Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ
admis

ÎCCJ, Decizia nr. 66/2015

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, Decizia nr. 66/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Decizia penală nr. 66 /20 15 Asupra apelurilor de față; În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: A. Judecata în fond. I. Prin sentința penală nr. 1042 din 03 decembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. x/1/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în baza art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C. pen. anterior și art. 248 1 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, în formă calificată.

A aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani. A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior. În baza art. 215 1 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare. A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

anterior. În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. anterior a contopit pedepsele de 3 ani și 6 luni și, respectiv 2 ani închisoare și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale. A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior. În baza art. 397 alin. (3) C. proc. pen.

a dispus restabilirea situației anterioare prin obligarea inculpatului de a consemna la o unitate bancară, pe numele părților civile la dispoziția Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a următoarelor sume de bani: - 336.236 RON; 2.380 euro; 121 dolari SUA și 30 lire sterline ridicate de la partea civilă B. la data de 08 iunie 2012 cu ocazia percheziției efectuate în Dosarul nr. x/D/P/2011 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău în care prin rechizitoriul din data 26 octombrie 2012 s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor față de inculpatul B. într-un dosar separat, înregistrat sub nr. x/D/P/2012; - 636 RON și 260 euro ridicate de la partea civilă C. la data de 08 iunie 2012 cu ocazia percheziției efectuate în Dosarul nr. x/D/P/2011 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău; - 2.900 RON ridicate de la partea civilă D. la data de 16 mai 2013 cu ocazia percheziției efectuate în Dosarul nr. x/D/P/2012 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău; - 14.283 RON ridicate de la partea civilă SC E. SRL București prin reprezentant legal,

contabil șef F. la data de 16 iunie 2013 cu ocazia percheziției efectuate în Dosarul nr. x/D/P/2012 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău; - 900 RON ridicate de la partea civilă G. la data de 16 mai 2013 cu ocazia percheziției efectuate în Dosarul nr. x/D/P/2012 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău; - 7.616 RON ridicate de la partea civilă H. la data de 16 mai 2013 cu ocazia percheziției efectuate în Dosarul nr. x/D/P/2012 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău; - 2165 RON ridicate de la partea civilă I. la data de 16 mai 2013 cu ocazia percheziției efectuate în Dosarul nr. x/D/P/2012 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău; - 723 RON ridicate de la partea civilă J. la data de 16 mai 2013 cu ocazia percheziției efectuate în Dosarul nr. x/D/P/2012 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău; - 3850 RON ridicate de la partea civilă K. la data de 16 mai 2013 cu ocazia percheziției efectuate în Dosarul nr. x/D/P/2012 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău;

- 4150 euro și 2080 RON ridicate de la partea civilă SC L. SRL prin reprezentant M. la data de 16 mai 2013 cu ocazia percheziției efectuate în Dosarul nr. x/D/P/2012 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău; - 2100 RON ridicate de la partea civilă N. la data de 25 iunie 2013 cu ocazia percheziției efectuate în Dosarul nr. x/D/P/2012 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău; - 6000 RON și 200 euro ridicate de la partea civilă O. la data de 25 iunie 2013 cu ocazia percheziției efectuate în Dosarul nr. x/D/P/2012 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău; - 3000 RON ridicate de la partea civilă P. la data de 09 mai 2012 cu ocazia percheziției efectuate în Dosarul nr. x/D/P/2012 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău; - 150 euro și 414 RON ridicate de la partea civilă Q. la data de 26 septembrie 2013 cu ocazia percheziției efectuate în Dosarul nr. x/D/P/2013 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău;

- 1.410 RON ridicate de la partea civilă R. la data de 25 iulie 2013 cu ocazia percheziției efectuate în Dosarul nr. x/D/P/2011 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău; A obligat inculpatul de a consemna la o unitate bancară, pe numele părții civile S. la dispoziția Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a contravalorii bijuteriilor din metal de culoare galbenă, la valoarea de la momentul ridicării acestor bunuri cu prilejul percheziției din data de 16 mai 2013 efectuate în Dosarul nr. x/D/P/2012. A constatat că prejudiciul în cuantum de 13.500 euro rezultat ca urmare a săvârșirii infracțiunii de delapidare, prevăzută de art. 215 1 C. pen.

anterior a fost acoperit prin restituire. A dedus din pedeapsa rezultantă durata reținerii din data de 14 noiembrie 2013 până la 15 noiembrie 2013. În baza art. 276 alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpatul către partea civilă B. la plata sumei de 7853 RON din care suma de 2583 RON reprezentând contravaloarea biletelor de avion și 5000 RON reprezentând onorariul apărătorului ales. În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 5000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate către stat. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în cuantum de 300 RON s-a plătit din fondul Ministerului Justiției. II.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a reținut următoarele: Prin rechizitoriul din data de 20 decembrie 2013 emis în Dosarul nr. x/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului A., pentru săvârșirea, în concurs real, a infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, în formă calificată, prevăzută de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C. pen.

anterior raportat la art. 248 1 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (16 acte materiale) și a infracțiunii de delapidare, prevăzută de art. 215 1 alin. (1) C. pen. anterior, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior.

Sub aspectul situației de fapt s-a reținut că, în perioada 2012 – 2013, în realizarea aceleiași rezoluții, inculpatul, în calitate de procuror la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău, învestit cu soluționarea Dosarelor nr. x/D/P/2013, nr. x/D/P/2012, nr. x/D/P/2012, nr. x/D/P/2012, nr. x/D/P/2011 și nr. x/D/P/2011, nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu referitoare la activitatea de urmărire penală desfășurată în dosarele penale mai sus menționate, cu privire la dispunerea măsurilor asigurătorii de indisponibilizare, prin instituirea sechestrului asupra sumelor de bani și a bunurilor ridicate cu ocazia perchezițiilor, în sumă totală de 420.313 RON, 7.140 euro, 121 USD și 30 lire sterline, ori, deși a luat asemenea măsuri, nu a dispus consemnarea sumelor și bunurilor în discuție la bancă, pe numele învinuiților, la dispoziția parchetului, cauzând o vătămare a intereselor legale a persoanelor implicate în aceste cauze (16 persoane).

Totodată s-a reținut că inculpatul A. nu a dispus măsurile legale pentru restituirea sumelor de bani și/sau a bunurilor ridicate la perchezițiile domiciliare, care nu aveau legătură cu cauzele penale în cadrul cărora au fost dispuse și efectuate aceste percheziții, ci sumele de bani au fost cheltuite de inculpat în interes propriu. S-a apreciat că faptele descrise întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, în formă calificată, prev. de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 C. pen. anterior rap. la art. 248 1 C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

anterior (16 acte materiale). De asemenea, s-a mai reținut că, în calitate de procuror la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău, în cursul lunii octombrie 2013, inculpatul și-a însușit în interesul său suma de 13.500 euro, din totalul sumei de 40.000 euro pe care a solicitat-o și a primit-o de la conducerea D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, în vederea realizării unei acțiuni de prindere în flagrant delict a suspecților din Dosarul nr. x/D/P/2013 privind infracțiunea de trafic de droguri de risc, faptă care, în drept, s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare prev. de art. 215 1 alin. (1) C. pen.

anterior. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 20 decembrie 2013 sub nr. x/1/2013, primul termen de judecată fiind stabilit la 04 aprilie 2014, după data intrării în vigoare, la 01 februarie 2014 a noului C. proc. pen. Dată fiind situația tranzitorie în care se afla cauza, la primul termen de judecată, prin încheierea de ședință din 04 aprilie 2014, s-a constatat că dosarul a fost înregistrat pe rolul instanței anterior intrării în vigoare a noului C. proc. pen. și nu s-a început cercetarea judecătorească, așa încât s-a făcut aplicarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 și, în consecință, s-a dispus trimiterea cauzei la judecătorul de cameră preliminară pentru a proceda potrivit art. 342-348 C. proc.

pen. După parcurgerea procedurii de cameră preliminară, prin încheierea din nr. 522 din data de 02 iunie 2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea rechizitoriului cu nr. x/P/2013 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății.

Prin aceeași încheiere judecătorul de cameră preliminară a verificat competența Înaltei Curți, în conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 255/2013, potrivit cărora cauzele aflate în curs de judecată în primă instanță la data intrării în vigoare a legii noi în care nu s-a început cercetarea judecătorească se soluționează de către instanța competentă conform legii noi, potrivit regulilor prevăzute de aceeași lege. Competența de judecată în primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost stabilită prin rechizitoriu, în raport cu dispozițiile art. 29 pct. 1 lit. e) și art. 40 alin. (1) C. proc. pen. anterior, fiind determinată de calitatea inculpatului de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la momentul săvârșirii faptelor.

Prin hotărârea nr. 409 din 22 noiembrie 2013 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru procurori, s-a dispus încetarea activității inculpatului în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău și revenirea la unitatea unde a funcționat anterior, respectiv Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău, începând cu data de 01 noiembrie 2013. La data de 02 decembrie 2013 a fost eliberat din funcția de procuror prin Decretul Președintelui României nr. 1048 din 02 decembrie 2013. S-a apreciat că, prin raportare la calitatea inculpatului, competența personală nu s-a modificat, astfel, potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (1) C. proc.

pen., Înalta Curte judecă în primă instanță, printre altele, infracțiunile săvârșite de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În conformitate cu dispozițiile art. 48 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., competența după calitatea inculpatului la momentul comiterii infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată rămâne câștigată cauzei chiar dacă în prezent acesta nu mai este procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În raport cu dispoziția legală anterior menționată, pierderea calității de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție după săvârșirea infracțiunii nu a determinat modificarea competenței Înaltei Curți de Casație și Justiție după calitatea persoanei, întrucât faptele care fac obiectul acuzației au legătură cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului.

În procedura de cameră preliminară, verificarea legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală de către procuror s-a realizat în condițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 255/2013. Astfel, deși dispozițiile C. proc. pen. sunt de imediată aplicare, norma tranzitorie menționată prevede că actele de procedură îndeplinite înainte de intrarea în vigoare a C. proc. pen., cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, au rămas valabile, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. După începerea judecății, la termenele succesive din 24 iunie 2014 și 29 septembrie 2014 s-a dispus amânarea cauzei pentru lipsă de apărare a inculpatului.

La termenul din data de 28 octombrie 2014, Înalta Curte a respins, ca nefondată, cererea formulată de apărătorul ales al părții civile B. privind introducerea în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Totodată, a respins, ca nefondată, cererea de introducere în cauză în calitate de părți vătămate a numiților T. și U. Cu privire la cererea de introducere în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism formulată de apărătorul ales al părții civile B. s-a reținut că potrivit art. 1373 alin. (1) C. civ.

„comitetul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate”. De asemenea, s-a reținut că în conformitate cu art. 1373 alin. (2) C. civ., comitentul este persoana care „în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcția, supravegherea și controlul asupra celui care îndeplinește anumite funcții sau însărcinări în interesul său ori al altuia”. Astfel, esențial pentru calitățile de comitent și prepus este existența unui raport de subordonare care își are temeiul în împrejurarea că, pe baza acordului de voință dintre ele, o persoană fizică sau juridică a încredințat unei persoane fizice o anumită însărcinare, născându-se astfel dreptul comitentului de a da instrucțiuni, de a direcționa, îndruma și controla activitatea prepusului, acesta din urmă fiind ținut să urmeze îndrumările primite.

Reprezentantul Ministerului Public a susținut că procurorul nu este prepus al instituției unde este încadrat, conform dispozițiilor C. proc. pen. și a Legii nr. 304/2004, relativ la modul de numire în funcție a magistraților, acesta fiind independent în soluțiile pe care le adoptă, ori conducerea instituției unde acesta funcționează nu poate să dispună o anumită conduită, cu toate că există un raport de subordonare între procuror și instituția Parchetului, însă nu în ceea ce privește soluțiile pe care le adoptă procurorul. Dar, chiar presupunând că ar exista o relație de subordonare, nu poate exista calitatea de comitent pentru situația în care prepusul, profitând sau abuzând de funcție, a depășit limitele competenței pe care i le conferea funcția, ori a lucrat pentru propriul său interes, fără legătură cu interesul comitentului, sau a acționat chiar și împotriva intereselor comitentului.

Cererea de introducere în cauză în calitate de părți vătămate a numiților T. și U. a fost apreciată ca fiind nefondată, întrucât, din actele dosarului nu rezulta că aceștia au suferit vreo vătămare prin fapta de abuz în serviciu ce face obiectul acuzației aduse inculpatului A. La același termen de judecată, din 28 octombrie 2014, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul a declarat că recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, a solicitat ca judecata să aibă loc în condițiile art. 374 alin. (4) C. proc. pen., numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale susținând că nu dorește administrarea altor probe, cu excepția celor în circumstanțiere. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a admis proba solicitată de inculpat astfel că, la termenul din 14 noiembrie 2014, acesta a prezentat înscrisuri în circumstanțiere.

Potrivit dispozițiilor art. 374 alin. (4) C. proc. pen., în cazurile în care acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen. Constatând îndeplinite condițiile impuse de textul de lege anterior menționat, văzând și concluziile favorabile ale reprezentantului Ministerului Public, Înalta Curte a admis cererea inculpatului ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor în circumstanțiere prezentate de acesta.

III. Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor În perioada 2012 – 2013 inculpatul A., în calitate de procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Biroul Teritorial Buzău, fiind învestit cu soluționarea Dosarelor nr. x/D/P/2011, x/D/P/2012, x/D/P/2012, x/D/P/2012, x/D/P/2011 și x/D/P/2013, nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu referitoare la activitatea de urmărire penală desfășurată în dosarele penale mai sus menționate, cauzând o vătămare a intereselor legale ale mai multor persoane (16 persoane).

În esență, inculpatul A., în cursul urmăririi penale desfășurate în cauzele mai sus menționate, după efectuarea mai multor percheziții la locuințele unora dintre învinuiți, nu a dispus luarea măsurilor asigurătorii, de indisponibilizare prin instituirea sechestrului asupra sumelor de bani și a bunurilor ridicate cu ocazia perchezițiilor, ori, deși a luat asemenea măsuri, nu a dispus consemnarea sumelor și bunurilor în discuție la bancă, pe numele învinuiților, la dispoziția parchetului. Mai mult decât atât, inculpatul A. nu a dispus măsurile legale pentru restituirea sumelor de bani și/sau a bunurilor ridicate la perchezițiile domiciliare, care nu aveau legătură cu cauzele penale în cadrul cărora au fost dispuse și efectuate aceste percheziții, ci sumele de bani au fost cheltuite de inculpat în interes propriu.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă