ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2653/2016

Decizia nr. 2653/2016

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 18.11.2013 și precizată oral în ședința publică din 07.02.2014, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Administrația Națională „Apele Române” și Administrația Bazinală de Apă Mureș, anularea art. 8 lit. a) din Hotărârea nr. 7 din 30 iulie 2013, emisă de pârâta Administrația Bazinală de Apă Mureș și aprobată de Directorul General al pârâtei Administrația Națională „Apele Române”, Organigrama Administrației Bazinale de Apă Mureș, aplicabilă din 01.09.2013, precum și adresa nr. 1645 din 13.10.2013 a Directorului General Administrației Naționale Apele Române, cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 60 din 14.04.2014 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Administrația Națională „Apele Române” și Administrația Bazinală de Apă Mureș, s-a dispus anularea art. 8 lit. a) din Hotărârea nr. 7 din 30 iulie 2013, emisă de pârâta Administrația Bazinală de Apă Mureș și aprobată de Directorul General al pârâtei Administrația Națională „Apele Române”, Organigrama Administrației Bazinale de Apă Mureș, aplicabilă din 01.09.2013, precum și a adresei nr. 1645 din 13.10.2013, a Directorului General Administrației Naționale „Apele Române”; fiind obligate pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 1.550 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Recursul

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond, pârâta Administrația Bazinală de Apă Mureș a formulat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii și menținerii actelor administrative atacate.

În susținerea recursului, recurenta-pârâtă a susținut, în esență, că, deși s-a solicitat anularea în parte a organigramei Administrației Bazinale de Apă Mureș, instanța de fond a dispus în mod nelegal anularea întregii organigrame, ceea ce în opinia recurentei echivalează cu o plus petita.

De asemenea, recurenta a susținut că instanța de fond în mod greșit a reținut în cauză incidența Deciziei nr. 55/2014 a Curții Constituționale.

Astfel, aceasta a fost publicată în M. Of. la data de 25.02.2014, iar cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la Curtea de Apel Târgu Mureș la data de 18.11.2013. Or, declararea neconstituțională a unui act normativ produce efecte doar pentru viitor.

Apărările intimatei-reclamante

Intimata-reclamantă A. a depus întâmpinare la data de 24.03.2015, solicitând respingerea recursului, menținerea hotărârii atacate, ca fiind legală și temeinică.

Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 28 ianuarie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., pronunțând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 16 martie 2016.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor formulate de intimată și în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, însă pentru motivele arătate în continuare.

În raport cu circumstanțele cauzei, se constată că, prin acțiune, reclamanta A. a solicitat anularea art. 8 lit. a) din Hotărârea nr. 7 din 30 iulie 2013, emisă de pârâta Administrația Bazinală de Apă Mureș, a Organigramei Administrației Bazinale de Apă Mureș, aplicabilă din 01.09.2013, precum și a adresei nr. 1645 din 13.10.2013, a Directorului General Administrației Naționale Apele Române.

Actele administrative atacate în cauză de reclamantă au fost emise în vederea executării dispozițiilor O.U.G. nr. 77/2013.

Instanța de fond a admis acțiunea reclamantei, reținând că prin Decizia Curții Constituționale nr. 55/2014, instanța de contencios constituțional a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile Legii privind aprobarea O.U.G. nr. 77/2013 sunt neconstituționale, iar viciul de neconstituționalitate al O.U.G. nr. 77/2013 afectează în egală măsură actele administrative subsecvente, care devin lipsite de fundament legal.

Recurenta susține faptul că Decizia Curții Constituționale nr. 55/2014 nu poate produce efecte în cauza de față, întrucât deciziile acestei instanțe produc efecte numai pentru viitor.

Înalta Curte nu poate primi această susținere a recurentei.

Deciziile Curții Constituționale privind admiterea unei excepții de neconstituționalitate sunt de imediată aplicare, cu consecința înlăturării normei declarate neconstituționale, a eliminării acesteia din sistemul normativ, normă astfel devenită inexistentă, decizia Curții Constituționale fiind definitivă și obligatorie, cu efecte erga omnes, iar textul neconstituțional își pierde eficiența.

Ca urmare a acestei decizii, actul administrativ emis în baza textului normativ declarat neconstituțional devine lipsit de orice fundament legal.

Cu alte cuvinte, decizia Curții Constituționale privind admiterea unei excepții de neconstituționalitate se aplică tuturor raporturilor juridice care nu sunt epuizate la data publicării sale, respectiv tuturor cauzelor aflate în fața instanțelor de contencios administrativ și cărora le sunt incidente în continuare dispozițiile legale declarate neconstituționale, mai precis tuturor cauzelor pendinte.

Această interpretare a fost consacrată și în jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat că deciziile sale de admitere a unei excepții de neconstituționalitate sunt obligatorii pentru autoritățile publice și urmează a fi aplicate de acestea de la data publicării, iar de instanțele de judecată în cauzele pendinte la momentul publicării în care respectivele decizii sunt aplicabile (Decizia nr. 223 din 13.03.2012 a Curții Constituționale).

Sub acest aspect, sentința instanței de fond este legală și va fi menținută.

În cauză, Înalta Curte constată, însă, că, până la soluționarea recursului, organigrama cu privire la care s-a dispus anularea a fost revocată pe cale administrativă de către autoritățile pârâte, intimata-reclamantă invocând în acest sens Organigrama Administrației Bazinale de Apă Mureș nr. 8404 din 01 august 2014, valabilă începând cu data de 01.08.2014, care conține postul acesteia de șef serviciu RURPA și prin care se revocă organigrama anterioară.

În acest context, rezultă că, în prezent, nu mai subzistă obiectul cererii de chemare în judecată, întrucât a fost stinsă, prin executare, obligația ce formează obiectul acțiunii în contencios administrativ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârea atacată și va respinge acțiunea formulată de reclamantă ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Administrația Bazinală de Apă Mureș împotriva sentinței nr. 60 din 14 aprilie 2014 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și respinge acțiunea formulată de reclamanta A., ca rămasă fără obiect.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 octombrie 2016.