ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1272/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1272/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia
nr. 1272/2016
Deliberând
asupra cauzei civile de față constată următoarele:
La data
de 14 mai 2015 a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație
și Justiție, sub nr. x/1/2015. recursul declarat de recurenții
A., în calitate de acționar, și SC B. SRL, reprezentat de A. în
calitate de administrator, împotriva Deciziei nr. 47 A din 25 martie 2015,
pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă.
În
dezvoltarea motivelor de recurs au arătat că decizia criticată a
fost pronunțată fără ca procedura de citare să fie
legal îndeplinită cu SC B. SRL și cu Autoritatea pentru Valorificarea
Activelor Slutului, devenita Autoritatea pentru Administrarea Activelor
Statului din București, care au avut calitatea de părți;
această critică se circumscrie motivului de recurs prevăzut de
art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Printr-o
altă critică, recurenții au arătat că au fost
încălcate dispozițiile an. 649, 648, 711 alin. (1), (2) și (5)
C. proc. civ., întrucât terții pot solicita chiar desființarea sau
încetarea executării.
Această
critică poate fi cercetată din perspectiva motivului de recurs
prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Prin
încheierea pronunțată în ședința publică de la 2
octombrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat
prin raportare la obiectul cererii deduse judecății și la data
încuviințării executării silite, că recursul declarat de
recurenții A. și SC B. SRL, reprezentat de A. în calitate de
administrator împotriva Deciziei nr. 47 A din 25 martie 2015,
pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă,
intră sub incidența Codului de procedură civilă aprobat
prin Legea nr. 134/2010 (în continuare C. proc. civ.); în consecință
a dispus, în condițiile art. 493 alin. (2) C. proc. civ., întocmirea
raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Prin
raportul întocmit conform art. 493 alin. (3) C. proc. civ., s-a reținut
că hotărârea ce face obiectul căii de atac este
susceptibilă de a fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la
comunicare, în raport de următoarele considerente:
Potrivit
dispozițiilor an. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în
aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă:
"Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică
numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea
acestuia în vigoare."
În
cauza dedusă judecății executarea silită a început sub
imperiul noului C. proc. civ. conform somației din 12 ianuarie 2015,
emisă în dosarul de executare nr. 752/2014 al executorului
judecătoresc C., din care rezultă că executarea silită ce
face obiectul acestui dosar a fost încuviințată prin încheierea nr.
3430 din 27 iunie 2034, pronunțată de Judecătoria Galați,
completată prin încheierea nr. 4610 din 25 iulie 2014,
pronunțată de aceeași instanță.
Art.
27 C. proc. civ. dispune: "Hotărârile rămân supuse căilor
de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a
început procesul".
Hotărârea
ce a făcut obiectul contestației la titlu a fost pronunțată
la data de 2 mai 2012, prin urmare este supusă căilor de atac
prevăzute de Codul de procedură civilă de la 1865, în vigoare la
acel moment.
Potrivit
art. 717 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 [devenit, după republicare, art.
718 alin. (2)], hotărârea prin care s-a soluționat contestația
privind înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este
supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea ce se
execută."
Cum
împotriva Deciziei nr. 48/A din 2 mai 2012, pronunțată de Curtea de
Apel Galați, secția I civilă, părțile au avut drept de
recurs, conform dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865,
și hotărârea dată în procedura contestației la titlu este
supusă acelorași căi de atac.
Cu
privire la termenul de declarare a recursului s-a reținut că,
potrivit art. 301 din C. proc. civ. de la 1865, acesta este de 15 zile și
se calculează de la data comunicării deciziei.
În
speță Decizia civilă nr. 47/2015 a fost comunicată la data de
22 aprilie 2015, iar recursul a fost declarat la 7 mai 2015 (data poștei),
cu respectarea termenului de 15 zile.
Prin
urmare, față de dispozițiile legale evocate și având în
vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) și cele ale art. 493 alin. (1)
C. proc. civ., raportorul a opinat că recursul este admisibil în
principiu.
Raportul
a fost comunicat părților cu mențiunea că pot formula
puncte de vedere în termen de 10 zile (termen care curge de la comunicare).
Au
depus un punct de vedere, care nu vizează admisibilitatea în principiu a
recursului, ci fondul, recurenții.
Prin
încheierea pronunțată în camera de consiliu la data de 12 ianuarie
2016, Înalta Curte a admis în principiu recursul și a acordat termen în
ședință publică, cu citarea părților, la data de
19 februarie 2016, dată la care s-a dispus suspendarea judecății
recursului, în condițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Cauza
a fost repusă pe rol la cererea recurenților, la data de 09 mai 2016,
Examinând
decizia recurată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte
constată că recursul este fondat, astfel că urmează să
îl admită, în limitele și pentru considerentele ce succed:
Prin
Decizia nr.48/A din 2 mai 2012, pronunțată de Curtea de Apel
Galați, secția I civilă, în Dosarul nr. x/121/2007*, a fost
admis apelul declarat de apelantul - reclamant D. împotriva Sentinței
civile nr. 504 din 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul
Galați, a fost schimbată în tot sentința în sensul că a
fost admisă contestația: s-a dispus anularea Deciziei nr. 134 din 16
aprilie 2007, emisă de SC B. SA, și restituirea în natură a
imobilului situat în municipiul Galați, județul Galați,
hașurat cu roșu în schița anexă a raportului de
expertiză întocmit de expert E., compus din suprafața de 640 mp
și construcții cu excepția suprafeței deja restituite,
evidențiată cu albastru în schița anexă. A fost
respinsă, ca nefondată, cererea de intervenție accesorie în
favoarea intimatei, formulată de AVAS.
Prin
cererea înregistrată pe rolul aceleiași instanțe, la data de 22
ianuarie 2015, sub nr. 4810/121/2007*, contestatorii A. și F., în nume
personal și în calitate de reprezentanți ai contestatorilor G., H.,
I., J., K., (...) au formulat contestație la executare prin care au
solicitat lămurirea dispozitivului Deciziei civile nr. 48/A/2012 a
Curții de Apel Galați, secția I civilă.
Contestatorii
A. și F. au învederat instanței că sunt și
reprezentanții SC B. SRL, în calitate de administratori, și au
solicitat ca judecata să se facă în contradictoriu cu Autoritatea
pentru Valorificarea Activelor Statului, devenită Autoritatea pentru
Administrarea Activelor Statului din București, despre care au arătat
că are calitate de acționar la SC B. SRL.
În
motivarea cererii, au arătat că au calitatea de acționari la SC
B. S.R.L. prin acțiunea "cuponiada", dar și prin
participarea la majorările de capital; prin Decizia civilă nr. 48/A
din 2 mai 2012, pronunțată în Dosarul nr. x/121/2007* al Curții
de Apel Galați, s-a dispus restituirea în natură a imobilului situat
în Galați, fără a se lămuri situația deposedării
de proprietate a acționarilor de bună-credință, precum
și fără o dreaptă, minimă și justă
despăgubire.
Au
solicitat ca anterior predării imobilului să se lămurească
Decizia civilă nr. 48/A din 2 mai 2012 a Curții de Apel Galați,
secția I civilă, cu privire la drepturile lor de proprietate,
luându-se în calcul că au solicitat AVAS să precizeze cuantumul
despăgubirilor acordate.
În
drept, au fost invocate dispozițiile art. 711 (2), art. 713 (3) și
art. 718 (8) din C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010.
De
asemenea, contestatorii au solicitat suspendarea provizorie a executării
deciziei și, respectiv, suspendarea executării deciziei.
Prin
Decizia civilă nr. 47/A din 25 martie 2015, Curtea de Apel Galați,
secția I civilă, a admis excepția lipsei calității
procesuale active a contestatorilor și a respins cererea de lămurire
a dispozitivului Deciziei civile nr. 48 A din 2 mai 2012 pronunțată
în Dosarul nr. x/121/2007* al Curții de Apel Galați, ca fiind
formulată de persoane fără calitate procesuală activă.
Pentru
a dispune astfel această instanță a reținut că prin
Decizia civilă nr. 48/A/2012 a Curții de Apel Galați,
secția I civilă, a fost admis apelul declarat de reclamantul D., a
fost schimbată în tot Sentința civilă nr. 504 din 18 martie 2009
a Tribunalului Galați și s-a dispus anularea Deciziei nr. 134 din 16
aprilie 2007, emisă de SC B. și restituirea în natură a
imobilului situat în municipiul Galați, județul Galați, compus
din 640 mp și construcții, hașurat cu roșu în schița
anexă la expertiză, mai puțin suprafața deja
restituită, colorată cu albastru".
Hotărârea
a devenit irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2679 din 16 mai 2013,
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,
secția I civilă, prin care a fost respins, ca nefondat, recursul
declarat de recurenta-pârâtă SC B. SA.
S-a
mai reținut că petenții nu au calitate de părți în
titlul executoriu a cărui lămurire se solicită și nici în
dosarul de executare silită, care îi vizează pe debitoarea SC B. SA
și pe creditorul D., sunt acționari la societatea debitoare, fiind
terți vătămați în acest raport juridic.
Aceștia
au solicitat, invocând dispozițiile art. 731 alin (2) și art. 713 (3)
din C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010, lămurirea
înțelesului titlului executoriu, în sensul că s-a dispus restituirea
în natură a imobilului cu ignorarea drepturilor acționarilor de
bună-credință, care au fost deposedați fără o
minimă despăgubire.
Însă,
acționarii nu au calitate procesuală activă pentru promovarea
unei contestații la titlu, această cale procedurală fiind
deschisă doar părților din proces.
Astfel,
C. proc. civ. reglementează contestația la executare
propriu-zisă; contestația la titlu (vizând lămurirea
înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu) și
contestația îndreptată împotriva refuzului executorului
judecătoresc de a efectua o executare silită sau de a îndeplini un
act de executare silită, în condițiile legii.
În
timp ce contestația la executare "propriu-zisă" este
deschisă tuturor celor interesați sau vătămați prin
executare, inclusiv terțului care pretinde un drept de proprietate sau alt
drept real asupra bunului urmărit conform art. 711 (1) C. proc. civ.,
contestația la titlu videază înțelesul, întinderea sau aplicarea
sa și se adresează doar părților, de obicei debitorului, în
situația în care titlul nu este suficient de clar și este
necesară lămurirea sa, în vederea executării corecte potrivit
dispozițiilor art. 711 (2) Cod procedură civilă.
În
plus, contestația la titlu vizează numai măsurile luate de instanță
și cuprinse în dispozitivul hotărârii, nefiind posibilă
soluționarea unor noi capete de cerere rămase nerezolvate, ori
rejudecarea cauzei și schimbarea hotărârii.
Or,
acționarii debitoarei au înțeles să promoveze o contestație
la titlu, cale procedurală care nu este deschisă unor terți
vătămați în drepturile lor.
Înalta
Curte reține că în cauză este incident motivul de recurs
prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. întrucât la data
pronunțării deciziei ce face obiectul recursului, procedura de citare
nu a fost legal îndeplinită cu SC B. SRL.
Astfel,
așa cum rezultă din conținutul contestației la executare,
această persoană juridică, cu sediul în mun. Galați, are
calitatea de contestator, fiind reprezentată prin administratorii A.
și F.
De
altfel Curtea de Apel Galați a reținut în actele procesuale
îndeplinite în cauză, calitatea de parte (de contestatoare/petentă) a
acestei societăți.
Cu
toate acestea, așa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii
de citare aflată la Dosarul nr. x/121/2007* (purtând mențiunea amânat
pentru termenul de judecată din data de 25 martie 2015), SC B. SRL a fost
citată la la adresa din mun. Galați, județul Galați, care
reprezintă adresa de domiciliu a unuia dintre acționari, respectiv A.
Având
în vedere dispozițiile art. 153 și 155 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.
și împrejurarea că niciunul dintre reprezentanții SC B. SRL nu a
fost prezent la termenul de judecată din data de 25 martie 2015, Înalta
Curte constată că decizia recurată a fost pronunțată
cu nerespectarea dispozițiilor legale care vizează îndeplinirea
procedurii de citare.
Sub
un alt aspect, Înalta Curte reține că hotărârea este
nelegală și în ceea ce privește admiterea excepției lipsei
calității procesuale active a contestatoarei SC B. SRL, întrucât
aceasta nu este terț ci a avut calitatea de parte în procesul în care a
fost pronunțată hotărârea a cărei lămurire se
solicită.
Critica
ce privește neîndeplinirea procedurii de citare cu Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Stalului, devenită Autoritatea pentru
Administrarea Activelor Statului din București, nu poate fi primită.
Astfel,
Înalta Curte reține că această instituție a participat la
judecata dosarului în care a fost pronunțată, de Curtea de Apel
Galați, Decizia nr. 48A din 02 mai 2012 în calitate de intervenientă,
cererea sa de intervenție accesorie în interesul SC B. SRL fiind
formulată la data de 25 martie 2015.
În
contestația la titlu, contestatorii au arătat că Autoritatea
pentru Valorificarea Activelor Statului din București, cu sediul în
București, devenită Autoritatea pentru Administrarea Activelor
Statului cu sediul în București, se numără printre
acționarii SC B. SRL, solicitând ca judecata să se facă în
contradictoriu cu această instituție.
Ca
și în situația SC B. SRL, pentru termenul din 25 martie 2015, Curtea
de Apel Galați a dispus citarea Autorității pentru Administrarea
Activelor Statului la adresa din mun. Galați județul Galați care
reprezintă adresa de domiciliu a unuia dintre acționari.
Cu
toate acestea, nu se poate aprecia că procedura de citare cu Autoritatea
pentru Administrarea Activelor Statului nu a fost legal îndeplinită,
deoarece în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 229 alin.
(1) C. proc. civ., această parte având termen în cunoștință
ca urmare a primirii sub semnătură de către funcționarul
însărcinat cu primirea corespondenței a citației pentru termenul
din 18 februarie 2015 (aflată la Dosarul nr. x/121/2007* al Curții de
Apei Galați).
Sub
un alt aspect, Înalta Curte reține că Autoritatea pentru
Administrarea Activelor Statului, nu a declarat recurs, pentru a pune în
discuție neregularități procedurale privitoare la îndeplinirea
procedurii de citare.
În
ceea ce privește legitimarea procesuală activă, Înalta Curte
reține că prin cererea de recurs au fost invocate dispozițiile
art 648 și 649 din C. proc. civ. care prevăd că: "Orice
creditor al debitorului poate, în condițiile art. 689 și
următoarele, să intervină în procedura de executare silită
aflată în curs până la data fixării de către executorul
judecătoresc a termenului pentru valorificarea bunurilor urmăribile,
iar după depunerea sau consemnarea sumelor realizate din urmărire,
poate să participe la distribuirea acestor sume, potrivit
dispozițiilor art. 863 și următoarele", respectiv că:
"Orice terță persoană vătămată printr-un act
de executare silită poate solicita desființarea acestuia sau,
după caz, încetarea executării silite înseși, numai pe calea
contestației la executare, dacă prin lege nu se dispune altfel".
Potrivit
art. 711 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.. în forma în vigoare la data
înregistrării contestației: "(1) Împotriva executării
silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și
împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de
către cei interesați sau vătămați prin executare. De
asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care
executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare
silită sau să îndeplinească un act de executare silită în
condițiile legii. (2) Dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută
la art. 443, se poate face contestație și în cazul în care sunt
necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea
titlului executoriu."
Din
dispozițiile legale evocate rezultă că, în condițiile
legii, pot formula contestație la executare propriu-zisa și persoane
care nu au participat la judecata finalizată cu hotărârea
judecătorească care constituie titlu executoriu, sub condiția de
a face dovada unui interes legitim, respectiv a unei vătămări,
însă contestația la titlu, care vizează înțelesul,
întinderea sau aplicarea titlului executoriu nu este deschisă decât
părților din proces.
Înalta
Curte reține, de asemenea, că prin cererea de recurs, hotărârea
a fost criticată și pentru motivul că nu a fost verificată
existența "proprietarului D." și nici a falsurilor
invocate, critică cu referire la care raportorul a apreciat că nu
poate fi încadrată în dispozițiile art. 488 C. proc. civ., apreciere
care a fost însușită de instanță.
Cu
toate acestea, se impune a se menționa că în cursul judecății
recursului, recurenții au depus la dosar înscrisuri prin care tind să
dovedească, împrejurarea că reclamantul D. este decedat.
Având
în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată
pe rolul Tribunalului Galați, sub nr. x/121/2007, la data de 15 iunie
2007, ulterior datei de 11 martie 2007 la care se susține că ar fi
decedat reclamantul D., iar obiectul recursului îl reprezintă o decizie de
respingere a contestației la titlu ea fiind formulată de persoane
care nu justifică legitimare procesuală activă, Înalta Curte
apreciază că excede analizei în acest stadiu procesual examinarea
capacității de folosință a intimatului-reclamant D.
Pentru
aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 496 și 497 C.
proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de recurenții A.
și SC B. SRL, prin administrator A., împotriva Deciziei nr. 47/A din 25
martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I
civilă, va casa decizia recurată și va trimite cauza, spre
rejudecare, la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite
recursul declarat de recurenții A., cu domiciliul în mun. Galați,
județul Galați și SC B. SRL, cu sediul în mun. Galați,
județul Galați, prin administrator A., împotriva Deciziei nr. 47/A
din 25 martie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Galați,
secția I civilă.
Casează
decizia recurată și trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași
instanță.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 3 iunie 2016.
Procesat
de GGC - GV