ÎCCJ, Secția penală

Decizia nr. 134/RC/2016

Asupra recursului în casație de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 2528 din 19 decembrie 2013, Judecătoria Brașov, în baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților A., B., C., D. și E. din art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. în art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen., art. 248

1

C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal față de inculpatul A., (...), decedat la data de 08 iunie 2013, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen., art. 248

1

C. pen.

În baza art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen., art. 248

1

C. pen. a condamnat pe inculpatul B., (...) la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

A interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii, în conformitate cu dispozițiile art. 71 C. pen.

În baza art. 65 C. pen. raportat la art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a desfășura orice fel de activități legate de atribuirea de contracte de achiziții publice, încheierea de contracte de asociere în participațiune ori de asociere în numele vreunei entități juridice pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen., art. 248

1

C. pen. a condamnat pe inculpatul C., (...) la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

A interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii, în conformitate cu dispozițiile art. 71 C. pen.

În baza art. 65 C. pen. raportat la art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a desfășura orice fel de activități legate de atribuirea de contracte de achiziții publice, încheierea de contracte de asociere în participațiune ori de asociere în numele vreunei entități juridice pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen., art. 248

1

C. pen. a condamnat pe inculpatul D., (...) la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

A interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii, în conformitate cu dispozițiile art. 71 C. pen.

În baza art. 65 C. pen. raportat la art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a desfășura orice fel de activități legate de atribuirea de contracte de achiziții publice, încheierea de contracte de asociere în participațiune ori de asociere în numele vreunei entități juridice pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen., art. 248

1

C. pen. a condamnat pe inculpata E., (...) la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

A interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii, în conformitate cu dispozițiile art. 71 C. pen.

În baza art. 65 C. pen. raportat la art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a desfășura orice fel de activități legate de atribuirea de contracte de achiziții publice, încheierea de contracte de asociere în participațiune ori de asociere în numele vreunei entități juridice pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei principale.

A constatat că RA N., cu sediul în Brașov, jud. Brașov nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. a respins pretențiile civile ale Municipiului Brașov.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. a ridicat măsura sechestrului asigurător instituită prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov nr. x/P/2011 din 13 iunie 2012 asupra bunurilor imobile deținute de inculpații A., B., C., D. și E.

În baza art. 191 alin. (1), (2) C. proc. pen. a obligat inculpații B., C., D. și E. să plătească statului câte 300 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. restul cheltuielilor judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Prin Hotărârea Consiliului Local Brașov nr. 315 din 31 mai 2010 s-a dispus darea în administrare către N. a activității de ridicare, transport și depozitare a vehiculelor staționate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice din Municipiul Brașov. Desfășurarea acestei activități era aprobată printr-un Regulament ce prevedea plata unei taxe de 380 lei către bugetul local din partea persoanelor ale căror autovehicule erau depistate staționând neregulamentar. În realitate, taxa era încasată de SC F. SRL, administrată de martorul G., care se ocupa de ridicarea autovehiculelor în baza unui contract de servicii încheiat cu Primăria Brașov.

RA N. Brașov  deținea spațiul de depozitare a autovehiculelor parcate neregulamentar, dar nu dispunea de utilajele necesare ridicării și transportului acestora. Din acest motiv, prin Dispoziția nr. 165 din 12 iulie 2010 directorul general al RA N., inculpatul A., a numit o comisie însărcinată cu realizarea procedurii de selectare a asociatului cu care se va încheia contractul de asociere în participațiune pentru desfășurarea activității de ridicare, transport și depozitare a vehiculelor staționate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice, aceeași comisie urmând a stabili regulile, condițiile și elementele asocierii, cerințele și criteriile de selectare a asociatului, evaluarea ofertelor primite și selectarea asociatului pe baza criteriului de selecție.

Potrivit art. 1 din dispoziție, comisia avea următoarea componență:

Important de precizat este faptul că potrivit art. 5 din dispoziția nr. 165 din 12 iulie 2010, aceasta completa fișele posturilor membrilor comisiei și înlocuitorilor acestora, care răspundeau de îndeplinirea întocmai a dispoziției.

Inculpatul A. a conceput această procedură de selectare a asociatului ca pe o formalitate, deoarece discutase deja cu martorul G. ca activitatea de ridicare a autovehiculelor să se deruleze tot în parteneriat cu SC F. SRL.

Aranjamentul dintre cei doi a fost însă dejucat de intervenția martorului K., administrator la SC L. SRL, care auzind de trecerea activității în administrarea RA N. a depus la data de 13 august 2010 o ofertă de colaborare, arătând că deține toate utilajele necesare, personal calificat, inclusiv spații de depozitare.

În aceste condiții, pentru a păstra aparența de legalitate a procedurii de selectare a asociatului, dispoziția nr. 165 din 12 iulie 2010 a devenit efectiv aplicabilă și s-au trimis anunțuri de organizare a procedurii atât către SC F. SRL, cât și către SC L. SRL, în care s-a precizat în mod expres că oferta va cuprinde, printre altele, propunere financiară cu prețul ofertat în vederea executării operațiunilor de ridicare, transport și predare la sediul RA N. Brașov, pentru fiecare autovehicul ridicat indiferent de tonaj, dar nu mai mult de 205 lei (fără TVA)/unitate/și că atribuirea contractului se va face ofertantului calificat care oferă cel mai mic preț.

În baza anunțului de participare făcut de RA N. Brașov, cele două societăți comerciale au depus formularele de ofertă, propunerea financiară și documentele de calificare, în plicuri închise, acestea fiind deschise de comisia de evaluare în data de 15 septembrie 2010.

În cele două formulare de ofertă, SC F. SRL și SC L. SRL Brașov au arătat că se angajează să presteze serviciul de ridicare, transport și predare la sediul RA N. Brașov  a vehiculelor staționate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice din mun. Brașov în condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002, ca parte a asocierii, la un preț unitar (pe vehicul indiferent de tonaj) de 160 lei - SC F. SRL, respectiv 153 lei - SC L. SRL, la care se adaugă TVA.

Totodată se arată că prețul final ofertat cuprinde toate cheltuielile legate de îndeplinirea contractului de asociere (avize, aprobări, licențe, taxe, autorizări, asigurări (RCA, CASCO, facultative bunuri și peroane), abonamente telefonie mobilă, costuri legate de consumabile, aparatură foto-video, diverse costuri cu întreținerea echipamentelor tehnice, revizii, inspecții, amortizări, costuri cu personalul, etc.) pentru executarea activităților de ridicare transport și predare la destinația finală, sediul RA N. Brașov, inclusiv toate costurile care vor decurge din prestarea de activități, și că prețul unitar ofertat este prețul contractului de asociere, contract ce se va derula cu menținerea prețului ferm în lei, pe toată perioada de îndeplinire a acestuia.

În procesul-verbal al ședinței de deschidere din 15 septembrie 2010, se arată că nu a fost respins niciun operator economic. Totodată, deși în invitația de participare nu se prevedea efectuarea unei probe practice, în procesul-verbal se prevede că ofertanții sunt de acord să efectueze cu mijloacele de transport specificate o probă de lucru, urmând ca membrii comisiei să analizeze în detaliu ofertele depuse în conformitate cu prevederile invitației la procedura de atribuire și să stabilească oferta câștigătoare.

În data de 20 septembrie 2010, cei doi ofertanți au fost supuși la trei probe în urma cărora comisia de evaluare a constatat că, spre deosebire de SC F. SRL, SC L. SRL nu a putut efectua deloc una din probe, iar pe a doua cu anumite inconveniente, decizia finală din data de 21 septembrie 2010 fiind de respingere a ofertei depuse de SC L. SRL și de declarare câștigătoare a celei depuse de SC F. SRL.

În data de 23 septembrie 2010, SC L. SRL a înaintat către RA N. Brașov  o contestație, înregistrată sub nr. 3595 din 23 septembrie 2010, cu privire la procedura de selectare de oferte în vederea asocierii pentru desfășurarea activităților de ridicare, transport și predare la sediul RA N. Brașov  a vehiculelor staționate neregulamentar, pentru următoarele motive:

Prin această contestație, SC L. SRL a solicitat conducerii RA N. Brașov anularea selecției de oferte și organizarea unei noi selecții cu respectarea tuturor prevederilor legale în materie, în caz contrar arătând că se va adresa autorităților locale competente și instanței de judecată.

Fără să i se comunice vreun răspuns oficial la contestație, martorul K. a fost chemat la sediul RA N. Brașov, alături de concurentul său G., la această întâlnire participând inculpatul A. și doar o parte din membrii comisiei de evaluare, respectiv inculpații B., C., D. și E.

În cadrul acestei întâlniri, contrar dispoziției nr. 165 din 12 iulie 2010 și anunțurilor de depunere de oferte, care prevedeau clar selectarea unui singur ofertant, cel al cărui preț era mai scăzut, dar și deciziei luate în 21 septembrie 2010 de toți membrii comisiei, care declarase câștigătoare societatea F., inculpatul A., cu acceptul celorlalți inculpați prezenți, le-a propus celor doi martori să desfășoare alternativ activitatea de ridicare, câte o zi fiecare. K. și G. au fost de acord, cel de-al doilea precizând însă că într-un asemenea caz prețul de 160 lei pe care l-a ofertat nu-i mai acoperă cheltuielile. Fără organizarea unei noi proceduri de selecție și fără negocierea altor oferte cu privire la prețul practicat pentru ridicarea unui autovehicul parcat neregulamentar, inculpații au convenit cu reprezentanții celor două societăți comerciale un preț de 180 lei (fără TVA), mai mare cu 27 lei față de oferta cea mai avantajoasă, făcută de SC L. SRL, de 153 lei/unitate.

Discuțiile s-au concretizat prin încheierea la data de 28 septembrie 2010 a unui protocol cu SC F. SRL și SC L. SRL, în care s-au stabilit, printre altele, următoarele:

- activitatea de ridicare, transport și predare la sediul RA N. Brașov  a vehiculelor staționate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice din municipiul Brașov în condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002 să se realizeze prin asociere între RA N. Brașov  și SC F. SRL și SC L. SRL, alternativ (o zi unul, o zi celălalt), la un preț unitar (pe vehicul indiferent de tonaj) de 180 lei, la care se adaugă TVA în valoare de 43,2 lei, respectiv la prețul final de 223,2 lei, în condițiile prevăzute de contractele care se vor încheia și prezentul protocol.

- prețul unitar stabilit este prețul contractelor de asociere, contracte care se vor derula cu menținerea prețului ferm în lei, pe toată perioada de îndeplinire a acestora;

- termenul de plată admis al facturii săptămânale este de 2 zile de la emiterea facturii.

Protocolul a fost semnat de inculpații B., C. (în locul directorului general A.), D. și E.

În aceeași zi s-au încheiat și contractele de asociere cu SC F. SRL și SC L. SRL, înregistrate la RA N. Brașov  sub nr. 3645 din 28 septembrie 2010 și 3646 din 28 septembrie 2010, prevăzându-se că Regia Autonomă de Transport contribuie cu parcarea destinată depozitării vehiculelor ridicate și transportate la sediul RA N. din Brașov, dotările și amenajările specifice depozitării și pazei autovehiculelor (dispecerat, dotat cu telefon, calculator, aparat de copiat, registru înseriat, consumabile, casă de marcat fiscală fixă și mobilă, surse de iluminat și camere video amplasate la intrare și pe stâlpi de jur împrejurul parcării), personalul de pază și de restituire a vehiculelor depozitate, precum și mijloacele de comunicare (telefon fix, mobil, stație de emisie-recepție) și personal de însoțire a echipajelor asociaților, iar SC F. SRL, respectiv SC L. SRL, contribuie cu mijloacele de comunicare, fotografiere sau filmare și cu autovehicule specializate, autorizate (ICIR, ARR etc.) asigurate CASCO, RCA și asigurate pentru manipulare, transport și amplasare în parcul RA N. a autovehiculelor supuse ridicării și cu personalul atestat, specializat și autorizat pentru aceste operațiuni, precum și cu asigurări pentru eventualele prejudicii cauzate atât autovehiculelor ridicate și transportate, cât și prin desfășurarea acestei activități, precum și cheltuielile aferente.

Cu privire la preț s-a prevăzut achitarea de către RA N. Brașov  în beneficiul celor doi asociați a sumei de câte 180 lei plus TVA pentru fiecare autovehicul ridicat și transportat în parcul RA N., iar pentru autovehiculele pentru care se încasează doar 20% din taxa de ridicare (situația când utilizatorul autovehiculului se prezenta la locul faptei, mașina nemaifiind transportată în parcul RA N.), RA N. Brașov  va achita asociaților suma de 49 lei plus TVA. Această sumă de 49 lei nu a fost prevăzută în nici un document anterior și nu a făcut obiectul analizei Comisiei de selectare a ofertelor, fiind așadar un preț ce se situa complet în afara procedurii, includerea sa în cele două contracte de asociere fiind abuzivă.

Cele două contracte de asociere, semnate de inculpații C. (în locul directorului general al RA N. Brașov, A., deși acesta avea calitatea de reprezentant legal și era la serviciu în data semnării actelor menționate), B. și E., au fost încheiate inițial până la data de 31 martie 2011, ulterior având loc prelungirea lor până la data de 30 septembrie 2011.

Martorul K. a fost mulțumit de înțelegerea la care s-a ajuns și a renunțat la orice alte demersuri de anulare a procedurii de selectare a ofertelor.

Făcând o analiză a facturilor emise de SC L. SRL și SC F. SRL către RA N. Brașov  în perioada 01 octombrie 2010-30 septembrie 2011, pe parcursul căreia s-au derulat contractele de asociere nr. 3645 din 28 septembrie 2010 și nr. 3646 din 28 septembrie 2010, se constată că:

- SC L. SRL a facturat și încasat contravaloarea de 180 lei plus TVA pentru 3.656 de autovehicule ridicate, transportate și depozitate în parcul RA N. Brașov  și 49 lei plus TVA pentru 1.430 autovehicule parcate neregulamentar (neridicate și netransportate);

- SC F. SRL a facturat și încasat contravaloarea de 180 lei plus TVA pentru 3.193 de autovehicule ridicate, transportate și depozitate în parcul RA N. Brașov  și 49 lei plus TVA pentru 542 autovehicule parcate neregulamentar (neridicate și netransportate).

Pe baza unui simplu calcul matematic, ce nu necesită cunoștințe avansate de economie sau contabilitate, reiese că prejudiciul înregistrat de RA N. Brașov  este următorul:

Încasarea acestor sume necuvenite de către cele două societăți comerciale a fost posibilă datorită încălcării de către inculpați a atribuțiilor de serviciu, în cazul inculpaților B., C., D. și E. a celor trasate prin dispoziția directorului general nr. 165 din 12 iulie 2010, ce completa fișa postului fiecăruia, iar în cazul inculpatului A. a celor care decurgeau din contractul de mandat nr. 3234 din 17 iulie 2008, în calitatea sa de director general al RA N. fiind obligat să își folosească întreaga capacitate de muncă în interesul regiei autonome în scopul îndeplinirii mandatului, comportându-se ca un bun manager. La o asemenea valoare a prejudiciului, în condițiile în care în anul 2010 RA N. Brașov  a avut un profit contabil de 182.836 lei, iar în 2011 o pierdere de 509.329 lei, nu se poate vorbi de promovarea interesului RA N. din partea inculpatului A.

Starea de fapt a fost reținută pe baza probelor administrate în cauză.

Astfel, pe lângă înscrisurile la care s-a făcut deja trimitere cu ocazia expunerii stării de fapt, în cauză au mai fost audiați martorii H., M., consilier juridic la RA N. Brașov, I.

Au fost audiați și reprezentanții celor două societăți comerciale, G. și K., din ale căror declarații reiese că propunerea de încheiere a contractelor cu ambele societăți a venit din partea inculpatului A., fiind prezenți la întâlnire toți inculpații; prețul de 180 lei a fost avansat tot de reprezentanții RA N., G. precizând că nu reține în concret de către cine anume, dar oricum niciunul dintre inculpați nu s-a opus; în legătură cu prețul de 49 lei pe vehicul netransportat martorii au confirmat că nu s-a discutat nimic, fiind trecut direct în contracte.

Interesant de menționat în legătură cu implicarea inculpatului A. în toată această procedură este și faptul că potrivit martorului G., cu toate că inculpatul A. nu a recunoscut, în perioada de sfârșit a contractului încheiat de SC F. SRL cu Primăria Brașov, a fost chemat la RA N. Brașov  de către directorul general A., care i-a spus că regia nu are mijloace să desfășoare activitatea de ridicare și nu are cunoștință de existența unor alte firme cu acest profil, motiv pentru care i-a solicitat ca RA N. Brașov  să se asocieze cu firma sa. Martorul susține că a fost de acord cu această propunere și a stabilit în mod special cu inculpatul A. ca suma ce urma să fie plătită către SC F. SRL pentru fiecare operațiune de ridicare, să fie în cuantum de 160 de lei, dintr-un cuantum total pentru fiecare mașină de 380 de lei, urmând ca înțelegerea să fie consemnată într-un act, fapt ce nu a mai avut loc, întrucât conducerea RA N. Brașov  l-a anunțat că firma SC L. SRL a depus o cerere privind contractarea acestei activități, astfel că va trebui să organizeze o procedură în urma căreia să aleagă între cele două firme.

Aceste susțineri ale martorului G. explică foarte limpede de ce s-a inventat pe parcurs proba practică, de ce nu s-a dat curs contestației depuse de SC L. SRL, de ce RA N. Brașov  a încheiat contracte cu ambele societăți, de ce s-a majorat prețul final pe vehicul ridicat, fiind evident că s-a urmărit de la început, prin orice mijloace, asocierea cu SC F. SRL.

Lipsa de transparență a procedurii și interesele ascunse ale acestei afaceri sunt scoase în evidență și de faptul că procedura de selectare a asociatului nu a fost adusă la cunoștința publicului prin publicarea acesteia în mass-media locală sau națională ori prin publicarea în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. De asemenea, nu au fost trimise invitații de participare și la alte firme, deși în acea perioadă activau pe raza județului Brașov mai multe firme în domeniul tractărilor/remorcărilor auto. Motivele invocate de inculpați cu privire la necomunicarea anunțului de participare/invitație de participare și altor firme sunt diverse. Astfel, inculpatul A. a susținut că la momentul inițierii procedurii de selecție nu știa ce firme au fost invitate, dar ulterior a aflat că au fost invitate cele două firme menționate mai sus și că s-au căutat și alte firme, dar nu știe dacă s-a căutat la nivel local sau național; B. a afirmat că la nivel local nu au fost identificate și alte societăți care să dispună de echipament specializat pentru această activitate; D. a declarat că nu știe cine a dispus să se trimită invitații de participare doar celor două firme, C. a susținut că nu poate da informații cu privire la motivul pentru care nu s-au trimis invitații de participare și la alte firme, iar E. a spus că nici ea nu știe de ce s-au comunicat invitații de participare doar la cele două societăți.

Cu privire la solicitarea efectuării probei practice, inculpații B., D., C. și E. au arătat în instanță că propunerea a venit din partea lui H., aspect negat de acesta. Trebuie precizat aici că, deși inițiativa Primăriei Brașov de dare în administrare către RA N. Brașov  a activității de ridicare, transport și depozitare a vehiculelor staționate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice din municipiul Brașov a fost aprobată în ședința Consiliului Local Brașov din data de 31 mai 2010, inculpatul A., în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al RA N. Brașov, a propus spre aprobare în cadrul ședinței Consiliului de Administrației încă din 27 mai 2010, fără ca această propunere să se regăsească pe ordinea de zi a ședinței și fără a exista vreo documentație în acest sens, după cum a precizat martora M., ca martorul H. să facă parte din comisia de selectare a asociatului cu care RA N. Brașov  va încheia contractul de asociere în participațiune. Coroborând acest fapt cu declarația martorului G., care a arătat că de la început inculpatul A. i-a propus colaborarea pe activitatea de ridicare a autovehiculelor, devine limpede de ce martorul H., ca membru al Comisiei, a schimbat din mers regulile jocului, inventând un nou criteriu de departajare între ofertanți - proba de lucru, propunere îmbrățișată și de ceilalți membrii ai comisiei.

Inculpatul A. a afirmat că nu știe de ce nu s-a încheiat contract de asociere numai cu firma L., care a ofertat prețul cel mai mic, ideea încheierii contractului de asociere cu ambele firme, la prețul de 180 lei, cu care a fost de acord, născându-se "cumva" în cadrul discuțiilor și negocierilor purtate. Ideea nu s-a născut "cumva", martorii G. și K. declarând expres că propunerea a venit chiar din partea inculpatului A. Urmărind derularea evenimentelor, astfel cum a fost analizată de instanță, nu surprinde cu nimic încercarea inculpatului A. de a-și declina orice răspundere.

Inculpații B., C. și D. au arătat că s-a acceptat continuarea discuțiilor cu ambele societăți (în condițiile în care Comisia declarase deja câștigătoare societatea F.) din cauza contestației depuse de SC L. SRL, care ar fi dus la întârzierea începerii activității de ridicare auto; inculpații D. și B. au confirmat că prețul de 180 lei a fost avansat de inculpatul A., inculpatul C. a spus că a fost negociat între cei prezenți, fără să precizeze cine l-a propus, iar inculpata E. s-a rezumat la a spune că inculpatul A. a negociat medierile pe acest preț.

Legat de prețul de 49 lei, inculpatul B. a declarat că a fost propus de reprezentanții SC F. și SC L. SRL, inculpatul C. a spus și el că a fost stabilit la acele discuții, iar D. și E. au afirmat că nu au asistat la asemenea negocieri. Martorul G. a precizat clar că nu s-a discutat nimic legat de prețul de 49 lei, ci a apărut direct în contract, iar martorul K. a spus că nici el nu reține să fi discutat ceva în legătură cu acest tarif. Având în vedere că nu apare în nici un înscris anterior încheierii contractelor, nici măcar în Protocolul din 28 septembrie 2010, instanța apreciază că varianta martorilor este cea reală, stabilirea acestui preț făcându-se într-un mod cu totul arbitrar.

Coroborând toate depozițiile analizate cu înscrisurile aflate la dosar, care constituie cele mai obiective și mai elocvente mijloace de probă, activitatea infracțională desfășurate de toți inculpații este pe deplin conturată:

- inculpatul A. s-a implicat de la început în întreaga procedură și a avut un rol activ și determinant în prejudicierea RA N. Brașov cu suma pierdută prin majorarea prețului plătit asociatului în activitatea de ridicare și transport a autovehiculelor parcate neregulamentar pe domeniul public, de la 153 lei plus TVA, prețul cel mai mic oferit de participanții la procedura de selectare de oferte, la 180 lei plus TVA, încălcându-și astfel obligația de serviciu asumată în calitate de director general al RA N., de a acționa în interesul acesteia, ca un bun manager;

- în privința celorlalți inculpați, așa cum am arătat deja, potrivit art. 5 din dispoziția nr. 165 din 12 iulie 2010 dată de inculpatul A., fișele posturilor membrilor comisiei au fost completate cu prezenta dispoziție, în sensul că aveau sarcina de serviciu de a stabili regulile, condițiile și elementele asocierii în participațiune pentru desfășurarea activității de ridicare, transport și depozitare a vehiculelor staționate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice, cerințele și criteriile de selectare a asociatului, evaluarea ofertelor primite și selectarea asociatului pe baza criteriului de selecție, în invitațiile de participare comunicându-se foarte clar că acesta va fi prețul cel mai mic; inculpații nu au mai respectat acest criteriu și au stabilit să se încheie contracte de asociere cu două firme în loc de una, la un preț mai mare cu 27 de lei față de oferta cea mai mică; inculpaților C., B. și E. le este imputabilă și stabilirea prețului de 49 lei plus TVA pentru autovehiculele netransportate, contractele de asociere, unde a apărut pentru prima dată acest preț, fiind semnate doar de ei.

Calitatea inculpaților de funcționari publici reiese din faptul că aceștia îndeplineau diverse funcții în cadrul RA N. Brașov, regie de interes local aflată sub autoritatea Consiliului Local Brașov, A. fiind director general, B. director economic, C. director exploatare, D. șef compartiment achiziții, iar E. șef oficiu juridic.

Au mai invocat inculpații B., C., D. și E. că procedura de selectare a asociatului nu intra sub incidența O.U.G. nr. 34/2006 privind achizițiile publice sau că pregătirea lor profesională ori sarcinile de serviciu nu le confereau posibilitatea de a verifica aspectele de legalitate ale procedurii. Vinovăția inculpaților derivă în mod direct din nerespectarea fișei postului astfel cum a fost completată prin dispoziția directorului general al RA N. nr. 165 din 12 iulie 2010, aplicarea sau neaplicarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 neavând vreo relevanță; mai mult, respectarea acestei dispoziții era foarte simplă - selectarea asociatului pe baza criteriului de selecție, stabilit tot de membrii Comisiei ca fiind cel mai mic preț, ceea ce nu necesita nicio pregătire profesională deosebită în domeniul legislației.

În drept, fapta inculpatului A., care în calitate de director general al RA N. Brașov, prin nerespectarea atribuțiilor de serviciu ce decurgeau din contractul de mandat nr. 3234 din 17 iulie 2008, a negociat cu reprezentanții SC F. și SC L. SRL încheierea contractelor de asociere pentru desfășurarea activității de ridicare, transport și depozitare a vehiculelor staționate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice din municipiul Brașov nr. 3645 din 28 septembrie 2010 și nr. 3646 din 28 septembrie 2010 la un preț mai mare decât cel din ofertă, respectiv 180 de lei (fără TVA) pe vehicul ridicat în loc de prețul cel mai mic de 153 de lei (fără TVA), creându-se astfel o pagubă în patrimoniul RA N. Brașov  și totodată un folos în patrimoniul celor două societăți comerciale în valoare de 229.304,52 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248, 248

1

C. pen.

În drept, fapta inculpaților C., B., E. și D. care în calitate de director exploatare, director economic, șef oficiu juridic, șef compartiment achiziții în cadrul RA N. Brașov  și membri al Comisiei însărcinată în cadrul RA N. Brașov  cu realizarea procedurii de selectare a asociatului cu care se va încheia contractul de asociere în participațiune pentru desfășurarea activității de ridicare, transport și depozitare a vehiculelor staționate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice din mun. Brașov, prin nerespectarea atribuțiilor de serviciu ce decurgeau din dispoziția directorului general al RA N. nr. 165 din 12 iulie 2010 privind realizarea acestei proceduri, au negociat cu reprezentanții SC F. și SC L. SRL încheierea contractelor de asociere nr. 3645 din 28 septembrie 2010 și nr. 3646 din 28 septembrie 2010 la un preț mai mare decât cel din ofertă, respectiv 180 de lei (fără TVA) pe vehicul ridicat în loc de prețul cel mai mic de 153 de lei (fără TVA), contractele prevăzând totodată și un preț suplimentar în valoare de 49 de lei (fără TVA) pe vehicul pentru care s-a încasat doar 20% din taxa de ridicare, fără ca această situație să fie prevăzută în invitația de participare sau în oferta celor două societăți, creându-se astfel o pagubă în patrimoniul RA N. Brașov  și totodată un folos în patrimoniul SC F. și SC L. SRL în valoare de 349.123,24 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248, 248

1

C. pen.

Prejudiciul cauzat prin faptele inculpaților depășește valoarea de 200.000 lei, încadrându-se potrivit art. 146 C. pen. în noțiunea de consecințe deosebit de grave, motiv pentru care în baza art. 334 C. proc. pen. se va schimba încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților A., B., C., D. și E. din art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. în art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen., art. 248

1

C. pen.

Inculpatul A. a decedat la data de 08 iunie 2013, condiții în care în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. se va dispune încetarea procesului penal față de acesta.

Procedând la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților B., C., D. și E., instanța a ținut seama de criteriile prevăzute în acest sens de art. 72 C. pen., de gradul de pericol social concret al faptelor, apreciat ca fiind unul deosebit de ridicat prin prisma contextului în care au fost săvârșite, eforturile instituționale la nivel național și european privind combaterea faptelor de corupție fiind dintre cele mai susținute, scopul faptelor (favorizarea unor societăți comerciale private în dauna rezultatelor financiare ale unei entități ce desfășoară activități de interes public), urmările produse (prejudiciul este de o valoare foarte mare, afectând serios situația financiară a RA N. Brașov, care în anul 2010 a înregistrat un profit de 182.836 lei, iar în 2011 o pierdere de 509.329 lei; făcând o diferență între cele două rezultate, rezultă suma de 326.493 lei, ce putea fi acoperită prin încasarea sumei de 349.123,24 lei, aducând așadar Regia pe profit), modalitatea de comitere (negocieri oculte, la care au participat doar o parte din membrii Comisiei, trecându-se peste orice criterii deontologice, atribuții profesionale), precum și de persoana inculpaților, care au avut o atitudine procesuală nesinceră pe durata procesului.

Având însă în vedere că inculpații s-au prezentat în fața organelor judiciare și nu posedă alte antecedente penale, instanța s-a orientat către minimul special al pedepsei prevăzute de lege și a condamnat pe inculpații B., C., D. și E. la câte 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen., art. 248

1

C. pen., precum și pedepse accesorii și complementare.

În latura civilă a cauzei s-a constatat că RA N. nu s-a constituit parte civilă.

Partea vătămată Municipiul Brașov a arătat prin adresa nr. AR/882/2013/XB din 08 ianuarie 2013 că are pretenții civile, în temeiul O.G. nr. 64/2001, solicitând să fie despăgubită cu profitul contabil rezultat din activitatea de ridicare, transport și depozitare a autovehiculelor staționate neregulamentar ce ar fi trebuit să fie repartizat bugetului local sub formă de vărsăminte, precum și cu sumele acordate către RA N. Brașov  sub forma subvențiilor calculate ca diferență între cheltuielile regiei și veniturile încasate.

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 64/2001, "la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează pe următoarele destinații, dacă prin legi speciale nu se prevede altfel:

a) rezerve legale;

b) alte rezerve reprezentând facilități fiscale prevăzute de lege;

c) acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți, cu excepția pierderii contabile reportate provenite din ajustările cerute de aplicarea IAS 29 "Raportarea financiară în economiile hiperinflaționiste", potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară și Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva Comunităților Economice Europene nr. 86/635/CEE și cu Standardele Internaționale de Contabilitate aplicabile instituțiilor de credit;

c

1

) constituirea surselor proprii de finanțare pentru proiectele cofinanțate din împrumuturi externe, precum și pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plății dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri aferente acestor împrumuturi externe;

d) alte repartizări prevăzute de lege;

e) participarea salariaților la profit; societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care s-au angajat și au stabilit prin bugetele de venituri și cheltuieli obligația de participare la profit, ca urmare a serviciilor angajaților lor în relație cu acestea, pot acorda aceste drepturi în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul agentului economic, în exercițiul financiar de referință;

f) minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat;

g) profitul nerepartizat pe destinațiile prevăzute la lit. a) - f) se repartizează la alte rezerve și constituie sursa proprie de finanțare".

Această ordine nu este una aleatorie, căci potrivit alin. (2) al aceluiași articol, "profitul se repartizează pentru destinațiile și în cuantumurile prevăzute la alin. (1) lit. e), f) și g), după deducerea sumelor aferente destinațiilor stabilite prin acte normative speciale prevăzute la lit. a), b), c), c

1

) și d) ale aceluiași alineat".

Prin Hotărârea Consiliului Local Brașov nr. 341/2011 s-au aprobat situațiile financiare anuale încheiate pe 2010 ale RA N. Brașov  și propunerile de repartizare a profitului net. Acest profit a fost de 182.836 lei, din care 16.169 lei s-au repartizat pentru constituirea rezervelor legale, iar 166.687 lei pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți, care se ridicau la valoarea de 16.061.000 lei, dându-se așadar întregului profit destinația specificată la art. 1 alin. (1) lit. a) și c din O.G. nr. 64/2001. Valoarea pierderilor din perioada 2007 - 2009 fiind una uriașă, diferența de profit pe anul 2010 ce ar fi rezultat din încasările suplimentare din activitatea de ridicare auto ar fi urmat aceeași destinație, conform art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 64/2001, prioritară față de cea prevăzută la lit. f) - vărsăminte la bugetul local.

Pe anul 2011 RA N. Brașov  nu a înregistrat profit, pierderea fiind de 509.329 lei.

În aceste condiții, nici în anul 2010, nici în 2011, bugetului local al Municipiului Brașov nu i s-ar fi repartizat sub formă de vărsăminte nicio sumă rezultată din activitatea de ridicare, transport și depozitare a autovehiculelor staționate neregulamentar desfășurată de RA N. Brașov, neexistând un prejudiciu aferent activității infracționale a inculpaților.

În legătură cu sumele acordate de Municipiul Brașov către RA N. Brașov  sub forma subvențiilor calculate ca diferență între cheltuielile regiei și veniturile încasate, din relațiile comunicate de Primăria Brașov a reieșit că acestea se calculează potrivit pct. 5.2 din Contractul privind serviciile de transport public local de călători nr. 68269 din 04 octombrie 2006. În acest contract se arată la pct. 5.2.2 că formula de calcul este următoarea: subvenții generale = cheltuielile regiei + serviciul datoriei - venituri din subvenții direcționate - venituri din tarifele colectate.

Veniturile din subvenții direcționate se referă exclusiv la acoperirea contravalorii reducerilor acordate pe liniile de transport în comun (adresa nr. 70741 din 02 octombrie 2013 a Primăriei Brașov), iar în categoria veniturilor din tarife colectate RA N. Brașov  a comunicat în mod expres că nu sunt incluse și veniturile obținute de regie din activitatea de ridicări auto.

Prin urmare, nici cea de-a doua categorie de pretenții civile ridicate de Primăria Municipiului Brașov nu are legătură cu activitatea infracțională reținută în sarcina inculpaților.

Față de cele ce preced, în baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. s-au respins ca neîntemeiate pretențiile civile ale Municipiului Brașov.

În lipsa unor despăgubiri civile la plata cărora să fie obligați inculpații, în baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. s-a ridicat măsura sechestrului asigurător instituită prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov nr. x/P/2011 din 13 iunie 2012 asupra bunurilor imobile deținute de inculpații A., B., C., D. și E.

Împotriva hotărârii menționate au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, părțile civile RA N. Brașov, prin reprezentant legal, Municipiul Brașov, prin primar și inculpații B., C., D. și E., hotărâre criticată pentru nelegalitate și netemeinicie.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat instanței admiterea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov împotriva Sentinței penale nr. 2528/2013 a Judecătoriei Brașov, hotărâre pe care o consideră netemeinică sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpaților.

Astfel, prin sentința penală apelată Judecătoria Brașov a constatat vinovăția inculpaților C., B., D. și E. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și a dispus condamnarea acestora la pedepse de câte 5 ani închisoare, cu executare în regim de detenție.

Având în vedere modalitatea de comitere a faptelor reținute în sarcina inculpaților, modalitatea în care s-au desfășurat activitățile de atribuire a operațiunii de ridicare a autovehiculelor, precum și valoarea prejudiciului cauzat RA N. Brașov, astfel cum a fost stabilită prin raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză, reprezentantul Ministerului Public consideră că faptele imputate inculpaților prezintă un grad de pericol social sporit, iar pedepsele aplicate de către instanța de fond sunt mult prea mici.

Față de aceste considerente, reprezentantul Ministerului Public a solicitat instanței admiterea apelului formulat, desființarea Sentinței penale nr. 2528/2013 a Judecătoriei Brașov, iar în cadrul rejudecării majorarea pedepselor aplicate inculpaților.

Având cuvântul, reprezentantul legal al apelantei parte civilă N. a solicitat admiterea apelului formulat, desființarea Sentinței penale nr. 2528/2013 pronunțată de Judecătoria Brașov și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, având în vedere că, în cauză, RA N. Brașov  nu a avut posibilitatea de a se constitui parte civilă întrucât atât fostul director general și președinte al Consiliului de Administrație, cât și șeful oficiului juridic al regiei aveau calitatea de inculpați, iar în perioada 16 noiembrie 2011 - 18 octombrie 2012 RA N. Brașov  nu a avut constituit Consiliul de Administrație, organism de conducere care putea lua o decizie cu privire la constituirea sau nu a regiei ca și parte civilă.

De asemenea, reprezentantul legal al apelantei parte civilă a învederat că la niciunul dintre termenele de judecată acordate în fața instanței de fond, RA N. Brașov  nu i s-a pus în vedere că are posibilitatea de a se constitui parte civilă, iar la termenul de judecată din data de 09 mai 2013 instanța de fond a respins solicitarea formulată de către reprezentantul Ministerului Public, în sensul constituirii sau nu ca parte civilă a regiei.

Pentru aceste considerente, reprezentantul apelantei parte civilă a solicitat instanței admiterea apelului formulat și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

În subsidiar, reprezentantul apelantei parte civilă solicită instanței a dispune invalidarea măsurii ridicării sechestrului asigurător dispusă de către instanța de fond, iar în cadrul rejudecării menținerea acestei măsuri și disjungerea cauzei cu privire la soluționarea laturii civile.

Având cuvântul, apărătorul ales al apelantului parte civilă Municipiul Brașov prin Primar a învederat că apelul formulat împotriva Sentinței penale nr. 2528/2013 a Judecătoriei Brașov a vizat latura civilă a cauzei, având în vedere că instanța de fond a constatat că nu există prejudiciu cauzat în patrimoniul Municipiului Brașov.

Atât în faza cercetării judecătorești în primă instanță, cât și în faza judecării apelului poziția Municipiului Brașov a fost constant aceeași, în sensul că nu se poate cuantifica și emite o pretenție materială raportat la un prejudiciu, atâta vreme cât o expertiză contabilă judiciară nu a fost efectuată în cauză.

În urma efectuării expertizei contabile s-a constatat că prejudiciul este zero în detrimentul Municipiului Brașov, iar punctele de vedere exprimate în scris de către reprezentanții municipalității, cu privire la însușirea concluziilor expertizei contabile, sunt elocvente.

Față de aceste considerente, apărătorul apelantului parte civilă consideră că în cauză nu există un prejudiciu în patrimoniul Municipiului Brașov, astfel că instanța urmează a aprecia cu privire la declarația de apel.

Având cuvântul, apărătorul ales al apelantului inculpat B. - avocat O. a solicitat, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului formulat, desființarea Sentinței penale nr. 2528/2013 a Judecătoriei Brașov, iar în cadrul rejudecării achitarea inculpatului în temeiul art. 16 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 396 alin. (5) C. proc. pen., apreciind că fapta nu există.

Critica adusă hotărârii pronunțate de către instanța de fond prin motivele de apel constă, în principal, în faptul că prima instanță nu a respectat două principii fundamentale de drept, respectiv principiul aflării adevărului și principiul dreptului la apărare.

În acest sens, apărătorul apelantului inculpat consideră că rechizitoriul cu care a fost sesizată instanța de fond a fost întocmit în mod incorect, nelegal, fără a se avea în vedere prevederile art. 221 alin. (4) din Vechiul C. proc. pen., potrivit cărora, în situația în care s-a produs o pagubă uneia din unitățile la care se referă art. 145 C. pen., unitatea păgubită "este obligată să sesizeze de îndată organul de urmărire penală, să prezinte situații explicative cu privire la întinderea pagubei, date cu privire la faptele prin care paguba a fost pricinuită și să se constituie parte civilă".

Astfel, instituția publică la care face referire art. 145 C. pen. ar fi trebuit să fie RA N. Brașov, instituție la care erau angajați inculpații, a căror trimitere în judecată s-a făcut pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în raport cu instituția la care lucrau.

Având în vedere că această infracțiune este o infracțiune de prejudiciu, apărătorul apelantului inculpat a solicitat instanței a constata că în faza de urmărire penală nu a fost stabilit un prejudiciu cert, ci s-a luat prin raportare comparativă o anumită sumă pe care una dintre cele două societăți comerciale o depunea la Bugetul Local, sumă care era cuprinsă în proiectul de buget, dar care era restituită ca modalitate de lucru societății.

În acest sens, urmează a se avea în vedere că, inițial, activitatea de ridicare a autovehiculelor a fost desfășurată de către SC F. SRL, în perioada 2007 - 2010, pe baza unui tarif. Astfel, se ridica un anumit număr de autovehicule, se factura, suma se depunea la Trezorerie, după care, la sfârșitul lunii, această sumă era restituită societății, în totalitate.

Primăria Municipiului Brașov a numit SC F. SRL, fără a desfășura nicio licitație.

În faza de urmărire penală, Municipiul Brașov s-a constituit parte civilă, fără a avea vreo calitate procesuală, iar RA N. Brașov  nu s-a constituit parte civilă.

În aceste împrejurări, apărătorul apelantului inculpat consideră că instanța de fond ar fi trebuit să analizeze natura silogismului judiciar și să ajungă la concluzia dacă există sau nu fapta, plecând de la starea de fapt și natura încadrării juridice a faptei.

Atât instanța de fond, cât și instanța de apel este obligată să verifice infracțiunea de abuz în serviciu prin natura încadrării penale, iar nu prin natura actelor conexe.

Ca s