ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Decizia nr. 81/2015

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, Decizia nr. 81/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Decizia nr. 81/2015

Asupra apelurilor de față;

În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I.

Prin rechizitoriul nr. x/P/2012 din data de 2 aprilie 2013 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

- furnizare de informații nedestinate publicității, în formă continuată prevăzută de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale expuse la pct. 3 și 4 din rechizitoriu), constând în aceea că la data de 23 mai 2012, în prezența inculpatului B., i-a înmânat inculpatului C., ca urmare a unei cereri anterioare a acestuia, un plic conținând o notă de redare, iar în perioada mai-iunie 2012 i-a comunicat inculpatului C. că, în urma verificărilor pe care le-a efectuat, numele acestuia din urmă nu apare în lucrări sau solicitări de interceptări ale serviciului pe care inculpatul A. îl conducea;

-

asociere pentru săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității, prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. b) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că în perioada martie 2012-iulie 2012, inculpatul A. a urmat un plan de acțiune, anterior convenit cu inculpații C. și B., în cadrul căruia fiecare dintre participanți avea sarcini bine conturate, cu respectarea unor măsuri de prevedere, de natură a înlătura posibilitățile de conservare sau administrare a unor eventuale mijloace de probă privitoare la activitatea infracțională pe care urmau să o desfășoare (inculpații C. și B. aveau sarcina de a asigura, prin pozițiile pe care le ocupau în structura CSM, precum și prin conexiunile la nivel politic, atât protecția inculpatului A., în sensul menținerii acestuia pe funcția de șef al SIPI Ilfov, în interesul comun al asocierii, cât și transmiterea către acesta a unor solicitări privind obținerea de informații nedestinate publicității, în beneficiul propriu sau al altor persoane, în special pentru asigurarea apărării în eventualitatea unor anchete penale; C. avea sarcina de a asigura, cu ocazia întâlnirilor grupului, conspirativitatea și securitatea ambientală a dialogurilor, prin relaționarea cu persoane de încredere din structura administrativă a locului de întâlnire; A. avea sarcina principală de a accesa, în virtutea funcției, informațiile nedestinate publicității și de a le furniza celorlalți membri ai asocierii, în scopul arătat, respectiv acela al obținerii de foloase necuvenite pentru persoanele interesate);

- divulgarea secretului care periclitează siguranța statului, prevăzută de art. 169 alin. (4) C. pen. raportat la art. 169 alin. (1) C. pen., constând în aceea că în datele de 23 mai 2012 și 15 iunie 2012 a transmis inculpaților B. și C., precum și numiților D. și E., date de natură a pune în pericol siguranța statului, pe care le-a aflat de la inculpata F., judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv numele persoanelor față de care s-a dispus prin încheierile din 12 iulie 2011, din 11 aprilie 2011 și din 21 octombrie 2011, emiterea mandatelor de siguranță națională pe numele lui G. și H. și obiectul mandatelor, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- instigare la săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității în formă continuată, prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale expuse la pct. 1-4 din rechizitoriu), constând în aceea că la data de 16 martie 2012, i-a solicitat lui A. să afle, în virtutea atribuțiilor de serviciu, dacă un post telefonic este interceptat; la data de 23 mai 2012, i-a solicitat lui A. să-i furnizeze „date și informații” despre I., ministrul transporturilor; a solicitat anterior și a primit la 23 mai 2012 de la A. un plic conținând o notă de redare; i-a solicitat în perioada mai-iunie 2012 șefului SIPI Ilfov să verifice dacă numele său apare în lucrări sau solicitări de interceptări ale serviciului;

- asociere pentru săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității, prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. b) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că în perioada martie 2012-iulie 2012, inculpatul C. a urmat un plan de acțiune, anterior convenit cu inculpații A. și B., în cadrul căruia fiecare dintre participanți avea sarcini bine conturate, cu respectarea unor măsuri de prevedere, de natură a înlătura posibilitățile de conservare sau administrare a unor eventuale mijloace de probă privitoare la activitatea infracțională pe care urmau să o desfășoare (inculpații C. și B. aveau sarcina de a asigura, prin pozițiile pe care le ocupau în structura CSM, precum și prin conexiunile la nivel politic, atât protecția inculpatului A., în sensul menținerii acestuia pe funcția de șef al SIPI Ilfov, în interesul comun al asocierii, cât și transmiterea către acesta a unor solicitări privind obținerea de informații nedestinate publicității, în beneficiul propriu sau al altor persoane, în special pentru asigurarea apărării în eventualitatea unor anchete penale; C. avea sarcina de a asigura, cu ocazia întâlnirilor grupului, conspirativitatea și securitatea ambientală a dialogurilor, prin relaționarea cu persoane de încredere din structura administrativă a locului de întâlnire; A. avea sarcina principală de a accesa, în virtutea funcției, informațiile nedestinate publicității și de a le furniza celorlalți membri ai asocierii, în scopul arătat, respectiv acela al obținerii de foloase necuvenite pentru persoanele interesate), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- complicitate la săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității în formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale expuse la pct. 3 și 4 din rechizitoriu), constând în aceea că în perioada martie-iunie 2012, în mod repetat, a sprijinit moral pe inculpatul A. în săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității, prin întărirea și întreținerea hotărârii acestuia de a săvârși fapta, prin formarea convingerii existenței unei protecții pentru autor, prin exhibarea unor posibile relații la nivel înalt în lumea politică, împrejurări ce au contribuit la crearea confortului psihic al inculpatului A. în efectuarea acțiunilor infracționale;

- asociere pentru săvârșirea infracțiunii de furnizare de informații nedestinate publicității, prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. b) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în perioada martie 2012-iulie 2012, inculpatul B. a urmat un plan de acțiune, anterior convenit cu inculpații C. și A. în cadrul căruia fiecare dintre participanți avea sarcini bine conturate, cu respectarea unor măsuri de prevedere, de natură a înlătura posibilitățile de conservare sau administrare a unor eventuale mijloace de probă privitoare la activitatea infracțională pe care urmau să o desfășoare (inculpații C. și B. aveau sarcina de a asigura, prin pozițiile pe care le ocupau în structura CSM, precum și prin conexiunile la nivel politic, atât protecția inculpatului A., în sensul menținerii acestuia pe funcția de șef al SIPI Ilfov, în interesul comun al asocierii, cât și transmiterea către acesta a unor solicitări privind obținerea de informații nedestinate publicității, în beneficiul propriu sau al altor persoane, în special pentru asigurarea apărării în eventualitatea unor anchete penale; C. avea sarcina de a asigura, cu ocazia întâlnirilor grupului, conspirativitatea și securitatea ambientală a dialogurilor, prin relaționarea cu persoane de încredere din structura administrativă a locului de întâlnire; A. avea sarcina principală de a accesa, în virtutea funcției, informațiile nedestinate publicității și de a le furniza celorlalți membri ai asocierii, în scopul arătat, respectiv acela al obținerii de foloase necuvenite pentru persoanele interesate), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen. raportat la art. 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că

luând cunoștință în data de 10 iulie 2012, în timp ce se afla la serviciu, despre faptul că, în aceeași zi, Direcția Națională Anticorupție a adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție o solicitare de autorizare a efectuării perchezițiilor domiciliare la domiciliile învinuiților A., B. și C., cercetați pentru comiterea infracțiunii de folosirea de informații nedestinate publicității, prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, l-a avertizat pe învinuitul A., prin intermediul lui J., despre faptul că domiciliul său este posibil să fie percheziționat și că are probleme legate de B., C. și D.N.A., asigurându-i acestuia timpul necesar pentru a distruge și ascunde de documente și obiecte compromițătoare, ce ar fi putut constitui mijloace de probă, zădărnicind astfel urmărirea penală;

- divulgare a secretului care periclitează siguranța statului, prevăzută de art. 169 alin. (1) C. pen., constând în aceea că după ce a pronunțat, în calitate de judecător anume desemnat de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la solicitarea Serviciului Român de Informații, încheierile din 12 iulie 2011, din 11 aprilie 2011 și din 21 octombrie 2011, în baza cărora s-au emis mandate de siguranță națională pe numele lui G. și H., a divulgat inculpatului A. date referitoare la persoanele care făceau obiectul de cercetare al structurilor informative, date pe care le cunoștea datorită atribuțiilor de serviciu și acțiunile sale fiind de natură a pune în pericol siguranța statului, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În esență, s-a reținut următoarea situație de fapt:

a. În cursul lunii martie 2012, inculpații A., C. și B. s-au asociat în scopul săvârșirii infracțiunii de folosire de informații nedestinate publicității, prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., potrivit regulilor de acțiune stabilite pentru atingerea obiectivului anterior menționat al asociației infracționale, fiecare având sarcina de a sprijini activitatea ilicită a grupului.

Din actele dosarului a rezultat, în opinia acuzării, că mobilul desfășurării activității infracționale a constat, pe de o parte, în furnizarea și utilizarea unor informații, prin a căror deținere inculpații C. și B. să aibă posibilitatea de a accede la unele funcții de conducere în cadrul Ministerului Public, respectiv funcțiile de procuror general și procuror șef al D.N.A., pe fondul expirării mandatelor persoanelor care au ocupat anterior aceste funcții și al existenței situațiilor de delegare, iar, pe de altă parte, în obținerea de informații care să sprijine interese politice și de afaceri în principal ale lui C. și ale persoanelor din cercul relațional al acestuia.

Pe lângă activitățile cu caracter infracțional întreprinse, inculpații C. și B. au comis repetate și grave derapaje de la deontologia profesională, încălcând cele mai elementare obligații ce le reveneau în calitatea acestora de magistrați și de membri (în accepțiunea generală a termenului) ai Consiliului Superior al Magistraturii.

S-a arătat că cei trei inculpați, beneficiind de sprijinul unor persoane din mediul politic, nu s-au sfiit să recurgă la mijloace specifice mai degrabă înțelegerilor de tip mafiot, decât unui sistem fundamentat pe lege, pentru a-și croi drum spre funcțiile pe care le vizau, inclusiv prin încercări de denigrare în mass-media a persoanelor care activează în instituțiile vizate de ei. Încercarea de a manipula numirile din interiorul instituțiilor care prezintă interes pentru politicieni, este cu atât mai reprobabilă, cu cât a beneficiat de sprijinul și de aportul unor persoane care aveau funcții de conducere în cel mai înalt for al magistraților, cu atribuțiuni directe în procedura de numire al procurorului șef al D.N.A. și al procurorului general al României.

Pe de altă parte, conversațiile dintre inculpați și persoanele cu funcții politice face dovada interesului politic în aservirea instituțiilor cu atribuțiuni în combaterea corupției și a marii infracționalități economico-financiare, cu acordul celor chemați, cel puțin la nivel teoretic, să asigure evitarea imixtiunilor politicului în activitatea justiției.

Inculpații C. și B. au lăsat să se înțeleagă, direct sau indirect, că, în situația în care vor ocupa funcții de conducere în cadrul Ministerului Public, vor fi gata să servească interesele ilegitime ale persoanelor care i-au sprijinit în demersurile lor. Dincolo de faptul că B. și C., magistrați la acea vreme, acceptau să participe la înțelegeri oculte în desemnarea conducătorilor parchetelor, aceștia insistau ca partidul din care făcea parte unul dintre interlocutori să-și spună cuvântul în numirile șefilor de parchete și să nu lase alt partid aflat la guvernare să hotărască unilateral acest lucru, pentru că altfel ar putea chiar ei să suporte consecințele.

În cadrul întrevederilor avute de inculpații A., C. și B., între ei, precum și cu alte persoane, a fost posibilă decelarea unei serii de acte materiale determinate ale infracțiunii de folosire de informații nedestinate publicității, în varii forme de participație penală.

La data de 16 martie 2012, C. i-a solicitat lui A. să afle, în virtutea atribuțiilor de serviciu, dacă un post telefonic este interceptat, răspunsul lui A. fiind afirmativ. În acest context, B., interesându-se dacă unele informații obținute anterior în aceeași modalitate au fost utile, a afirmat, cu referire la o persoană neidentificată care se pare că ar fi beneficiat de informații, că a avut o discuție cu acesta și că respectivul individ „le va mulțumi”.

La data de 23 mai 2012, C. i-a solicitat lui A. să-i furnizeze „date și informații” despre I., ministrul transporturilor, în contextul unor discuții privitoare la numirea ca șef de cabinet al acestuia a lui K. Cu această ocazie, C. a afirmat că pe „mâna lui I. e tot Ilfovul”, confirmând astfel interesele pe care le are în zonă. A. a răspuns că va fi greu, dată fiind calitatea persoanei, dar va încerca.

Cu prilejul aceleiași discuții, A. i-a înmânat lui C., în prezența lui B., un plic conținând o notă de redare, fără îndoială ca urmare a unei cereri anterioare a acestuia.

În ziua de 15 iunie 2012, între persoanele amintite a avut loc o discuție, în cadrul căreia C. a afirmat, în prezența lui A., că ar avea dosare penale la D.N.A., sens în care i-ar fi solicitat șefului SIPI Ilfov să verifice dacă numele său apare în lucrări sau solicitări de interceptări ale serviciului, răspunsul lui A. fiind acela că a verificat și că rezultatul este negativ.

Așadar, A. a permis accesul unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității.

Actele materiale descrise anterior s-au desfășurat în prezența inculpatului B., care, atât prin activitatea de consiliere și prin atitudinea efectivă de încurajare a acestora, cât și prin legătura afirmată cu o persoană care ar beneficiat de unele informații furnizate, din partea căreia a transmis că le va mulțumi, a comis în mod repetat acte de complicitate morală la infracțiunea ante-menționată.

S-a menționat faptul că, în afara întâlnirilor monitorizate de organele de urmărire penală, inculpații au avut și o serie de alte contacte reciproce, în spații securizate (incinta CSM) sau în locuri publice (inclusiv pe stradă), fiind certă antamarea cu aceste ocazii a unora dintre actele materiale a căror existență a fost ulterior certificată în discuțiile înregistrate în baza autorizării instanței de judecată.

Abordarea abruptă a unor discuții cu contur infracțional, fără comunicarea de date concrete, are ca explicație, în opinia acuzării, doar transmiterea anterioară a unor solicitări complete și cu suficiente elemente de identificare, în maxime condiții de conspirativitate și securitate.

b. Pe parcursul derulării cercetărilor, respectiv în data de 10 iulie 2012, s-a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție emiterea unor autorizații de percheziție pentru domiciliile inculpaților B., C. și A., după obținerea avizului de la Consiliul Superior al Magistraturii, conform dispozițiilor legale. Întrucât instanța de judecată a eliberat autorizațiile cerute în cursul după amiezii, nu a fost posibilă punerea lor în executare în aceeași zi, urmând ca aceste activități să se deruleze în data de 11 iulie 2012, ceea ce s-a și întâmplat.

După percheziționarea domiciliului și biroului inculpatului A., din declarația martorului L. din cursul urmăririi penale, a reieșit faptul că inculpatul A. fusese informat în cursul zilei de 10 iulie 2012, că imobilele deținute de către el vor face obiectul unor percheziții.

În acest context s-au demarat investigații cu privire la modul în care inculpatul A. a fost avertizat despre existența autorizațiilor de percheziție emise pentru domiciliul și biroul său, concluzia fiind aceea că a intrat în posesia acestor date de la magistratul F., prin intermediul lui J., astfel încât prin rezoluția din data de 26 iulie 2012 a Direcției Naționale Anticorupție s-a dispus începerea urmăririi penale față de F., judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului, prev. de art. 264 alin. (1) C. pen. rap. la art. 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000.

c. În baza autorizațiilor emise de către instanța competentă, în Dosarul nr. x/P/2011, s-a procedat la înregistrarea convorbirilor și comunicărilor purtate în mediul ambiental de către A. Din exploatarea acestor autorizații a rezultat faptul că în datele de 23 mai 2012 și 15 iunie 2012, inculpatul A. a divulgat persoanelor cu care se afla la masă în incinta localului M., din București, date cuprinse în mandatele de siguranță națională emise de către Înalta Curte de Casație și Justiție din 11 aprilie 2011 și din 12 iulie 2011, privindu-l pe G. și respectiv din 21 octombrie 2011, privindu-l pe H.

Astfel, în data de 23 mai 2012, între orele 14

00

și 15

35

, a avut loc o întâlnire a inculpatului A., cu B., C. și D. la restaurantul M., ocazie cu care, discutându-se despre conducerea A.N.A.F., între interlocutori a avut loc următorul dialog:

A.: Dacă e (…) nu e cercetat. El (…) i-au ridicat ăștia un (…) la ministru. Nu știți cine e.

B.: Nu degeaba te-am întrebat.

A.: Păi nu, dar știți pe cine (…)

A.: G. L-au avut pe mandat și el, în nebunia lui, s-a îndrăgostit de o tipă din Chișinău.

B.: Dar de ce nu e ceva nou pentru mine?

A.: Dar rău de tot. Și o dragoste din asta cu năbădăi. Și ăștia l-au tot prins. Că de aici au plecat pe mandat, că el se ducea la Chișinău. Făcea ce făcea, era la Chișinău. Și el a zis: Băi frate, asta e! Nu pot fără ea.

C.: Toată viața lui, G. a avut tot felul de muieri.

D.: Dar mie mi-a plăcut și nevastă-sa. Drăguță. Frumușică.

B.: Asta nu înseamnă că ceea ce spunem nu este adevărat. Numai că tipele astea cu care era el combinat, una nu era să spui mai serioasă, toate erau cu dosare penale, toate erau cu probleme financiare. Una dintre ele nu se lipea de el doar că era el băiat frumos. Toți se lipeau de el din interes.

A.: O fi avut și aia un interes.

Urmare a verificărilor efectuate, a rezultat faptul că inculpata F., judecător anume desemnat, din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a emis încheierile din 11 aprilie 2011 și din 12 iulie 2011, prin care a prelungit mandatele din anul 2011, în baza cărora a autorizat Serviciul Român de Informații să-l monitorizeze pe G.

În data de 15 iunie 2012, între orele 12

55

-15

35

, A. s-a întâlnit la același local M. cu B., C. și E. Din multiplele subiecte de conversație abordate a făcut parte și acela referitor la H., astfel cum a rezultat din interceptările discuțiilor de la data mai sus menționată:

B.: Vizavi de S.R.I., putea să (…) pașaportul și e complicat în acest moment să antamez o discuție pe termen lung cu o persoană care știe. Dar eu nu mă îndoiesc. Undeva va exploda ceva pe acolo. Și simt asta. Și știu clar pe ce domeniu. Pe de altă parte, pe București-Ilfov, am înțeles că nu e în funcție (…) e numit? Nu era interimar? (...) Îl cunoști (…).

A.: Eu mi-am făcut o imagine (…) eu nu prea greșesc. Eu n-am încredere. Asta decât (…) eu nu am avut o relație, dar pe H. îl cunosc (…) nu, am înțeles că nu mai (…) îl cunosc încă de când era senator și era pe spațiul (…). Eu m-am întâlnit în ultimii doi ani de zile cu el, nu știu dacă m-am întâlnit de 4 ori (…) atenție, de 4 ori. S.R.I.-ul, ăla s-a dus, că era (…) ce făcea pe spate? Arunca cărbuni cu băgăjelul, în banii europeni, că pierde statul. Și ei au luat pe mandat de siguranță pe H. Și H. era numai miere și albine cu N. și când s-a dat drumu' la DNA (…) ce credeți că (…) l-a luat N. ? Cu cine să facă dosar pe fonduri europene?

B.: Domne cu DNA-ul nu poți să faci treabă (…)

A.: Deci, N. a renunțat la (…) nu știu cât de mult a stat în fiecare zi la DNA. L-a învârtit, l-a învârtit, dar pe partea ailaltă el nu știa cum să-l facă. Și ca drept dovadă l-au lucrat pe mandat de siguranță. Eu bănuiesc că (…) cred că ar fi acolo băgat (…) la un moment toată lumea știa că îl asculta, că avea pe H. (…). Iar pe mine m-a pus (…).

S-a arătat că așa cum rezultă din încheierea în data de 21 octombrie 2011, inculpata F., judecător în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, a admis cererea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la propunerea Serviciului Român de Informații și a autorizat această din urmă structură să intercepteze și să înregistreze comunicațiile și convorbirile lui H. și să culeagă informații în legătură cu acesta.

În opinia acuzării, informațiile pe care A. le-a vehiculat cu ocazia celor două întâlniri le cunoștea din conținutul mandatelor de siguranță națională și din încheierile prin care s-a admis emiterea lor de către Înalta Curte de Casație și Justiție, provenind de la inculpata F., care în virtutea atribuțiunilor de serviciu le-a aflat, în condițiile în care aceasta a pronunțat încheierile menționate anterior.

Informațiile furnizate de către inculpata F., inculpatului A., transmise ulterior de acesta lui B., C., D. și E., fiind cuprinse în încheierile și mandatele de siguranță națională emise de către Înalta Curte de Casație și Justiție sunt secrete de stat, conform definiției date acestei expresii în art. 15 lit. d) din Legea nr. 182/2002, care statuează că sunt informații secrete de stat, informațiile care privesc securitatea națională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranța națională și apărarea țării astfel încât faptele comise de inculpații F. și A. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de divulgare a secretului care periclitează siguranța statului, prev. de art. 169 alin. (1) C. pen. și respectiv art. 169 alin. (4) C. pen. rap. la art. 169 alin. (1) C. pen.

d. În ce privește comiterea de către inculpații C., A. și B. a infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, s-a reținut că, urmărind comiterea infracțiunii de folosire de informații nedestinate publicității, inculpații au urmat, în perioada martie 2012-iulie 2012, un plan de acțiune, anterior convenit, în cadrul căruia fiecare dintre participanți avea sarcini bine conturate, cu respectarea unor măsuri de prevedere, de natură a înlătura posibilitățile de conservare sau administrare a unor eventuale mijloace de probă privitoare la activitatea infracțională pe care urmau să o desfășoare.

Deținerea de către inculpați a unora dintre informații le asigura acestora promovarea și menținerea unor legături cu persoane din lumea politică (E. și O.), interesate, la rândul lor, de accesul la astfel de date, din punct de vedere „personal și profesional”, după cum a declarat, în cursul urmăririi penale, chiar martorul E. Prin posibilitățile de acces la informații, grupul infracțional a urmărit, în afara beneficiilor personale, să devină o celulă de interes pentru politicieni din perspectiva iminentelor schimbări în conducerea Parchetului.

Astfel, s-a arătat că inculpații C. și B. aveau sarcina de a asigura, prin pozițiile pe care le ocupau în structura C.S.M., precum și prin conexiunile la nivel politic, atât protecția inculpatului A., în sensul menținerii acestuia in funcția de șef al SIPI Ilfov, în interesul comun al asocierii, cât și transmiterea către acesta a unor solicitări privind obținerea de informații nedestinate publicității, în beneficiul propriu sau al altor persoane, în special pentru asigurarea apărării în eventualitatea unor anchete penale.

De asemenea, inculpatul C. avea sarcina de a asigura, cu ocazia întâlnirilor grupului, conspirativitatea și securitatea ambientală a dialogurilor, prin relaționarea cu persoane de încredere din structura administrativă a locului de întâlnire.

Inculpatul A. avea în cadrul asocierii sarcina principală de a accesa, în virtutea funcției, informațiile nedestinate publicității și de a le furniza celorlalți membri ai asocierii, în scopul arătat, respectiv acela al obținerii de foloase necuvenite pentru persoanele interesate.

Grupul obișnuia să se întrunească, cu preponderență și la intervale relativ regulate, în incinta unui restaurant din București (M.), al cărui proprietar este numitul P. Acesta, fiind anunțat atunci când se dorea organizarea de întâlniri, asigura, la cererea lui C., conspirativitatea întrevederilor, prin punerea la dispoziție a unui separeu, precum și prin preluarea telefoanelor mobile ale celor prezenți, la solicitarea lor, pentru evitarea înregistrării discuțiilor purtate de aceștia.

Preocuparea continuă a inculpatului C. pentru aceste aspecte și asumarea de către acesta a poziției de „gardian” al întâlnirilor grupului ținea probabil și de împrejurarea că acesta ocupase anterior o funcție de conducere în cadrul unei structuri de informații, având teoretic cunoștință într-o măsură mai mare de modalitățile prin care putea fi, tehnic, evitată înregistrarea dialogurilor ambientale.

Acest rol al lui C. s-a manifestat constant în aproape toate întrevederile, prin atenționarea participanților și, în mod deosebit, a persoanelor care interveneau, la un anumit moment, în întâlnirile respective (Q., D.), pentru înlăturarea aparatelor telefonice mobile din preajma interlocutorilor.

Însă rolul cel mai important al inculpatului C. în susținerea asocierii a fost acela de transmitere a solicitărilor de furnizare de informații nedestinate publicității, modalitate prin care a contribuit esențial, în opinia acuzării, la dezvoltarea și proliferarea în conținut, în substanță, a activității infracționale analizate.

Cele patru acte materiale menționate anterior se constituie, în opinia acuzării, în astfel de contribuții ale inculpatului la asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni, după cum urmează:

- 16 martie 2012 - solicitare referitoare la interceptarea unui post telefonic de interes evident pentru inculpatul C.

- 23 mai 2012 – solicitare de date și informații despre ministrul transporturilor I.

- 23 mai 2012 – primirea de către C. a unei note de redare, ca urmare a solicitării anterioare adresată lui A.

- 15 iunie 2012 - recunoașterea de către inculpat a unei solicitări anterioare adresată lui A., privind verificarea existenței unor lucrări în cadrul structurii informative care ar fi privit persoana lui C., verificare al cărei rezultat ar fi fost negativ.

Există indicii, în opinia acuzării, în sensul că și inculpatul B. ar fi procedat la îndeplinirea unui rol asemănător, întrucât, în cadrul discuției din data de 16 martie 2012, a rezultat existența unei legături a acestuia cu o persoană din lumea politică (neidentificată), căreia grupul celor trei i-a servit într-un mod interesele.

În mod categoric, s-a arătat, o astfel de activitate infracțională avea nevoie, pentru buna și confortabila funcționare, de asigurări cu privire la existența unui sprijin și a unei susțineri la un anumit nivel. Această convingere trebuia inoculată autorului infracțiunii de furnizare de informații de către ceilalți participanți, pentru atingerea scopului asocierii. Fără a face considerații asupra caracterului real sau imaginar al acestui gen de „protecție”, s-a constatat în actul de acuzare că inculpații C. și B. și-au asumat, implicit, postura de potențiali ocrotitori ai autorului A., prin exhibarea repetată și persuasivă a relațiilor personale. Aceștia și-au jucat rolul într-o manieră suficient de convingătoare încât să-l determine pe inculpatul A. să le solicite explicit ajutorul pentru a fi menținut în funcție, în perioada în care structura pe care o conducea era supusă unui control pe linie ierarhică.

Inculpatului A. i-a revenit sarcina de a accesa informațiile nedestinate publicității și de a le transmite celorlalți membri ai grupului. S-a arătat că îndeplinirea acestei sarcini reiese cu prisosință din probele care au stat la baza inculpării pentru infracțiunea prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Coeziunea asocierii, angajamentul reciproc de sprijin în împiedicarea unei anchete penale și, în ultimă instanță, conștientizarea caracterului penal al faptelor săvârșite sunt aspecte a căror dovedire este sprijinită, în opinia acuzării, și de atitudinea celor trei inculpați din momentul în care au fost înștiințați de inculpata F. despre iminența efectuării unor percheziții la domiciliile și locurile de muncă ale acestora, la data de 10 iulie 2012.

În concluzie, s-a arătat că inculpații C., A. și B. au înțeles, într-un consens neechivoc, să-și alăture eforturile, să plănuiască în comun executarea infracțiunilor, conștienți că asocierea le sporea forța de acțiune, le dădea mai multă fermitate și îi făcea să înlăture mai ușor dificultățile pe care le-ar fi putut întâmpina, toate acestea în vederea realizării scopului infracțional comun.

II.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 2 aprilie 2014, sub nr. x/1/2013, primul termen de judecată fiind fixat la data de 13 septembrie 2013.

La termenele de judecată din 13 și 30 septembrie 2013, cauza a fost amânată succesiv față de cererile formulate de inculpata F. pentru lipsă de apărare, respectiv imposibilitatea de prezentare a apărătorului ales și pregătirea apărării, cât și pentru soluționarea cererii de abținere formulată de un membru al completului de judecată.

La data de 21 octombrie 2013, Înalta Curte, în temeiul art. 300 C. proc. pen. anterior, a constatat regularitatea actului de sesizare și a dispus începerea cercetării judecătorești, acordând termen în vederea audierii inculpaților. La același termen de judecată, s-au respins cererile formulate de inculpații F. și C. de judecare a cauzei în ședință secretă.

La termenul din data de 30 octombrie 2013, s-a respins cererea formulată de inculpatul B. de restituire a cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale. De asemenea, față de cererile inculpaților prezenți A., B. și F. care au învederat instanței că nu doresc să dea declarații la acest moment procesual, rezervându-și dreptul să dea declarații ulterior în cursul procesului penal, Înalta Curte a pus în discuția părților eventualele cereri de probatorii.

Prin încheierea de la aceeași dată s-a dispus: admiterea cererilor formulate de inculpați de copiere a celor 19 suporți optici ce se găsesc atașați la dosarul cauzei; admiterea cererilor formulate de reprezentantul Ministerului Public și inculpați privind audierea martorilor menționați în rechizitoriu; admiterea probei cu înscrisuri, solicitată de inculpații B. și A.; admiterea cererii de declasificare parțială a documentului transmis Înaltei Curți de Casație și Justiție prin adresa Direcției Naționale Anticorupție din anul 2013, cu borderoul din 4 aprilie 2013, doar cu privire la numele judecătorului care a dispus emiterea autorizațiilor; admiterea cererii de efectuare a unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție pentru a comunica natura infracțiunii și calitatea persoanelor cercetate în Dosarul nr. x/P/2011 care au atras competența Curții de Apel București prin care s-au soluționat propunerile de autorizare a interceptărilor convorbirilor prin încheierea nr. 177 din 19 decembrie 2011 pronunțată în Dosarul nr. x/2011, precum și a încheierilor ulterioare de reînnoire a autorizațiilor emise.

Totodată, s-a dispus respingerea cererii formulată de inculpatul B. de audiere a martorilor Q., R., S. și T.; respingerea cererii inculpatei F. de atașare a urmei dosarului aflat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție; respingerea cererii inculpatului A., de efectuare a unei adrese la Direcția Generală de Informații și Protecție Internă pentru a comunica fișa postului semnată de către acesta; respingerea cererii formulată inculpatul A. de efectuare unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție privind comunicarea datelor legate de nota de redare despre care se afirmă că inculpatul A. a înmânat-o inculpatului C.; respingerea cererii inculpatului A. privind audierea martorului G.

De asemenea, s-a prorogat pronunțarea atât asupra cererii de declasificare încheierilor din anul 2011, a mandatelor emise în baza acestor încheieri, precum și a actelor care au fost înaintate de către Serviciul Român de Informații la momentul solicitării încuviințării interceptărilor, formulată de inculpata F., cât și asupra cererii formulate de inculpatul A. de efectuare a unei adrese către Direcția Generală de Informații și Protecție Internă Ilfov în vederea comunicării dacă inculpatul C. a făcut obiectul vreunei lucrări a acestui serviciu și dacă inculpatul A. sau un subordonat al acestuia a accesat baza de date a unității pentru a culege informații despre C., după audierea inculpaților.

La aceeași dată, s-a efectuat adresă către Biroul Documente Secrete pentru desecretizarea parțială a documentului transmis Înaltei Curți de Casație și Justiție prin adresa Direcției Naționale Anticorupție din anul 2013, cu borderoul din 4 aprilie 2013, doar cu privire la numele judecătorului care a dispus emiterea autorizațiilor.

Prin adresa din 11 noiembrie 2013, Compartimentul Documente Clasificate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a precizat că documentul a fost declasificat parțial, comunicându-se că mandatele din 11 aprilie 2011, din 12 iulie 2011 și din 21 octombrie 2011 au fost emise de doamna judecător F.

De asemenea, s-a efectuat o adresă către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție pentru a comunica natura infracțiunii și calitatea persoanelor cercetate în Dosarul nr. x/P/2011 care au atras competența Curții de Apel București prin care s-au soluționat propunerile de autorizare a interceptărilor convorbirilor prin încheierea nr. 177 din 19 decembrie 2011 pronunțată în Dosarul nr. x/2011, precum și a încheierilor ulterioare de reînnoire a autorizațiilor emise. Prin adresa din 14 noiembrie 2013, Direcția Națională Anticorupție a transmis mai multe înscrisuri, din care rezultă că inculpatul A. figurează cu avizul prin care a fost desemnat ca organ de cercetare, în baza dispoziției de numire din 02 februarie 2004 și a ordinului nr. 4140 din 11 aprilie 2005.

La termenul din data de 15 noiembrie 2013, ulterior respingerii cererilor formulate de inculpații A., C. și F. de restituire a cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale, au fost audiați martorii din acte U., V., E., W., L., P., Y., Z. și J. Totodată, s-a revenit cu adrese la Procurorul General și Ministerul Afacerilor Interne pentru a comunica dacă inculpatul A. a avut calitatea de ofițer de poliție judiciară, când a dobândit această calitate, dacă au intervenit modificări, dacă a încetat și când a încetat această calitate. Prin adresa din anul 2013, Cabinetul Procurorului General a comunicat, anexând și înscrisurile aferente, că prin lucrarea din anul 2005 s-a avizat numirea inspectorului principal de poliție A. în structurile poliției judiciare. La data de 26 ianuarie 2006, prin lucrarea din anul 2006 s-a avizat desemnarea aceluiași lucrător de poliție, pentru desfășurarea activităților sub coordonarea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

La termenul din data de 27 noiembrie 2013, au fost audiați martorii din acte AA. și BB.

La termenul din data de 17 decembrie 2013, au fost audiați martorul din acte CC. și inculpații C. și B.

La acest termen inculpatul A. a precizat că înțelege să dea declarație, doar după ce instanța se va pronunța asupra cererii de ascultare a celor 4 fragmente din înregistrările ambientale, iar dacă cererea va fi admisă, după ascultarea acestora, iar inculpata F. a precizat că dorește să dea declarație, însă nu la acest moment procesual, întrucât nu a avut acces la toate probele din dosar, respectiv la suporții optici care conțin înregistrările de la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție și cele de la sediul SC DD. SRL.

La același termen, inculpații au mai susținut o serie de cereri în probațiune, cu privire la care s-a dispus:

- admiterea cererii inculpatei F. de a se depune la dosar suporții optici pe care se află înregistrate imaginile de la Înalta Curte de Casație și Justiție și DD.;

- admiterea probei cu înscrisuri solicitată de inculpatul C., respectiv rezoluția nr. x/P/2009 a Direcției Naționale Anticorupție,

- admiterea probei cu înscrisuri solicitată de inculpata F., respectiv actele ce au stat la baza efectuării inspecției tehnice periodice și a reviziei tehnice periodice, în luna iulie a anului 2012, a autoturismului inculpatei;

- admiterea cererii inculpatului A. de audiere în ședință publică a fragmentelor din convorbirile ambientale din 23 mai și 15 iunie 2012, pentru următoarele intervalele de timp:

- în data de 23 mai 2012 de la momentul 00.58.20 la 01.01.47 și de la 01.07.44 la 01.11.30;

- în data de 15 iunie de la momentul 01.23.12 la 01.25.10 și de la 01.29.45 la 01.34.55.

De asemenea, s-a dispus: respingerea cererii inculpatei F. de eliberarea unei copii de pe transcrierea ședinței de judecată din data de 15 noiembrie 2013, a perioadei în care a fost audiat martorul J.;

- respingerea cererii inculpatei F. de depunere a notei de relații întocmită de prim grefierul secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, EE.;

- respingerea cererii inculpatei F. de depunerea înscrisurilor cu privire la proveniența încheierilor de autorizare din 11 aprilie 2011, din 12 iulie 2011 și din 21 octombrie 2011, în baza cărora s-au emis mandate de siguranță națională pe numele lui G. și H.;

- respingerea cererii inculpatei F. de efectuare a unei adrese către Direcția Națională Anticorupție pentru a transmite procesul verbal;

- respingerea cererii inculpatei F. de audiere a martorei FF.;

- respingerea cererii inculpatei F. de a se efectua o adresă către Direcția Națională Anticorupție, în vederea comunicării faptul dacă au fost dispuse măsurile prevăzute de art. 86

5

- respingerea cererii inculpatei F. de a se depune la dosarul cauzei înregistrările convorbirilor telefonice din data de 10 iulie 2012 dintre J. și GG.;

- respingerea cererii inculpatei F. de a se efectua o adresă către Administrația Străzilor a Municipiului București pentru a se comunica variante de traseu între DD. și Înalta Curte de Casație și Justiție;

- respingerea cererii inculpatei F. de a se efectua o adresă la HH. pentru ca această societate comercială să comunice listingul cuprinzând apelurile telefonice efectuate în luna iulie a anului 2012 de la postul telefonic cu numărul 0743xxxxxx;

- respingerea cererii inculpatei F. de a se efectua o cercetare la fața locului în biroul în care inculpata își desfășura activitatea de judecător, situat în incinta sediului Înaltei Curți de Casație;

- respingerea cererii inculpatului C. de efectuare a unei adrese către Parlament - Camera Deputaților, prin care să se comunice dacă la data de 27 iunie 2012, în intervalul orar 13.02-15.30 în evidențele de intrare-ieșire ale instituției, inculpatul A. și doamna D. - figurează menționați;

- respingerea cererii inculpatului C. de audiere a martorilor O., II., Q. și JJ.;

- respingerea cererii inculpatului A. de depunere la dosar a înregistrării convorbirilor ambientale de la restaurantul M. din data 10 iulie 2012 și de emiterea a unei adrese către Direcția Națională Anticorupție; respingerea cererii inculpatului A. de a se emite adresă către Direcția Națională Anticorupție pentru a înainta instanței de judecată suporții optici pe care se află stocate interceptări convorbirilor telefonice ale inculpatului.

Prin aceeași încheiere, s-a menținut prorogarea pronunțării asupra cererii inculpatului A. de emitere a unei adrese către Direcția de Informații și Protecție Internă, pentru a comunica dacă în perioada în care inculpatul A. a fost șef al SIPI Ilfov, acest serviciu l-a avut în documentare calificată pe inculpatul C. și dacă inculpatul A. sau un alt subordonat din SIPI Ilfov a solicitat accesarea bazei de date centrale a DIPI cu privire la C. după audierea acestuia și s-a prorogat pronunțarea atât asupra cererii inculpatei F. de efectuare a unei expertize criminalistice în vederea stabilirii autenticității înregistrărilor efectuate în mediul ambiental, din data de 24 iulie 2012, cât și asupra cererii inculpatului C. de efectuare a unei expertize tehnice prin care să se stabilească autenticitatea interceptărilor cuprinse în fișierul din data de 25 octombrie 2012, minutul 58 și 27 de secunde și respectiv minutul 29 și 18 secunde, după ascultarea acestora în ședință publică.

La termenul de judecată din data de 14 ianuarie 2014, s-a procedat la audierea, în ședință publică, la cererea inculpaților, a mai multor fragmente din convorbirile ambientale aflate pe suporții optici atașați la dosar, respectiv din 23 mai 2012, 15 iunie 2012 și 24 iulie 2012.

Prin aceeași încheiere, s-a admis cererea formulată de inculpatul C., de efectuare a unei expertize tehnice având ca obiectiv

îmbunătățirea calității audiției înregistrării identificată în fișier la momentul 58m27s și în înregistrarea 2012-05-23-14-38-25.wav la momentul 29m18s și s-au r

espins

cererile inculpaților F. și A. de efectuare a expertizelor criminalistice, ca nefiind concludente și utile.

S-a admis, de asemenea, cererea inculpatei

F.

de copiere a celor 3 DVD-uri cu înregistrările din cadrul sediului Înaltei Curți și SC DD.

La termenul de judecată din data de 11 februarie 2014,

urmare a răspunsului înaintat de

către L.I.E.C. în sensul că înregistrările primite nu au putut fi accesate în vederea recuperării datelor gravate pe suportul optic,

din care a rezultat, în opinia instanței, imposibilitatea efectuării expertizei suportului înaintat,

s-a dispus înaintarea către expert a suportului optic aflat la dosar,

conținând înregistrarea ambientală din data de 23 mai 2012,

copie a originalului înaintat de către parchet, înregistrare care

a fost ascultată în ședință publică, în prezența procurorului de ședință, a inculpaților și a apărătorilor aleși ai acestora. Măsura dispusă de instanța a avut în vedere și obiectivul expertizei dispuse în cauză, ce constă în îmbunătățirea calității audiției fragmentului de înregistrare contestat de inculpatul C.

Totodată, față de solicitarea inculpatei

Georgeta Barbălată care a arătat că nu a putut accesa o parte din înregistrări,

s-a stabilit

termen administrativ pentru vizualizarea

suportului optic ce cuprinde înregistrările de la sediul DD., la datele de 17 și 18 februarie 2014, începând cu orele 10

00

.

La data de 24 februarie 2014, cauza s-a amânat, urmare a imposibilității de prezentare a apărătorului ales al inculpatului C.

La termenul din 11 martie 2014, s-a revenit

asupra dispoziției instanței din data de 30 octombrie 2013 privind prorogarea asupra cererii probatorii formulate de inculpata F. și, în temeiul art. 100 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., s-au respins cererile probatorii formulate de inculpata F., constând în declasificarea totală a încheierilor din anul 2011 și de efectuare a unei adrese către D.N.A.

În temeiul art. 100 alin. (4) lit. b) C. proc. pen., s-a respins solicitarea de înaintare a suportului optic tip DVD,

„Probă digitală", ce conține înregistrările convorbirilor și comunicărilor telefonice interceptate în perioada 02 iulie 2012-09 iulie 2012

, formulată de aceeași inculpată.

Totodată, s-a r

espins cererea formulată de inculpatul A. constând în înaintarea a suportului optic tip DVD,

ce conține înregistrările convorbirilor din 08 iulie–09 iulie 2012 și s-a acordat termen î

n vederea continuării cercetării judecătorești și a audierii inculpaților.

La termenul de judecată din 7 aprilie 2014 s-a depus raportul de expertiză criminalistică din 26 martie 2014 care a avut atașat un suport optic cu fragmentul de înregistrare îmbunătățit, care a fost audiat în ședință publică, s-a procedat la audierea inculpatului A. și s-au respins solicitările de probatorii ale inculpaților după cum urmează: solicitarea inculpatei F. de vizionare în ședință publică a înregistrărilor video din data de 10 iulie 2012 de la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție;

cererea formulată de inculpatul A. de efectuare a unei adrese către Direcția Generală de Informații și Protecție Internă Ilfov în vederea comunicării dacă inculpatul C. a făcut obiectul vreunei lucrări a acestui serviciu și dacă inculpatul A. sau un subordonat al acestuia a accesat baza de date a unității pentru a culege informații despre C., prorogată de la termenul din 30 octombrie 201; solicitarea inculpatului A. de audiere a numitului KK., apărătorul său ales, precum și emiterea unor adrese către Oficiul Registrului Securității Naționale și către Agenția Națională a Finanțelor Publice, în vederea comunicării datei retragerii avizului ORNIS al numitului G., precum și a datei la care s-a comunicat această retragere numitului G., respectiv către Direcția Națională Anticorupție, pentru a comunica o copie de pe rezoluția emisă în Dosarul nr. x/P/2012 cu privire la numitul G.

De asemenea, s-a respins cererea inculpatei F., privind depunerea de înscrisuri, constând în acte medicale privind starea de sănătate a martorului denunțător J. și reaudierea acestuia, având în vedere, pe de o parte, împrejurarea că nu au fost invocate elemente care să justifice admiterea acesteia, iar, pe de altă parte, martorul a fost audiat în fața instanței de judecată în condiții de contradictorialitate, în prezența inculpaților și apărătorilor aleși ai acestora, fiecare avocat având posibilitatea de a-i adresa întrebări, posibilitate legală pe care, de altfel, și-au exercitat-o.

Totodată, din examinarea documentelor medicale prezentate în justificarea cererii, instanța a constatat că actele medicale nu relevă faptul că martorul ar suferi de schizofrenie și nici pretinsele tentative de suicid, invocate oral de către apărarea inculpatei F.

Întrucât documentele medicale nu poartă mențiunea conform cu originalul, instanța a dispus restituirea lor apărătorului ales al inculpatei F., păstrându-se doar cererea în probațiune.

La interpelarea instanței, inculpata F. a arătat că dorește să dea declarație în fața instanței de judecată, însă nu la acest termen de judecată, întrucât ora fiind înaintată nu se poate concentra.

La termenul de judecată din 29 aprilie 2014 s-a

procedat la audierea inculpatei F. și fiind respinse cererile de probatorii după cum urmează: probele solicitate de apărarea inculpatei F., în sensul audierii în calitate de martori a judecătorului LL. din cadrul secției I civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a magistraților asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție din cadrul secției penale – MM., NN., OO., a grefierilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție din cadrul secției penale – PP., QQ., EE. și a grefierului bibliotecar RR., a numitei SS.; solicitarea de relații de la Biroul Documente Secrete din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, referitor la metodologia întocmirii încheierilor și emiterea mandatelor în baza legii siguranței naționale, în perioada 2010 - 2011, respectiv dacă actele înaintate de către S.R.I. la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție conțineau numele lucrătorului din cadrul SRI care se ocupa de solicitarea obținerii mandatelor de siguranță națională; solicitarea, de la ORNIS, organism specializat în autorizarea persoanelor care au dreptul de acces la informații clasificate, a unor date referitoare la persoana inculpatei, care a deținut certificat de securitate ORNIS și care îi permitea să aibă acces la informații clasificate; emiterea unei adrese către Direcția Națională Anticorupție, prin care să înainteze instanței suportul optic tip DVD-R ce conține înregistrarea ambientală audio a dialogului purtat la data de 23 iulie 2012 între orele 13:01-13:31 de către martorul J. și inculpatul B.; emiterea unor adrese către Spitalul Clinic TT. și Clinica UU., pentru a comunica dacă doctorii VV. și WW. l-au consultat pe martorul J. în date

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția penală
a cauzei, dispunându-se formarea unui nou dosar. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. x/D/P/2009 din 25 iunie 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investi
ÎCCJ 2012-04-13
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1173/2012
Curtea a apreciat că în raport de circumstanțele reale ale cauzei și personale ale inculpaților, scopul măsurilor preventive prevăzut de art. 136 alin. (1) C. proc. pen. nu poate fi atins prin liberarea provizorie sub control judiciar a ace
ÎCCJ 2018-12-19
0,92
ÎCCJ, Decizia nr. 196/2018
, prin Sentința penală nr. 460 din 15 mai 2014 pronunțată în Dosarul nr. x/2013, a dispus achitarea acestuia, pentru toate infracțiunile menționate. În apel, prin Decizia penală nr. 81 din 22 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casați
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2744/2013
personale, de faptul că au familii organizate, iar implicarea lor în comiterea faptelor a fost mai redusă. În privința inculpatului R.M.S., instanța de apel a apreciat că nu se mai impune aplicarea unui spor la pedeapsa rezultantă. Împotriv
ÎCCJ 2017-07-25
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 720/2017
art. 66 din vechiul C. pen. În temeiul art. 208, alin. (2) și alin. (5), C. proc. pen., s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpatul A., luată prin încheierea de ședință din data de 5.11.2016 a Curții de Apel Buc
Sursă