ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1272/2016

Decizia nr. 1272/2016 Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele: La data de 14 mai 2015 a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub nr. x/1/2015. recursul declarat de recurenții A., în calitate de acționar, și SC B. SRL, reprezentat de A. în calitate de administrator, împotriva Deciziei nr. 47 A din 25 martie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă. În dezvoltarea motivelor de recurs au arătat că decizia criticată a fost pronunțată fără ca procedura de citare să fie legal îndeplinită cu SC B. SRL și cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Slutului, devenita Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului din București, care au avut calitatea de părți; această critică se circumscrie motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc.

civ. Printr-o altă critică, recurenții au arătat că au fost încălcate dispozițiile an. 649, 648, 711 alin. (1), (2) și (5) C. proc. civ., întrucât terții pot solicita chiar desființarea sau încetarea executării. Această critică poate fi cercetată din perspectiva motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Prin încheierea pronunțată în ședința publică de la 2 octombrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat prin raportare la obiectul cererii deduse judecății și la data încuviințării executării silite, că recursul declarat de recurenții A. și SC B. SRL, reprezentat de A. în calitate de administrator împotriva Deciziei nr. 47 A din 25 martie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, intră sub incidența Codului de procedură civilă aprobat prin Legea nr. 134/2010 (în continuare C. proc.

civ.); în consecință a dispus, în condițiile art. 493 alin. (2) C. proc. civ., întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. Prin raportul întocmit conform art. 493 alin. (3) C. proc. civ., s-a reținut că hotărârea ce face obiectul căii de atac este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, în raport de următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor an. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă: "Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare." În cauza dedusă judecății executarea silită a început sub imperiul noului C. proc.

civ. conform somației din 12 ianuarie 2015, emisă în dosarul de executare nr. 752/2014 al executorului judecătoresc C., din care rezultă că executarea silită ce face obiectul acestui dosar a fost încuviințată prin încheierea nr. 3430 din 27 iunie 2034, pronunțată de Judecătoria Galați, completată prin încheierea nr. 4610 din 25 iulie 2014, pronunțată de aceeași instanță. Art. 27 C. proc. civ. dispune: "Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul". Hotărârea ce a făcut obiectul contestației la titlu a fost pronunțată la data de 2 mai 2012, prin urmare este supusă căilor de atac prevăzute de Codul de procedură civilă de la 1865, în vigoare la acel moment.

Potrivit art. 717 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 [devenit, după republicare, art. 718 alin. (2)], hotărârea prin care s-a soluționat contestația privind înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea ce se execută." Cum împotriva Deciziei nr. 48/A din 2 mai 2012, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, părțile au avut drept de recurs, conform dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, și hotărârea dată în procedura contestației la titlu este supusă acelorași căi de atac. Cu privire la termenul de declarare a recursului s-a reținut că, potrivit art. 301 din C. proc. civ. de la 1865, acesta este de 15 zile și se calculează de la data comunicării deciziei.

În speță Decizia civilă nr. 47/2015 a fost comunicată la data de 22 aprilie 2015, iar recursul a fost declarat la 7 mai 2015 (data poștei), cu respectarea termenului de 15 zile. Prin urmare, față de dispozițiile legale evocate și având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) și cele ale art. 493 alin. (1) C. proc. civ., raportorul a opinat că recursul este admisibil în principiu. Raportul a fost comunicat părților cu mențiunea că pot formula puncte de vedere în termen de 10 zile (termen care curge de la comunicare). Au depus un punct de vedere, care nu vizează admisibilitatea în principiu a recursului, ci fondul, recurenții. Prin încheierea pronunțată în camera de consiliu la data de 12 ianuarie 2016, Înalta Curte a admis în principiu recursul și a acordat termen în ședință publică, cu citarea părților, la data de 19 februarie 2016, dată la care s-a dispus suspendarea judecății recursului, în condițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc.

civ. Cauza a fost repusă pe rol la cererea recurenților, la data de 09 mai 2016, Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul este fondat, astfel că urmează să îl admită, în limitele și pentru considerentele ce succed: Prin Decizia nr.48/A din 2 mai 2012, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, în Dosarul nr. x/121/2007*, a fost admis apelul declarat de apelantul - reclamant D. împotriva Sentinței civile nr. 504 din 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Galați, a fost schimbată în tot sentința în sensul că a fost admisă contestația: s-a dispus anularea Deciziei nr. 134 din 16 aprilie 2007, emisă de SC B. SA, și restituirea în natură a imobilului situat în municipiul Galați, județul Galați, hașurat cu roșu în schița anexă a raportului de expertiză întocmit de expert E., compus din suprafața de 640 mp și construcții cu excepția suprafeței deja restituite, evidențiată cu albastru în schița anexă.

A fost respinsă, ca nefondată, cererea de intervenție accesorie în favoarea intimatei, formulată de AVAS. Prin cererea înregistrată pe rolul aceleiași instanțe, la data de 22 ianuarie 2015, sub nr. 4810/121/2007*, contestatorii A. și F., în nume personal și în calitate de reprezentanți ai contestatorilor G., H., I., J., K., (...) au formulat contestație la executare prin care au solicitat lămurirea dispozitivului Deciziei civile nr. 48/A/2012 a Curții de Apel Galați, secția I civilă. Contestatorii A. și F. au învederat instanței că sunt și reprezentanții SC B. SRL, în calitate de administratori, și au solicitat ca judecata să se facă în contradictoriu cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, devenită Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului din București, despre care au arătat că are calitate de acționar la SC B. SRL.

În motivarea cererii, au arătat că au calitatea de acționari la SC B. S.R.L. prin acțiunea "cuponiada", dar și prin participarea la majorările de capital; prin Decizia civilă nr. 48/A din 2 mai 2012, pronunțată în Dosarul nr. x/121/2007* al Curții de Apel Galați, s-a dispus restituirea în natură a imobilului situat în Galați, fără a se lămuri situația deposedării de proprietate a acționarilor de bună-credință, precum și fără o dreaptă, minimă și justă despăgubire. Au solicitat ca anterior predării imobilului să se lămurească Decizia civilă nr. 48/A din 2 mai 2012 a Curții de Apel Galați, secția I civilă, cu privire la drepturile lor de proprietate, luându-se în calcul că au solicitat AVAS să precizeze cuantumul despăgubirilor acordate.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 711 (2), art. 713 (3) și art. 718 (8) din C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010. De asemenea, contestatorii au solicitat suspendarea provizorie a executării deciziei și, respectiv, suspendarea executării deciziei. Prin Decizia civilă nr. 47/A din 25 martie 2015, Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a admis excepția lipsei calității procesuale active a contestatorilor și a respins cererea de lămurire a dispozitivului Deciziei civile nr. 48 A din 2 mai 2012 pronunțată în Dosarul nr. x/121/2007* al Curții de Apel Galați, ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.

Pentru a dispune astfel această instanță a reținut că prin Decizia civilă nr. 48/A/2012 a Curții de Apel Galați, secția I civilă, a fost admis apelul declarat de reclamantul D., a fost schimbată în tot Sentința civilă nr. 504 din 18 martie 2009 a Tribunalului Galați și s-a dispus anularea Deciziei nr. 134 din 16 aprilie 2007, emisă de SC B. și restituirea în natură a imobilului situat în municipiul Galați, județul Galați, compus din 640 mp și construcții, hașurat cu roșu în schița anexă la expertiză, mai puțin suprafața deja restituită, colorată cu albastru". Hotărârea a devenit irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2679 din 16 mai 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin care a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă SC B. SA.

S-a mai reținut că petenții nu au calitate de părți în titlul executoriu a cărui lămurire se solicită și nici în dosarul de executare silită, care îi vizează pe debitoarea SC B. SA și pe creditorul D., sunt acționari la societatea debitoare, fiind terți vătămați în acest raport juridic. Aceștia au solicitat, invocând dispozițiile art. 731 alin (2) și art. 713 (3) din C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010, lămurirea înțelesului titlului executoriu, în sensul că s-a dispus restituirea în natură a imobilului cu ignorarea drepturilor acționarilor de bună-credință, care au fost deposedați fără o minimă despăgubire. Însă, acționarii nu au calitate procesuală activă pentru promovarea unei contestații la titlu, această cale procedurală fiind deschisă doar părților din proces.

Astfel, C. proc. civ. reglementează contestația la executare propriu-zisă; contestația la titlu (vizând lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu) și contestația îndreptată împotriva refuzului executorului judecătoresc de a efectua o executare silită sau de a îndeplini un act de executare silită, în condițiile legii. În timp ce contestația la executare "propriu-zisă" este deschisă tuturor celor interesați sau vătămați prin executare, inclusiv terțului care pretinde un drept de proprietate sau alt drept real asupra bunului urmărit conform art. 711 (1) C. proc. civ., contestația la titlu videază înțelesul, întinderea sau aplicarea sa și se adresează doar părților, de obicei debitorului, în situația în care titlul nu este suficient de clar și este necesară lămurirea sa, în vederea executării corecte potrivit dispozițiilor art. 711 (2) Cod procedură civilă.

În plus, contestația la titlu vizează numai măsurile luate de instanță și cuprinse în dispozitivul hotărârii, nefiind posibilă soluționarea unor noi capete de cerere rămase nerezolvate, ori rejudecarea cauzei și schimbarea hotărârii. Or, acționarii debitoarei au înțeles să promoveze o contestație la titlu, cale procedurală care nu este deschisă unor terți vătămați în drepturile lor. Înalta Curte reține că în cauză este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. întrucât la data pronunțării deciziei ce face obiectul recursului, procedura de citare nu a fost legal îndeplinită cu SC B. SRL. Astfel, așa cum rezultă din conținutul contestației la executare, această persoană juridică, cu sediul în mun.

Galați, are calitatea de contestator, fiind reprezentată prin administratorii A. și F. De altfel Curtea de Apel Galați a reținut în actele procesuale îndeplinite în cauză, calitatea de parte (de contestatoare/petentă) a acestei societăți. Cu toate acestea, așa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la Dosarul nr. x/121/2007* (purtând mențiunea amânat pentru termenul de judecată din data de 25 martie 2015), SC B. SRL a fost citată la la adresa din mun. Galați, județul Galați, care reprezintă adresa de domiciliu a unuia dintre acționari, respectiv A. Având în vedere dispozițiile art. 153 și 155 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. și împrejurarea că niciunul dintre reprezentanții SC B. SRL nu a fost prezent la termenul de judecată din data de 25 martie 2015, Înalta Curte constată că decizia recurată a fost pronunțată cu nerespectarea dispozițiilor legale care vizează îndeplinirea procedurii de citare.

Sub un alt aspect, Înalta Curte reține că hotărârea este nelegală și în ceea ce privește admiterea excepției lipsei calității procesuale active a contestatoarei SC B. SRL, întrucât aceasta nu este terț ci a avut calitatea de parte în procesul în care a fost pronunțată hotărârea a cărei lămurire se solicită. Critica ce privește neîndeplinirea procedurii de citare cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Stalului, devenită Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului din București, nu poate fi primită.

Astfel, Înalta Curte reține că această instituție a participat la judecata dosarului în care a fost pronunțată, de Curtea de Apel Galați, Decizia nr. 48A din 02 mai 2012 în calitate de intervenientă, cererea sa de intervenție accesorie în interesul SC B. SRL fiind formulată la data de 25 martie 2015. În contestația la titlu, contestatorii au arătat că Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului din București, cu sediul în București, devenită Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului cu sediul în București, se numără printre acționarii SC B. SRL, solicitând ca judecata să se facă în contradictoriu cu această instituție. Ca și în situația SC B. SRL, pentru termenul din 25 martie 2015, Curtea de Apel Galați a dispus citarea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului la adresa din mun.

Galați județul Galați care reprezintă adresa de domiciliu a unuia dintre acționari. Cu toate acestea, nu se poate aprecia că procedura de citare cu Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului nu a fost legal îndeplinită, deoarece în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 229 alin. (1) C. proc. civ., această parte având termen în cunoștință ca urmare a primirii sub semnătură de către funcționarul însărcinat cu primirea corespondenței a citației pentru termenul din 18 februarie 2015 (aflată la Dosarul nr. x/121/2007* al Curții de Apei Galați). Sub un alt aspect, Înalta Curte reține că Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, nu a declarat recurs, pentru a pune în discuție neregularități procedurale privitoare la îndeplinirea procedurii de citare.

În ceea ce privește legitimarea procesuală activă, Înalta Curte reține că prin cererea de recurs au fost invocate dispozițiile art 648 și 649 din C. proc. civ. care prevăd că: "Orice creditor al debitorului poate, în condițiile art. 689 și următoarele, să intervină în procedura de executare silită aflată în curs până la data fixării de către executorul judecătoresc a termenului pentru valorificarea bunurilor urmăribile, iar după depunerea sau consemnarea sumelor realizate din urmărire, poate să participe la distribuirea acestor sume, potrivit dispozițiilor art. 863 și următoarele", respectiv că: "Orice terță persoană vătămată printr-un act de executare silită poate solicita desființarea acestuia sau, după caz, încetarea executării silite înseși, numai pe calea contestației la executare, dacă prin lege nu se dispune altfel". Potrivit art. 711 alin. (1) și (2) din C. proc.

civ.. în forma în vigoare la data înregistrării contestației: "(1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.

(2) Dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu." Din dispozițiile legale evocate rezultă că, în condițiile legii, pot formula contestație la executare propriu-zisa și persoane care nu au participat la judecata finalizată cu hotărârea judecătorească care constituie titlu executoriu, sub condiția de a face dovada unui interes legitim, respectiv a unei vătămări, însă contestația la titlu, care vizează înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu nu este deschisă decât părților din proces. Înalta Curte reține, de asemenea, că prin cererea de recurs, hotărârea a fost criticată și pentru motivul că nu a fost verificată existența "proprietarului D." și nici a falsurilor invocate, critică cu referire la care raportorul a apreciat că nu poate fi încadrată în dispozițiile art. 488 C. proc.

civ., apreciere care a fost însușită de instanță. Cu toate acestea, se impune a se menționa că în cursul judecății recursului, recurenții au depus la dosar înscrisuri prin care tind să dovedească, împrejurarea că reclamantul D. este decedat. Având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, sub nr. x/121/2007, la data de 15 iunie 2007, ulterior datei de 11 martie 2007 la care se susține că ar fi decedat reclamantul D., iar obiectul recursului îl reprezintă o decizie de respingere a contestației la titlu ea fiind formulată de persoane care nu justifică legitimare procesuală activă, Înalta Curte apreciază că excede analizei în acest stadiu procesual examinarea capacității de folosință a intimatului-reclamant D. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 496 și 497 C. proc.

civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de recurenții A. și SC B. SRL, prin administrator A., împotriva Deciziei nr. 47/A din 25 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, va casa decizia recurată și va trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de recurenții A., cu domiciliul în mun. Galați, județul Galați și SC B. SRL, cu sediul în mun. Galați, județul Galați, prin administrator A., împotriva Deciziei nr. 47/A din 25 martie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă. Casează decizia recurată și trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 iunie 2016. Procesat de GGC - GV