestare emis de c

ătre

autoritățile judiciare din Ungaria, Judecătoria Sectorială Centrală din Buda, s-a

solicitat arestarea și predarea persoanei solicitate, în vederea efectuării procedurilor

penale față de acesta sub acuza comiterii infracțiunilor de înșelăciune provocând

daune majore, prevăzute de art. 318 alin. (1) C. pen. ungar și fals în acte publice,

prevprevazut de art. 274 alin. (1) C. pen. ungar, care sunt sancționate, potrivit

dreptului ungar, cu pedeapsa maximă de 5, respectiv 3 ani închisoare. Faptele au

corespondent în dispozițiile art. 215 alin. (5) și art. 290 C. pen. român.

În fapt,

s-a re

ținut, în esență, că persoana

solicitată N.Z.G. și soția acestuia, N.H., în calitate de reprezentant unic a societății

„X” cu sediul în Pilis, calea D., au indus în eroare partea vătămată, respectiv

societatea „Z” (cu sediul în Budapesta, sector 6) asupra posibilităților și disponibilității

de plată, prin intermediul colaborării cu societatea „Y”, la sediul acestora din

Mosonmagyarovar, cu care la data de 5 februarie 2008 a încheiat un contract de leasing

pentru finanțarea autoturismului marca A., iar sub numărul de contract X1 pentru

finanțarea autoturismului marca N.

N.Z.G. cunosc

ând situația financiară

a societății „X” și ajutându-și soția în așa fel încât a contribuit la încheierea

contractelor de leasing, fiind girant pentru plata acestora.

Nu a fost achitat

ă nici una din ratele

lunare aferente contractelor de leasing. N.H. și N.Z.G. nu au avut intenția de a

achita ratele lunare de leasing, cunoscând acest fapt încă de la încheierea contractelor

de leasing, nici nu aveau posibilitatea materială pentru aceasta, deoarece societatea

„X” nu funcționa la sediul declarat, nu avea venituri care se puteau evidenția.

N.Z.G.

și complicele, d-na N.H.

prin atitudinea lor, au declarat date false în cazul ambelor autoturisme pentru

înregistrarea acestora în evidențele naționale ale autovehiculelor.

Prin manifestarea expres

ă de voință, dată în fața

instanței, persoana solicitată N.Z.G., în deplină cunoștință de cauză, asistată

de apărător desemnat din oficiu, nu a consimțit la predarea sa, către autoritățile

judiciare ungare, deoarece a apreciat că nu este vinovată de comiterea faptelor

arătate în mandat, precizând însă că nu renunță la beneficiile conferite de regula

specialității.

În aceste condiții, instanța

a procedat la luarea unei declarații persoanei solicitate, în conformitate cu dispozițiile

art. 103 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 republicată, aducându-i-se la cunoștință

că audierea sa se limitează la eventuale obiecții privind identitatea și la existența

motivelor obligatorii sau facultative de neexecutare a mandatului european de arestare.

Persoana solicitat

ă nu a infirmat datele

de identificare din mandatul european de arestare, arătând că îi aparțin aceste

date. A arătat că singurul motiv pentru care nu este de

acord cu predarea sa c

ătre autoritățile germane

este acela că, nu se face vinovat de comiterea faptelor penale imputate. în același

timp, persoana solicitată nu a indicat, iar instanța nu a identificat din oficiu

vreun motiv obligatoriu sau opțional de refuz al predării, dintre cele prevăzute

de art. 98 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004, iar criticile aduse de apărătorul

persoanei solicitate cu privire la conținutului mandatului european de arestare,

nu se încadrează în cazurile strict și limitativ prevăzute de art. 97 din Legea

nr. 302/2004 republicată, privind refuzul executării mandatului european de arestare.

În raport de considerentele

expuse, în conformitate cu art. 103 alin. (7) și (10) din Legea nr. 302/2004, instanța

de fond a constatat că persoana solicitată nu a fost de acord cu predarea sa către

autoritățile judiciare ungare și a dispus executarea mandatului european de arestare

emis de către autoritățile judiciare din Ungaria, Judecătoria Sectorială Centrală

din Buda pe numele persoanei solicitate N.Z.G., cu consecința predării acestuia

către autoritățile judiciare ungare în 10 zile de rămânere definitivă a prezentei

hotărâri.

Întrucât persoana solicitată

este cetățean român, predarea lui a fost condiționată, potrivit art. 97 alin.

(2) din lege, de cerința ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă

de libertate, persoana predată să fie transferată în România pentru executarea acelei

pedepse.

S-a constatat c

ă persoana solicitată

nu a renunțat la regula specialității.

Pentru a asigura predarea

persoanei solicitate c

ătre

autoritățile judiciare ungare, în temeiul art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004,

instanța a dispus arestarea acestuia în vederea predării, pe o perioadă de 29 de

zile, începând cu data de 22 octombrie 2013, până la data de 19 noiembrie 2013 inclusiv,

emițând mandatul de arestare în vederea predării.

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs persoana solicitată N.Z.G.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul

secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 31 octombrie 2013

primul termen fiind fixat la data de 1

noiembrie 2013. La termenul stabilit pentru solu

ționarea recursului, persoana

solicitată prezentă personal și asistată de apărătorul desemnat din oficiu a arătat

că își retrage recursul declarat împotriva sentinței penale nr. 13/ME din 22 octombrie

2013 a Curții

de Apel Târgu Mureș, solicit

ând instanței să ia act de această manifestare

de voin

ță.

Av

ând în vedere dispozițiile

art. 385

4

alin. (2) cu referire la art. 369 C. proc. pen., potrivit cărora

până la închiderea dezbaterilor la instanța de recurs oricare dintre părți își poate

retrage recursul declarat în condițiile arătate în textul de lege menționat și constatând

îndeplinite cerințele respective, Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea

de voință a persoanei solicitate , exprimată de aceasta în mod liber și neechivoc.

Va obliga recurenta persoan

ă solicitată la plata

sumei de 520 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320

RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Onorariul interpretului

de limba maghiar

ă

se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursului

declarat de persoana solicitată N.Z.G. împotriva sentinței penale nr. 13/ME din

22 octombrie 2013 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze

cu minori și de familie.

Obligă recurenta persoană

solicitată la plata sumei de 520 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul interpretului

de limba maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi

1

noiembrie

2013.