ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 920/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 920/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Decizia nr. 920/2016
Asupra cauzei de față
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 03
septembrie 2012 pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă,
sub nr. x/3/2012, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu
pârâtul B. și cu C., chemat pentru opozabilitatea hotărârii:
- anularea următoarelor 5
desene/modele înregistrate la C. de pârâtul B., respectiv: certificatul de
înregistrare desen/model din 18 iulie 2005; certificatul de înregistrare
desen/model din 28 iunie 2007; certificatul de înregistrare desen/model din 28
iunie 2007; certificatul de înregistrare desen/model din 18 iulie 2005 și
certificatul de înregistrare desen/model din 18 iulie 2005, pentru
înregistrarea acestora cu încălcarea dispozițiilor art. 22 alin. (3) lit.
a) respectiv a dispozițiilor art. 6 și art. 7 din Legea nr. 129/1992
privind protecția desenelor și modelelor;
- radierea celor 5 desene/modele din
Registrul Desene Modele și publicarea de către C. a hotărârii de
anulare a acestora în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială -
Secțiunea DM.
- obligarea pârâtului B. la plata
tuturor cheltuielilor ocazionate de prezentul litigiu.
În motivarea cererii, reclamanta a
arătat că SC A. SRL este o societate înființată în anul
1994, cu obiect de activitate fabricarea altor produse din material plastic D.,
fiind totodată titulara certificatului de înregistrare desen/model, autor E.,
care a creat modelul F., înregistrat la C. din anul 1994, pe care l-a preluat
prin cesiune de la titularul inițial SC G. SRL, firmă
înființată în anul 1991 tot de către E., având ca obiect de
activitate producție prin injectare mase plastice a coroanelor mortuare.
Reclamanta a arătat că a
produs și a livrat în mod constant și continuu, începând cu anul
2002, elementele din care se compun coroanele de flori, respectiv
matrițele folosite la injectarea maselor plastice cu diverse forme
florale.
La momentul în care pârâtul B. a depus
spre înregistrare modelele a căror anulare se solicită prin prezenta
acțiune, reclamanta era deja pe piață de 15 ani, fiind
cunoscută ca producător de coroane și aranjamente florale, în
acest sens anexând autorizația de mediu, care atesta faptul ca la acel
moment activitatea comercială a reclamantei se referea la producția
coroanelor numite aranjamente florale.
De asemenea, în anul 2001, când
pârâtul B. și-a înființat firma SC H. SRL, prin intermediul
căreia comercializează F., reclamanta era deja pe piață de
cel puțin 7 ani ca producător de coroane florale.
Începând cu anul 2005, continuând
producția coroanelor de flori, a început o colaborare cu o firmă din
Slovacia, cu asociat unic I.
Acesta, la 16 iulie 2005 a predat
reclamantei toată gama de produse a producției din brad artificial
și pin, împreună cu tehnologia de instruire, conform anexei,
tehnologie care a fost înregistrată în Slovacia încă din anul 1997 ca
invenție din 1997.
Odată cu preluarea acestei
tehnologii brevetate, reclamanta a început să facă instruirea
muncitorilor, a efectuat primele matrițe de cadre în anul 2005 -
matrița rama 20/36 și matrița rama 40/60 (anexa) și a
început să se pregătească pentru producția și
lăsarea pe piață a modelelor respective.
A înregistrat aceste produse la C. cu
titlul „Cadru din brad artificial și pin” - număr de certificat DM
înregistrat din 20 mai 2009, având ca autor pe același E.
De asemenea, este titulară a
certificatului înregistrat la C. și protejat în România, având
același autor, E.
Recent, a constatat cu surprindere
că este chemată în judecată în mod abuziv de către pârâtul B.
(Dosar nr. x/96/2012 aflat pe rolul Tribunalului Harghita și Dosar nr. x/111/2012
aflat pe rolul Tribunalului Bihor), pentru presupuse contrafaceri, în
condițiile în care reclamanta beneficiază de protecție
legală pentru modele/desenele înregistrate la C. potrivit Legii nr. 129/1992
privind protecția desenelor/modelelor, pe care le-a creat și pe care
le folosește cu bună-credință în activitatea
comercială.
Reclamanta a arătat că
modelele înregistrate fraudulos de pârâtul B. prin: certificatul de
înregistrare desen/model din 18 iulie 2005, certificatul de înregistrare
desen/model din 28 iunie 2007, certificatul de înregistrare desen/model din 28
iunie 2007, certificatul de înregistrare desen/model din 18 iulie 2005 și
certificatul de înregistrare desen/model din 18 iulie 2005 nu îndeplinesc
condiția noutății, în sensul Legii nr. 129/1992, fiind efectiv
preluate de la alți comercianți care le foloseau cu multă vreme
înainte în activitatea lor comercială (printre care și reclamanta)
și înregistrate fraudulos la C.
Mai mult, modelele ce fac obiectul
certificatului florale reprezintă imitații fidele ale unor flori
naturale - cală, trandafir, margarete, crizanteme - acestea neputând face
obiectul protecției exclusive prin înregistrare ca desen/model.
De asemenea, toate modele care fac
obiectul certificatului, au fost create și introduse pe piață de
reclamantă, urmare colaborării sale cu firma din Slovacia.
În ceea ce privește certificatul intitulat
„Suporturi și accesorii pentru aranjamente florale” și certificatul
intitulat „Suporturi pentru aranjamente florale” aparținând pârâtului B.,
acestea au fost înregistrate cu încălcarea dispozițiilor art. 6 alin.
(6) din Legea nr. 129/1992 privind desene/modelele, care prevede că:
„Dacă un desen sau model aplicat la un produs ori încorporat într-un
produs constituie o parte componentă a unui produs complex, acesta va fi
considerat nou și având caracter individual numai dacă sunt
îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) partea
componentă, odată încorporată în produsul complex, rămâne
vizibilă pe durata utilizării normale a acestuia: utilizare
normală înseamnă utilizarea de către beneficiar, fără
a include întreținerea sau reparațiile; b) caracteristicile vizibile
ale părții componente îndeplinesc ele însele condițiile privind
noutatea și caracterul individual.”
Este mai mult decât evident că
suporturile și accesoriile protejate prin modelele reprezintă
părți componente care nu rămân vizibile pe durata utilizări
normale a produsului finit (respectiv coroanele florale).
În drept, au fost invocate
dispozițiile, art. 42, art. 22, art. 6, art. 7 din Legea nr. 129/1992
privind protecția desenelor și modelelor.
Prin încheierea de
ședință de la termenul din 07 martie 2014, tribunalul a admis
excepția conexării și a dispus conexarea Dosarului nr. x/3/2012
al Tribunalului București, secția a IV-a civilă, la Dosarul nr. x/3/2012
al Tribunalului București, secția a V-a civilă.
Prin încheierea de
ședință de la termenul din 07 martie 2014, tribunalul a respins
excepția lipsei de interes în formularea acțiunii și
excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantelor ca
neîntemeiate.
Prin sentința civilă nr. 1650
din 05 septembrie 2013 pronunțată de Tribunalul București, secția
a V-a civilă
,
s-au admis în parte cererile conexe, s-a dispus anularea certificatului de
înregistrare a desenului/modelului industrial din 2007; s-a dispus anularea
parțială a certificatului de înregistrare a desenului/modelului industrial
din 2005 pentru modelele de la pozițiile 2, 3, 4, 5, 6, 7; a
certificatului de înregistrare a desenului/modelului industrial din 2007 pentru
modelele de la pozițiile 1, 2, 3, 4; a certificatului de înregistrare a
desenului/modelului industrial din 2005 pentru toate modelele cu excepția
modelelor de la pozițiile 15, 16 și 19 precum și a
certificatului de înregistrare a desenului/modelului industrial din 2005 pentru
modelul de la poziția 3.
Pentru a hotărî astfel, analizând
probatoriul administrat, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantele și-au justificat
calitatea de persoane interesate, fiind societăți care
desfășoară activități de fabricarea și
comercializare de produse din material plastic, constând în coroane și
jerbe mortuare, precum și elementele din care se compun coroanele de
flori, astfel cum rezultă din cataloagele și facturile fiscale depuse
la dosar.
Activitatea acestora a fost
stânjenită prin acțiunile pârâtului B., care le-a acționat în
judecată, reclamanta SC A. SRL fiind chemată în Dosar nr. x/96/2012
aflat pe rolul Tribunalului Harghita și Dosar nr. x/111/2012 aflat pe
rolul Tribunalului Bihor, iar reclamanta SC J. SRL fiind chemată în Dosar nr.
x/100/2012 aflat pe rolul Tribunalului Maramureș.
Analizând modelele ce formează obiectul
protecției potrivit certificatului de înregistrare desen/model din 28
iunie 2007, tribunalul a constatat că modele 1, 2, 3 și 4
înregistrate de pârâtă în anul 2006 denumite "Aranjamente
florale" sunt identice sau cvasiidentice cu modelele comercializate de
către compania SC K. SRL încă din anul 2001, astfel cum rezultă
din catalogul de prezentare și declarația dată de proprietarul SC
K. SRL. Totodată, acestea se coroborează cu factura din 2004 prin
care SC K. SRL face comenzii pentru tipărirea catalogului de prezentare la
societatea SC L. SRL (fila 312 vol. 2 dosar).
Astfel, modelul 1 (fila 70 vol. 1)
este cvasiidentic cu al treilea model (din mijloc) din cel de-al șaselea
rând numărat de sus în jos din catalogul menționat (fila 314 verso),
impresia de ansamblu fiind aceeași, diferențele fiind
nesemnificative.
Modelul 2 (fila 71 vol. 1) este
cvasiidentic cu al patrulea model de la stânga la dreapta din cel de-al
cincilea rând numărat de sus în jos, din catalogul menționat (fila
314 verso) impresia de ansamblu fiind aceeași, diferențele privind grosimea
cadrului circular din cetină pe care sunt amplasate cele 6 margarete fiind
nesemnificative.
Modelul 3 (fila 72 vol. 1) este
cvasiidentic cu primul model din catalogul menționat (fila 314) și
deosebit de asemănător cu al patrulea model de la stânga la dreapta
din cel de-al treilea rând numărat de sus în jos, (fila 314 verso),
impresia de ansamblu fiind aceeași, diferențele de așezare a
cetinii fiind nesemnificative.
Modelul 4 (fila 73 vol.1) este
deosebit de asemănător cu al cincilea model de la stânga la dreapta
din cel de-al patrulea rând numărat de sus în jos, din catalogul
menționat (fila 314 verso), impresia de ansamblu fiind aceeași,
diferențele date de faptul că în cazul modelului contestat în prezenta
cauză pe cadrul rotund și plin din cetină sunt amplasați 6
trandafiri iar nu 6 margarete ca în cazul modelului din catalogul
menționat fiind nesemnificative.
Deși catalogul este nedatat, din
declarația dată de proprietarul SC K. SRL rezultă că acesta
s-a ocupat cu producția și distribuția coroanelor din
cetină artificială încă din anul 2001, exportând aceste coroane
în Ungaria, Republica Cehă și România încă din anul 2005.
În ceea ce privește modelul nr. 5
(fila 74 vol. 1), acesta este identic sau cvasiidentic cu modelul comercializat
de către compania SC M. SRL încă dinaintea anului 2004, astfel cum
rezultă din catalogul de prezentare și declarația dată de
administratorul acestei societăți SC N. SRL, aflate la filele 305-306
și 303-304 vol. 2 dosar (este vorba despre primul model din stânga de pe
al treilea rând - fila 305 și primele două modele de pe primul rând -
fila 305 verso).
Deși catalogul este nedatat, din
declarația dată de SC N. SRL - administrator al societății SC
M. SRL rezultă că aceasta s-a ocupat cu producția și
jerbelor și coroanelor artificiale încă din anul 1997, distribuind
produsele din catalogul menționat la peste 300 de firme, brevetând în
Slovacia producerea pinului artificial, invenție pe care a cesionat-o
reclamantei SC A. SRL din Oradea.
Această declarație
probează susținerile reclamantei privind dobândirea în anul 2005 a
gamei de produse - jerbe și coroane artificiale și a tehnologiei
necesare producerii acestora.
Analizând modelele ce formează
obiectul protecției potrivit certificatului de înregistrare desen/model din
2004, tribunalul a constatat că modele 2, 3, 4, 5, 6 și 7
înregistrate de pârâtă în anul 2004 denumite "Aranjamente
florale" (filele 90-92) sunt identice sau cvasiidentice cu modelele
comercializate de către compania SC K. SRL încă din anul 2001, astfel
cum rezultă din catalogul de prezentare aflat la filele 313-316 vol. 2
dosar.
Astfel, modelul 2 este identic sau
cvasiidentic cu al patrulea model de la stânga la dreapta din cel de-al
cincilea rând numărat de sus în jos, din catalogul menționat (fila
314 verso) impresia de ansamblu fiind aceeași, diferențele date de
faptul că în cazul modelului contestat în prezenta cauză pe cadrul
rotund și gol din cetină sunt amplasați 6 crini iar nu 6
margarete ca în cazul modelului din catalogul menționat fiind
nesemnificative.
Modelul 3 este deosebit de
asemănător cu al doilea și al cincilea model de la stânga la
dreapta din cel de-al cincilea rând numărat de sus în jos, din catalogul
menționat (fila 314 verso), impresia de ansamblu fiind aceeași,
diferențele date de faptul că în cazul modelului contestat în
prezenta cauză, pe cadrul rotund și plin din cetină sunt
amplasați 4 crini iar nu 5 crini ca în cazul modelului din catalogul
menționat fiind nesemnificative.
Modelul 4 este deosebit de
asemănător cu al treilea model de la stânga la dreapta din cel de-al
cincilea rând numărat de sus în jos, din catalogul menționat (fila
313), impresia de ansamblu fiind aceeași, diferențele date de faptul
că în cazul modelului contestat în prezenta cauză, pe cadrul rotund
și plin din cetină sunt amplasați crini iar nu trandafiri ca în
cazul modelului din catalogul menționat fiind nesemnificative.
De asemenea, este deosebit de
asemănător cu modelul din catalogul SC M. SRL (fila 306 verso)
diferențele date de faptul că în cazul modelului contestat în
prezenta cauză, pe cadrul rotund și plin din cetină sunt
amplasați crini iar nu cale ca în cazul modelului din catalogul
menționat fiind nesemnificative.
Modelul 5 este deosebit de
asemănător cu modelele nr. 12 și 14 din catalogul SC M. SRL
(fila 306 verso), diferențele date de florile folosite fiind
nesemnificative.
Modelul 6 este cvasiidentic cu primul
model din al cincilea rând catalogul O. (fila 314 verso), iar modelul 7 este
cvasiidentic cu primul model din al șaselea rând catalogul O. (fila 314
verso), impresia de ansamblu fiind aceeași.
Totodată, tribunalul a
reținut că modelele 3, 4, 6 și 7 sunt foarte
asemănătoare cu modelele din cataloagele SC A. SRL din anii 1995,
1998, 2002 (filele 268, 267 și 266 vol. 2).
În ceea ce privește modelul nr. 1,
tribunalul a avut în vedere că în cataloagele O. și SC M. SRL
menționate nu se regăsește nici un model suficient de
asemănător, nici sub aspectul formei suportului, nici sub aspectul
dispunerii florilor.
Aceeași este aprecierea
tribunalului și în privința modelului nr. 8, reținându-se
că modul în care este evidențiată partea centrală prin
folosirea de elemente artificiale puternic contrastante (deschisă) cu
cetina pe care este realizat aranjamentul dar în aceeași gamă cu
florile folosite și modul de dispunere a cetinii de suport, cu
crenguțele rare, evidențiate, conferă o imagine de ansamblu
distinctă, ce nu poate fi confundată cu primul model din al cincilea
rând și cu primul model din al șaselea rând catalogul O. (fila 314
verso), cu care există asemănări.
De asemenea, în ceea ce privește
modelul nr. 9, tribunalul a avut în vedere că în cataloagele O. și SC
M. SRL menționate nu se regăsește nici un model suficient de
asemănător, nici sub aspectul formei suportului, nici sub aspectul
dispunerii florilor.
Analizând modelele ce formează
obiectul protecției potrivit certificatului de înregistrare desen/model din
28 iunie 2007, tribunalul a constatat că modele 1, 2, 3 și 4
înregistrate de pârâtă în anul 2007 denumite "Suporturi pentru
aranjamente florale" (filele 145 și 175-178) sunt identice sau
cvasiidentice cu modelele comercializate de către compania SC M. SRL (fila
307).
În ceea ce privește modelul nr. 5,
(fila 174) tribunalul a avut în vedere că în catalogul SC M. SRL nu se
regăsește nici un model suficient de asemănător,
aceeași constatare fiind valabilă și în privința
cataloagelor O. și SC A. SRL menționate.
Analizând modelele ce formează
obiectul protecției potrivit certificatului de înregistrare desen/model din
18 iulie 2005 (filele179 și 190-193) din perspectiva dispozițiilor
legale citate, tribunalul a constatat următoarele:
Cu excepția modelelor nr. 15, 16
și 19, toate celelalte modele constând în imitarea unor flori naturale,
sunt identice cu modelele din catalogul SC A. SRL din 1999 (fila 294 vol. 2)
și cu modelele din catalogul O., rândul al patrulea, poz. 3 (fila 313).
Modelele nr. 15, 16 și 19,
reprezentând fie imitarea unor flori naturale mai puțin cunoscute fie
crearea unei aparențe de flori naturale, nu se regăsesc în nici unul
din cataloagele menționate.
Analizând modelele ce formează
obiectul protecției potrivit certificatului de înregistrare desen/model din
18 iulie 2005 (filele 253-256 vol. 1) din perspectiva dispozițiilor legale
citate, tribunalul a constatat că modelul 3 este cvasiidentic cu modelele
din catalogul SC M. SRL, (fila 307 vol. 2).
Celelalte modele nu se regăsesc
în variante suficient de asemănătoare în cataloagele SC M. SRL, O.
și SC A. SRL menționate.
În ceea ce privește cataloagele
reclamantei SC J. SRL, tribunalul a avut în vedere faptul că sunt din anii
2009-2011, deci ulterioare înregistrării modelelor în litigiu astfel încât
nu pot fi luate în considerare.
Prin urmare, tribunalul a reținut
că nu îndeplinesc condițiile pentru a fi înregistrate, nefiind modele
noi față de cele existente deja pe piața de profil la data
cererii de înregistrare, următoarele modele: toate modelele înregistrate
prin certificatul de înregistrare desen/model din 28 iunie 2007; modelele 2, 3,
4, 5, 6, 7 înregistrate prin certificatul de înregistrare desen/model din 2004;
modelele 1, 2, 3 și 4 înregistrate prin certificatul de înregistrare
desen/model din 28 iunie 2007; modelele înregistrate prin certificatul de
înregistrare desen/model din 18 iulie 2005, cu excepția modelelor nr. 15,16
și 19; modelul 3 înregistrat prin Certificatul de înregistrare desen/model
din 18 iulie 2005.
Tribunalul a apreciat că sunt
îndeplinite condițiile noutății și
individualității cerute de art. 6 din Legea nr. 129/1992 pentru înregistrarea
celorlalte modele contestate.
În consecință, tribunalul a
admis în parte acțiunea și, în baza art. 45 rap. la art. 6 din Legea nr.
129/1992, a anulat integral certificatul de înregistrare a desenului/modelului
industrial din 2007 și doar în parte celelalte certificate de înregistrare
contestate pentru modelele menționate mai sus, apreciate ca neîndeplinind
condițiile noutății și individualității cerute de
art. 6 din Legea nr. 129/1992.
Prin Decizia nr. 289/A din 3 iunie
2015, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă,
a respins,
ca nefondat, apelul formulat de pârâtul B., împotriva încheierii de
ședință din data de în 07 martie 2013 și a sentinței
civile nr. 1650 din 05 septembrie 2013 pronunțată în Dosarul nr. x/3/2012
de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în contradictoriu
cu apelantele-reclamante SC A. SRL și SC J. SRL și cu intimatul-pârât
C.; a admis apelul formulat de reclamantele SC A. SRL și SC J. SRL
împotriva aceleiași sentințe civile și a schimbat, în parte
sentința, în sensul că a anulat integral certificatele de
înregistrare a desenului/modelului industrial din 18 iulie 2005, din 28 iunie 2007
și din 18 iulie 2005; au fost menținute celelalte dispoziții ale
sentinței referitoare la certificatele de înregistrare a desenului/modelului
industrial din 2007 și din 2005.
Pentru a pronunța această
hotărâre, Curtea a reținut următoarele argumente:
În ceea ce privește apelul
pârâtului B., Curtea a înlăturat obiecțiile referitoare la
respingerea de către tribunal a excepțiilor lipsei de interes a
acțiunilor conexe și a prescripției dreptului la acțiune,
soluție dispusă prin încheierea din 07 martie 2013, apreciind că
în mod greșit apelantul-pârât se prevalează de termenul de
prescripție de drept comun, de 3 ani de la data nașterii dreptului la
acțiune, într-o materie în care există o normă specială (art.
42 alin. (2) din Legea nr. 129/1992 - modificată, fost art. 45 alin. (2)
în numerotarea în vigoare la data înregistrării certificatelor atacate) ce
prevede că anularea poate fi cerută pe toată durata de
valabilitate a certificatului de înregistrare.
De asemenea, criticile
apelantului-pârât referitoare la respingerea excepției lipsei interesului
de către tribunal, critici întemeiate pe lipsa actualității
interesului la data acțiunii în condițiile în care reclamantele nu au
acționat în interiorul termenului de prescripție, au fost
înlăturate ca flagrant eronate, apelantul făcând o confuzie între
problema prescripției și cea a interesului (care e independent de
prescripție și care, în speță, există, câtă vreme
reclamantele produc și comercializează produse din material plastic
constând în coroane și jerbe mortuare, precum și elementele din care
se compun coroanele de flori, al căror aspect exterior este pus în
discuție ca fiind identic/similar cu modelul industrial înregistrat de
pârât).
În ceea ce privește criticile
aduse de pârât soluției pe fond și sentinței, acestea au fost
înlăturate astfel:
În ciuda celor pretinse de
apelantul-pârât, hotărârea conține argumentele care sprijină
soluția dispusă într-o manieră suficientă și care face
posibilă verificarea silogismelor și raționamentelor cu care a
operat prima instanță, raționamente care răspund implicit,
chiar dacă nu de fiecare dată expres, punctului de vedere exprimat de
pârât.
În ceea ce privește
afirmația pârâtului că prima instanță nu a comparat în mod
corect modelele înregistrate de acesta cu cele invocate de reclamante ca fiind
distrugătoare de noutate, Curtea a observat că nu se invocă
deficiențe ale comparației propriu zise și ale asemănărilor
găsite de tribunal (acolo unde au fost găsite), ci probleme de
validitate a probatoriului, că, într-adevăr, o bună parte din
probe sunt nerelevante, însă ceea ce a stat la baza reținerii de
prima instanță a neîndeplinirii de către unele din modelele
înregistrate de pârâtul apelant a condiției noutății nu a fost
probatoriul nerelevant, ci înscrisuri (cataloage) relevante. Aparența de
nou-tipărit pe care o au cataloagele invocate de reclamante ca fiind
distrugătoare de noutate se datorează împrejurării că la
dosar au fost depuse fotocopii color, iar altele (cele depuse în original) sunt
de dată mai recentă.
În ceea ce privește presupusa
lipsă a datei certe a înscrisurilor (cataloagelor) prezentate de
reclamante și luate în considerare de către prima instanță
ca distrugătoare de noutate, Curtea remarcă faptul că
dispozițiile Legii nr. 129/1992 nu prevăd condiția datei certe,
iar regulamentul de punere în aplicare a legii (H.G. nr. 211/2008), care
prevede condiția certitudinii datei, nu poate adăuga la lege;
noțiunea de dată certă va fi considerată a avea alt
conținut decât cel definit de art. 1182 C. civ., și anume, în materia
dovedirii aducerii la cunoștință publică a modelului
industrial, certitudinea datei presupune orice confirmare credibilă prin înscrisuri
susținute, eventual, și de alte probe, a datei când modelul a devenit
accesibil publicului.
În speță, catalogul O.
purtând titulatura P. („Oferta se Crăciun” - în limba slovacă)
coroborat cu declarația notarială a administratorului SC K. SRL conform
căreia acest catalog conține produse comercializate încă din
2001 și însoțit de factura din 2004 prin care a fost făcută
comanda tipăririi catalogului de prezentare (filele 310, 312, 313 Vol. II
dosar fond) constituie probe care se susțin reciproc și converg în a
da greutate celor reținute de prima instanță privind
anterioritatea certă a aducerii respectivelor modele la
cunoștința publicului, față de data depunerii cererii de
înregistrare a modelelor de către pârâtul-apelant.
De asemenea, anterioritatea aducerii
la cunoștința publică a modelelor în discuție, prin
comercializarea lor de către SC M. SRL, în raport de data depunerii
cererii de înregistrare a unor modele identice de către apelantul-pârât,
este certă și rezultă din coroborarea catalogului editat de
respectiva companie cu declarația administratorului I., care atestă
distribuirea modelelor din catalog încă din 1997, reclamanta SC A. SRL
cesionând de la societatea slovacă invenția brevetată de aceasta
referitoare la tehnologia de producție a pinului artificial (vezi filele
303-304 și 305-306 vol. II dosar tribunal și filele 118 și 194
dosar apel).
Împrejurarea că administratorul
societății slovace s-a identificat în declarația sa ca SC N. SRL,
iar identitatea i-a fost atestată de notar ca I. nu constituie o
problemă care să afecteze validitatea probei, câtă vreme a fost
vorba despre una și aceeași persoană identificată de notar,
aspect confirmat în apel de însuși declarantul (fila 118 dosar apel).
Noutatea, anterioritatea aducerii la
cunoștința publicului a unor modele și documentele ce
atestă distrugerea de noutate nu se analizează doar la nivel
național, cum pretinde apelantul-pârât, câtă vreme modelul
distrugător de noutate (cel străin) este legal și legitim
comercializat în România.
Prin urmare, observând și că
prin cererea de apel nu s-au adus critici concrete pe temeinicia concluziilor
trase de prima instanță cu privire la comparația efectiv
făcută între modelele înregistrate de pârât și cele invocate de
reclamante ca fiind distrugătoare de noutate, în baza art. 296 C. proc.
civ., a fost respins apelul pârâtului, ca nefondat.
Apelurile reclamantelor au fost
apreciate ca fiind fondate, în sensul celor ce urmează.
Astfel, critica soluției
dispusă de tribunal de a respinge cererea de anulare a certificatului de
model industrial din 2005 (filele 188-189 dosar tribunal, vol. I) în
privința modelelor de la pct. 15, 16 și 19 este găsită a fi
justă.
Într-adevăr, modelele florale
cuprinse în acest certificat (atât cele cu privire la care prima
instanță a respins anularea - pozițiile 15, 16, 19, cât și
altele) reprezintă imitații fidele ale unor flori naturale
(cală, trandafir, margaretă, crizantemă, iar în cazul modelelor
15, 16, 19 flori naturale mai puțin cunoscute), așa cum se vede din
înscrisurile de la filele 190-193 vol. I dosar tribunal, filele 274-275 dosar
apel.
Reclamantele consideră că
imitația fidelă a unei flori naturale nu poate face obiectul
protecției exclusive, deoarece nu este îndeplinită condiția
noutății, simpla existență în natură a florii/modelului
fiind distructivă de noutate.
Curtea nu înlătură întru
totul argumentul reclamantelor (care poate fi extrapolat și la
condiția caracterului individual), însă nici nu poate trece sub
tăcere obiecția ce s-ar putea aduce, anume că legea impune condiția
noutății și a caracterului individual în raport cu
existența/absența unui alt model industrial făcut public
anterior, iar nu cu un model existent în natură.
Bineînțeles, se poate
contraargumenta că legea utilizează, în context, noțiunea de
„model” fără a distinge după cum e vorba despre un model
industrial sau din natură, însă problema rămâne
discutabilă.
Ceea ce este, însă, indiscutabil
în aprecierea finalității legii, este faptul că este de
neacceptat ca imitația fidelă a unor modele preexistente în
natură, cum sunt florile, să poată fi apropriată ca model
industrial ce blochează posibilitatea terților de a produce și
comercializa astfel de imitații după modele naturale.
Ceea ce se opune unei atare
înregistrări este, în opinia Curții, dincolo de discutabila întrunire
sau nu a cerințelor noutății și caracterului individual,
ceva ce ține de un element esențial, intrinsec definiției
și implicat inclusiv de cerințele noutății și
caracterului individual, și anume acela de a reprezenta o creație,
implicând un anume grad de originalitate ce își propune să
individualizeze forma și aspectul exterioare ale unui produs industrial,
ceea ce este incompatibil cu imitarea fidelă a unui model din natură.
Imitarea fidelă a unui model din
natură poate fi acceptată ca model industrial atunci când apare un
element de originalitate extrinsec modelului natural, spre exemplu, atunci când
forma preluată din natură este aplicată unui bun industrial cu
funcționalitate diferită de cea a modelului natural (de pildă,
robinet în formă de trandafir), însă nu și atunci când produsul
industrial care preia forma din natură are ca utilitate și
funcționalitate să se constituie într-un simplu substituent al
modelului natural.
Prin urmare, au fost anulate și
modelele 15, 16, 19 ale certificatului din 2005 pentru considerentele anterior
expuse (și care sunt valabile și pentru celelalte modele ale certificatului,
deja anulate de prima instanță din alte considerente).
Fondată este și critica
referitoare la greșita respingere a acțiunii cu privire la modelele
de la poziția 5 din certificatul din 2007 și de la pozițiile 1,
2, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 din certificatul din 2005 (filele 253-258 vol. 2 dosar
tribunal).
Aceste certificate protejează
modele de suporturi și accesorii
pentru aranjamentele florale (rame
florale interioare, schelete pentru coroane, elemente de fixare a florilor din
plastic pe suportul coroanei,
ax de legătură).
Potrivit art. 6 alin. (6) din Legea nr.
129/1992 (art. 9 alin. (5) în numerotarea în vigoare la data înregistrării
certificatelor) dacă un (…) model aplicat la un produs ori încorporat
într-un produs constituie o parte componentă a unui produs complex, acesta
va fi considerat nou și având caracter individual numai dacă sunt
îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) partea componentă, odată
încorporată în produsul complex, rămâne vizibilă pe durata
utilizării normale a acestuia; utilizare normală înseamnă
utilizarea de către beneficiar, fără a include întreținerea
sau reparațiile;
b) caracteristicile vizibile ale
părții componente îndeplinesc ele însele condițiile privind
noutatea și caracterul individual.
În fapt, toate modelele mai sus
enumerate reprezintă părți componente ale aranjamentelor florale
care nu rămân vizibile pe durata utilizării normale a produsului finit
(coroane, aranjamente florale, flori utilizate).
S-ar putea susține, totuși,
că ceea ce a dorit să protejeze titularul modelelor a căror
înregistrare este atacată nu este produsul complex finit, ci suporturile
(modelele de suporturi) și accesoriile luate ca atare, de sine
stătător și nu ca părți componente ale unor produse
complexe.
Această teză nu se
susține, însă, pentru că ceea ce face obiectul protecției
unui certificat de înregistrare a unui model industrial nu este o anume
soluție tehnică specifică realizării unei componente sau
unei funcții a acesteia, ci aspectul exterior al produsului (design-ul)
care permite individualizarea produsului industrial prin elemente estetice sau
ornamentale, astfel încât vizibilitatea obiectului ce se constituie întru-un
model este esențială, iar dacă acest model nu are o
funcționalitate de sine stătătoare, independentă de un
produs complex, ci este în mod necesar parte componentă a produsului
complex finit în afara căruia nu poate fi concepută o
funcționalitate proprie, este de asemenea esențială
rămânerea vizibilă a modelului ce constituie simplă
componentă (în speță, ramele interne, scheletele de
coroană, elementele de fixare a florilor pe suport sunt componente
lipsită de funcționalitate în afara aranjamentelor florale la
realizarea cărora contribuie, sunt componente nevizibile ale acestora),
ceea ce nu se îndeplinește în speță.
Prin urmare, nefiind întrunită
cerința art. 6 alin. (6) din Legea nr. 129/1992 au fost anulate și
modelele de la poziția 5 din certificat și de la pozițiile 1, 2,
4-10 din certificatul din 2005.
În ceea ce privește modelele ce
fac obiectul pozițiilor 1, 8, 9 din certificatul de înregistrare 15454,
trăsăturile caracteristice ale acestora diferă mai mult decât
prin simple detalii nesemnificative de modelele de comparație propuse de
apelantele-reclamante ca fiind distrugătoare de noutate sau de caracter
individual, tipurile de floare și ornamente folosite atrăgând o
impresie globală diferită a aranjamentelor florale în discuție
față de cele din cataloagele anterioare invocate de apelante (vezi
alăturarea din concluziile scrise ale apelantelor - filele 270, 271 dosar
apel, cu referire la modelele 1 - fila 270, respectiv 8 și 9 - fila 271. Dimpotrivă,
în cazul exemplificativ al modelului 7, ce se regăsește de asemenea
la fila 271, acolo cvasiidentitatea cu produsul din catalogul adus de apelante
este evidentă, ceea ce nu este situația modelelor de la pct. 1, 8,
9).
Împotriva acestei decizii au declarat
recurs SC A. SRL, SC J. SRL și pârâtul B.
SC A. SRL și SC J. SRL (ambele
reprezentate prin R.), printr-un recurs comun,
au adus critici din
perspectiva dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea
recursului, modificarea în parte a deciziei recurate în sensul anulării în
totalitate a certificatului de înregistrare pentru motivele ce succed.
Instanța de apel a făcut o
greșită aplicare în cauză a dispozițiilor art. 6, art. 7
din Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor,
respingând în mod nelegal cererea de anulare formulată de recurente cu
privire la modelele nr. 1, 8 și 9 din certificat.
Aprecierea îndeplinirii condiției
noutății și a caracterului individual s-a făcut printr-o
greșită raportare a situației de fapt din speță la
dispozițiilor art. 6 și art. 7 din Legea nr. 129/1992, astfel:
- desenul nr. 1 din certificat
reprezintă în fapt același model de coroană de formă
ovală, anulată deja împreună cu certificatul (numai că în
modelul este reprezentată o coroană privită orizontal, în timp
ce în certificatul, coroana este reprodusă în plan vertical). De asemenea,
desenul 1 din certificat este identic cu modelul 13c din catalogul SC M. SRL
din anul 1996, diferind doar planul din care este efectuată reproducerea
grafică. Din prezentarea comparativă de mai sus, rezultă că
trăsăturile caracteristice ale modelelor în discuție diferă
numai prin detalii nesemnificative, iar impresia globală pe care cele
două desene o produc asupra utilizatorului avizat este aceeași, fiind
aplicabile dispozițiile art. 6 din Legea nr. 129/1992;
- desenul 8 din certificat este
cvasi-identic cu desenul din același certificat, având aceeași
dispunere a florilor și același contur, singura diferență
fiind una nesemnificativă, anume aceea că pe cetina verde în desenul
8 este folosită combinația de culori alb roșu față de
combinația alb - albastru din desenul 6. Deși instanța de fond a
reținut că modelul 6 din certificat este cvasi identic cu primul
model de pe rândul 5 din catalogul O. și foarte asemănător cu
desenele din cataloagele SC A. SRL din anii 1995, 1998, 2002 și a dispus
anularea acestuia, totuși în cazul desenului din același certificat a
apreciat în mod greșit că acesta ar fi diferit de acestea pe considerentul
că folosirea de elemente puternic contrastante cu cetina verde
conferă o imagine distinctă, diferită. Față de
acestea, acele elemente de contrast nu ar putea fi considerate decât detalii
nesemnificative, cu atât mai mult cu cât chiar instanța de fond a
reținut și faptul că între desenul din certificat și
modelele din catalogul O. există asemănări.
În plus, desenul 8 din certificat este
identic cu coroana mică din 6 flori, împreună cu o frunză mamut
mic și o frunză albă, comercializată de subscrisa încă
din anul 1997 - rând 3 poziția 2 (diferența nesemnificativă
fiind aceea că subscrisa am folosit floare de dalie).
Desenul din certificat este identic cu
modelul din catalogul SC A. SRL din anul 1999 (rând 2, poziția 2 -
"coroană cruciuliță cu 6 flori"), precum și cu
modelul din pliantul SC A. SRL din 1997.
Trăsăturile caracteristice
ale modelelor în discuție diferă numai prin detalii nesemnificative
(flori de crin utilizate în desenul 9/floare de orhidee folosită de recurentă
în coroana cruciuliță), motiv pentru care instanța ar fi trebui
să constate că acestea sunt identice. Mai mult, impresia globală
pe care desenul nr. 9 o produce asupra utilizatorului avizat nu este
diferită de impresia globală produsă aceluiași utilizator
de modelul anterior al subscrisei comercializat încă din anul 1999.
Anterior, în Dosarul nr. x/111/2012
aflat pe rolul Tribunalului Bihor (având ca părți pe B. și SC A.
SRL), chiar intimatul B. susține că "produsele pârâtei
(adică ale recurentei) încorporează modelele industriale protejate din
18 iulie 2005 (desen 9)".
Pentru aceste motive, consideră
că, în mod netemeinic și nelegal, instanța de apel a respins
cererea de anulare formulată pentru modelele de la pozițiile 1, 8
și 9 din certificat, modele care ar fi trebuit anulate pentru neîndeplinirea
condiției noutății, având în vedere că detaliile prin care
diferă de modele anterioare sunt unele nesemnificative.
În recursul formulat, pârâtul B. aduce
critici hotărârii recurate din perspectiva dispozițiilor art. 304 pct.
7 și 9 C. proc. civ.
Cu încălcarea art. 261 alin. (1) pct.
5 C. proc. civ., au fost alocate 23 de pagini pentru considerentele
hotărârii atacate și prezentarea susținerilor părților
și doar 4 pagini pentru motivele în fapt și în drept care au format
convingerea instanței în admiterea, respectiv respingerea apelurilor
formulate.
Instanța de apel a omis analizarea
anumitor argumente relevante pentru
soluționarea prezentei cauze. Astfel, în
cuprinsul hotărârii atacate se regăsesc doar o parte din argumentele
pe care recurentul le-a invocat, fără a fi prezentate motivele pentru
care acestea au fost respinse ori nu au fost luate în considerare la
soluționarea cauzei.
Această realitate
deslușește concluzia eronată a instanței de apel, conform
căreia apelantul "nu ar fi adus critici concrete" privind comparațiile
efectuate între desene.
Cu titlu exemplificativ în acest sens:
- în apelul pârâtului - pag. a 6-a, se
arată că "Produsele apelantului-pârât diferă față
de cele indicate de către reclamante, respectiv nu sunt identice, au un
alt mod de aranjare, o altă modalitate de asamblare și produc câte un
produs nou".
- completarea la întâmpinare,
depusă la termenul de judecată din 14 ianuarie 2015, ca răspuns
la comunicarea motivelor de apel ale intimatelor.
- notele scrise depuse anterior
termenului de judecată din 25 martie 2015 ca răspuns la întâmpinarea
formulată de C. și notele scrise formulate de intimate.
Instanța de apel nu explică
motivele pentru care a respins apărările apelantului privind
(in)validitatea probatoriului intimatelor cât și comparațiile
punctuale efectuate de instanța de fond. Instanța de apel se
rezumă la a formula aprecieri cu caracter general, ignorând în mod nelegal
argumentele apelantului privind aspecte specifice ale prezentei cauze.
Deși există înscrisuri noi, depuse
în faza procesuală a apelului, acestea nu au fost analizate (spre
pildă note scrise depuse la 14 ianuarie 2015, ca răspuns la comunicarea
motivelor de apel ale intimatelor, notele scrise depuse anterior termenului de
judecată din 25 martie 2015, argumentele de text de lege care negau
certitudinea susținerilor cuprinse în declarațiile invocate de
intimate, încălcarea prevederilor Convenției de la Haga din 1961 de
către intimate, prin prezentarea de înscrisuri străine fără
apostilă.
Nu au fost analizate criticile privind
faptul că declarațiile extrajudiciare invocate de intimate nu puteau
avea putere probatorie deoarece au fost obținute cu încălcarea
prevederilor legale procedurale privind probele și încalcă
principiile fundamentale de drept (principiul nemijlocirii instanței,
contradictorialitatea, egalitatea, dreptul la un proces echitabil) și au
fost date de persoane relativ-apropiate de intimate.
Din considerentele hotărârii
recurate lipsește menționarea și analizarea argumentației
prezentate de C., în întâmpinările depuse în apel la termenul din 22
octombrie 2014, care au fost susținute în parte și de recurent, ceea
ce încalcă art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, care
consacră principiul accesului (efectiv) la instanță, principiul
rolului activ al judecătorului în soluționarea procesului civil, reglementat
în art. 129 alin. (5) teza I C. proc. civ., în baza căruia trebuiau
suplimentate probele prin luarea în considerare a argumentelor aduse de C.
În pofida acestor aspecte, nu se pot
identifica în hotărârea atacată referiri privind
acceptarea/înlăturarea acestora, astfel că și aplicarea legii nu
s-a putut realiza în mod corect.
În dezvoltarea motivului de recurs
prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. s-a arătat că a fost încălcată
clasificarea de la Locarno (reglementată prin Aranjamentul de la Locarno
la data de 08 octombrie 1968), instanța ignorând argumentele invocate de apelant
prin completarea la întâmpinare (în special privind suporturile protejate prin
certificat), precum și argumentele C. cu privire la particularitatea
desenelor - suporturi, care constată reglementarea comunitară
distinctă a acestora față de coroanele/aranjamentele florale.
Argumentația instanței de
apel cu privire la vizibilitate nu poate subzista cât timp există o
reglementare comunitară care stabilește o clasă distinctă
pentru asemenea suporturi și a fost ignorată recunoașterea
intimatelor cu privire la existența diferențelor dintre suporturile
protejate de recurentul-pârât și suporturile invocate de recurentele-reclamante.
Prin urmare, această
recunoaștere trebuia interpretată ca fiind practic o renunțare
din partea intimatelor a pretențiilor formulate față de desenele
respective. Procedând în mod contrar, a fost încălcat principiul rolului
activ al judecătorului.
Se invocă și aplicarea
eronată a prevederilor art. 5 alin. (3) din Regulamentul de aplicare a
Legii nr. 129/1992, aprobată prin H.G. nr. 1171/2003, potrivit cu care
"Aducerea la cunoștință publicului, în condițiile art.
10 alin. (1), a unui desen sau model industrial poate fi luată în
considerare dacă există materiale de orice natură, cu dată
certă".
H.G. nr. 1171/2003 este un act
normativ, emis în temeiul art. 107 din Constituție și al art. 11 alin.
(2) din Legea nr. 585/2002, pentru modificarea și completarea Legii nr. 129/1992
privind protecția desenelor și modelelor industriale, și infirmă
concluziile instanței cu privire la necesitatea existenței unei date
certe, precum și mecanismul indicat de instanță pentru plasarea
în timp a materialelor menite să dovedească anterioritatea.
Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 129/1992,
la care face trimitere art. 5 alin. (3) din Regulament, dispune că, în
sensul aplicării art. 6, se consideră că un desen sau model a
fost făcut public dacă a fost publicat ori dezvăluit într-un alt
mod, expus, utilizat în comerț.
Aducerea la cunoștința
publicului, în condițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 129/1992, a unui
desen sau model, poate fi luată în considerare numai dacă are „dată
certă”.
Deși,
Legea
nr. 129/1992 și Regulamentul ei de aplicare nu stabilesc înțelesul
expresiei "dată certă", în opinia recurentului această
dată este absolut necesară pentru ca aducerea la cunoștința
publicului a desenului sau modelului să fie luată în considerare.
Astfel fiind, catalogul SC M. SRL
și majoritatea înscrisurilor depuse de intimate ar fi trebuit să fie
lipsite de putere probatorie, deoarece ele însele nu puteau fi plasate în mod
veridic în timp, prin coroborarea cu declarațiile notariale obținute
de intimate, deoarece declarațiile respective nu prezintă
adevăruri absolute, putând fi contrazise prin probă contrarie. În
aceeași măsură, fiind vorba despre informații generice, nu
s-ar fi putut stabili nici certitudinea datei sau relevanța altor
înscrisuri depuse de intimate în probatoriu.
Recurentul invocă și aplicarea
eronată a prevederilor art. 9 și 10 din Legea nr. 129/1992 privind
aprecierea asemănărilor produselor apelantului-pârât cu anumite
creații ale naturii.
Contrar concluziilor instanței de
apel, potrivit cărora desenele înregistrate de subsemnatul nu ar îndeplini
condiția de registrabilitate a noutății deoarece acestea ar
prezenta asemănări cu anumite creații ale naturii, în opinia
recurentului, pentru determinarea caracterului de noutate, desenele industriale
aflate în discuție prin prezenta cauză trebuiau să fie comparate
cu alte produse, în sensul Legii nr. 129/1992, iar nu cu alte creații ale
naturii.
Analizând recursurile formulate în
raport de criticile menționate, Înalta Curte constată
următoarele:
În ceea ce privește recursul
comun declarat de reclamantele SC A. SRL și SC J. SRL
, deși se
invocă motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,
recurentele invocă în principal greșita raportare a situației de
fapt din speță la dispozițiile art. 6 și 7 ale Legii nr. 129/1992
cu privire la modele nr. 1, 8 și 9 din certificat, întrucât acestea nu ar
respecta condițiile noutății și a caracterului individual
cerute de cele două articole.
Astfel, sunt realizate comparații
între modelele nr. 1, 8 și 9 din certificatul de înregistrare nr. 15454 și
modelele anterioare invocate de recurentele-reclamante, ca fiind identice,
recurentele subliniind trăsăturile caracteristice ale modelelor în
discuție în scopul evidențierii asemănărilor și
deosebirilor dintre ele, pentru a determina modificarea concluziile la care
instanța de apel a ajuns sub aspectul distinctivității modelelor
anterioare față de modelele nr. 1, 8 și 9 din certificatul de
înregistrare nr. 15454, ceea ce echivalează cu schimbarea situației
de fapt, prin reinterpretarea probelor, în recurs.
Aceste critici nu pot fi cenzurate pe
calea recursului, cale de atac extraordinară de reformare,
incompatibilă cu efectul devolutiv la care se tinde prin criticile
invocate.
Deși se invocă
încălcarea art. 6 și 7 ale Legii nr. 129/1992 privind protecția
desenelor și modelelor, recurentele-reclamante nu indică în concret
în ce constă încălcarea acestor texte de lege, singurele critici care
ar putea fi încadrate în art. 304 pct. 9 C. proc. civ. fiind cele referitoare
la faptul că trăsăturile caracteristice ale desenelor în
discuție diferă numai prin detalii nesemnificative, ceea ce
înseamnă că ar putea fi considerate identice, în accepțiunea art.
6 alin. (3) al Legii nr. 129/1992.
Instanța de apel, sub acest
aspect, a apreciat că
trăsăturile caracteristice ale
modelelor de la pozițiile 1, 8, 9 din certificatul de înregistrare 15454
diferă mai mult decât prin simple detalii nesemnificative de modelele de
comparație propuse de apelantele-reclamante ca fiind distrugătoare de
noutate sau de caracter individual, tipurile de floare și ornamente
folosite atrăgând o impresie globală diferită a aranjamentelor
florale în discuție față de cele din cataloagele anterioare
invocate de apelante.
Prin urmare, instanța de apel a
avut în vedere în special impresia globală diferită a aranjamentelor
florale în discuție față de cele din cataloagele anterioare
invocate de apelante, în raport de care a considerat că cele trei modele
nu pot fi anulate, deoarece prezintă caracter de noutate și
individualitate proprii.
Astfel, făcând referire la
impresia globală, instanța de apel a dat prevalență astfel art.
6 alin. (4) al Legii nr. 129/1992, punând accent pe caracterul individual al
celor trei modele, pe când criticile din recurs privesc art. 6 alin. (3) al
aceleiași legi, referitor la noutate.
În acest context, este lipsită de
relevanță o eventuală recunoaștere pe care pârâtul ar fi
făcut-o, într-un alt proces, cu privire la „încorporarea” modelelor
industriale protejate ale pârâtei în produsele reclamantei.
Pentru toate aceste considerente,
Înalta Curte consideră nefondat recursul comun formulat de
reclamantele SC
A. SRL și SC J. SRL și îl va respinge.
Analizând criticile aduse deciziei
recurate de către recurentul-pârât B.
, Înalta Curte
observă că sunt invocate două motive de recurs, respectiv cele
menționate în art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.
În argumentarea motivului
prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., recurentul
menționează încălcarea art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.,
întrucât instanța de apel a omis analizarea anumitor argumente relevante pentru
soluționarea
prezentei cauze. Astfel, în opinia sa, deși instanța de apel
susține că apelantul "nu ar fi adus critici concrete"
privind comparațiile efectuate între desene, astfel de critici au existat,
însă instanța de apel nu a explicat motivele pentru care a respins
apărările apelantului privind (in)validitatea probatoriului
intimatelor, nu a analizat înscrisurile noi, depuse în faza procesuală a
apelului, criticile privind faptul că declarațiile extrajudiciare
invocate de intimate nu puteau avea putere probatorie și nici argumentația
prezentată de C.
Analizând aceste critici, Înalta Curte
constată că instanța de apel a respins apelul declarat de pârât cu
motivarea că nu se invocă deficiențe ale comparației
propriu-zise sau ale asemănărilor găsite de tribunal, ci
probleme de validitate a probatoriului; că ceea ce a stat la baza
reținerii de prima instanță a neîndeplinirii de către unele
din modelele înregistrate de pârâtul-apelant a condiției noutății
au fost cataloagele relevante, cu privire la care noțiunea de dată
certă presupune orice confirmare credibilă prin înscrisuri
susținute, eventual, și de alte probe, a datei când modelul a devenit
accesibil publicului, astfel cum s-a dovedit prin declarația
notarială a administratorului SC K. SRL, prin facturile privind comanda
tipăririi catalogului de prezentare privind anterioritatea certă a
aducerii respectivelor modele la cunoștința publicului,
față de data depunerii cererii de înregistrare a modelelor de
către pârâtul-apelant, ca și prin comercializarea lor de către
Compania SC M. SRL, anterior datei depunerii cererii de înregistrare a unor
modele identice de către apelantul-pârât.
Ca atare, instanța de apel a
făcut o corectă aplicare a art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.,
argumentând în fapt și în drept soluția pronunțată, într-o
manieră care face ușor de înțeles considerentele relevante pe
care le-a avut în vedere la soluționarea cauzei.
În doctrină și în
jurisprudență se face constant deosebirea între criticile de
nelegalitate și argumentele aduse în susținerea acestora.
Argumentele, oricât de larg ar fi dezvoltate, în cererea de apel, în
întâmpinare sau în notele scrise, sunt întotdeauna subsumate motivului de apel
pe care îl sprijină sau îl combat. Dacă instanța de a