ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Decizia nr. 123/A/2015

Asupra apelului penal de față ;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin sentința penală nr. 230 din 15 mai 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2/2011 s-a dispus, În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. achitarea inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 254 alin. (1) raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul B. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul C. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul D. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 255 alin. (1) raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul D. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul E. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 25 raportat la art. 290 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul E. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Legea nr. 78/2000.

S-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit prin Ordonanța nr. 150/P/2011 din 12 octombrie 2011.

S-a dispus ridicarea controlului judiciar instituit asupra inculpaților A., B., C. și D. prin Decizia penală nr. 4072 din 21 noiembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și justiție.

Pentru a pronunța această sentință, Curtea a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit la data de 18 octombrie 2011 de Parchetul de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcției Naționale Anticorupție au fost trimiși în judecată inculpații:

- A.

pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 254 alin. (1) raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000;

- B.

pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 255 alin. (1) raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- D.

pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 26 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- C.

pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 26 raportat la art. 255 alin. (1) raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 26 raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și,

- E.

pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 25 raportat la art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 și art. 264 alin. (1) C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Legea nr. 78/2000.

S-a reținut în actul de sesizare al instanței că la data de 21 mai 2011, inculpatul A. - președinte al M.M. din cadrul N.N. la acel moment - fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu ca supervizor la meciul de fotbal O.O. - P.P., din etapa ..., a ediției de Liga I 2010-2011, a primit de la inculpatul B., prin intermediul inculpaților D. și C. suma de 19.000 de euro în scopul delegării unor arbitrii agreați de echipa de fotbal O.O., la jocurile ediției de campionat 2011-2012. Cu aceeași ocazie inculpatul A. a beneficiat de transport gratuit cu elicopterul, închiriat de SC R.R. SA de la SC S.S. SRL Brașov, pe ruta București-Târgu-Mureș și retur, folos în valoare de aproximativ 3.000 euro oferit de inculpatul B. cu ajutorul inculpatului D.

La data de 20 mai 2011, cu o zi înainte de sosirea inculpatului A. în Târgu-Mureș, inculpatul B. i-a transmis martorului K., viceprimar al municipiului Târgu-Mureș, prin intermediul martorului R., director al SC R.R. SA, o cerere expresă de plată de către Primărie către societatea menționată a unei sume de „șase, șapte miliarde". Confirmarea plății făcute vine în cuprinsul unei convorbiri telefonice din cursul aceleiași zile:

B.: Cât o plătit ăștia?

R.: Cinci șase sute. (vol. 1, filele 172-174).

De altfel, relațiile dintre autoritatea publică și SC R.R. SA sunt „mai speciale" în raport cu ceilalți agenți economici care se găsesc în raporturi contractuale cu Primăria Târgu-Mureș, poate în considerarea faptului că, pentru clubul de fotbal O.O., a cărui susținere financiară este asigurată din fonduri publice, inculpatul B. nu este un simplu spectator, așa cum a declarat în fața instanței de judecată a Tribunalului București, ci un sponsor important.

La dosarul cauzei există două contracte de împrumut cu titlu gratuit în care, SC R.R. SA are calitatea de împrumutator iar Asociația O.O. de beneficiar-împrumutat, obiectul acestora fiind sumele de 700.000 lei respectiv 200.000 lei, cu obligația din parte beneficiarului de a le restitui „în termen de 30 de zile de la data la care Clubul încasa sumele provenite din transferul oricăruia dintre jucători achiziționați, către un club terț din România sau străinătate". Rezultă că, inculpatul B. avea un interes evident în ceea ce privește evoluția echipei de fotbal, în condițiile în care restituirea banilor împrumutați era condiționată de transferul jucătorilor achiziționați cu aceste sume (vol. 2, filele 218-227).

A mai reținut actul de acuzare că inculpatul B., în calitate de membru în Comitetul Executiv al N.N., își crease un puternic sistem de relaționare cu persoane influente din cadrul N.N., Ș.Ș. (fiul martorului J., T.T. îl are ca naș de cununie pe inculpatul B.) și M.M., prin intermediul cărora obținea informații nepublice, cum ar fi: aflarea numelui arbitrului ce urma să fie delegat la meciurile echipei O.O. cu mult înainte ca acesta să fie cunoscut de publicul larg, problemele financiare ivite în cadrul Ș.Ș. din România.

Inculpatul B. susținea din punct de vedere financiar clubul de fotbal O.O., fiind interesat în recuperarea împrumuturilor acordate cât mai repede posibil, fiind dispus să solicite martorului D., ca o parte din banii primiți pentru drepturile de televizare să îi fie destinată.

Influența inculpatului B. asupra conducerii N.N. era cunoscută/exploatată de martorul K., care i-a cerut ajutorul în soluționarea cât mai rapidă a problemelor juridice pe care clubul le avea cu legitimarea jucătorului Ț.Ț.

Inculpatul A. îl considera pe inculpatul B., conform afirmațiilor acestuia din urmă, ca fiind, fratele său".

În dimineața zilei de 21 mai 2011, la ora 09:22:35, inculpatul B. a luat legătura telefonic cu martorul G., director general la SC U.U. SRL Sighișoara, societate care are ca obiect de activitate schimbul valutar pentru persoane fizice, căruia i-a solicitat să îi aducă încă 21.000 de euro pe lângă cei 4.000 pe care îi primise anterior, urmând ca echivalentul în lei să fie achitat Juni după nunti". Conform declarațiilor martorului, suma de 25.000 euro a fost remisă inculpatului B. în două tranșe, astfel în data de 20 mai 2011, 4.000 euro iar restul de 21.000 euro, în data de 21 mai 2011 și potrivit alegațiilor aceluiași martor „a fost un schimb valutar, ci un ajutor ce i-a fost restituit în ziua de luni, în lei" (vol. 1, filele 174-175, vol. 2, filele 1-8).

Potrivit datelor oficiale publicate pe site-ul …, meciul de fotbal dintre echipele O.O. și P.P., din etapa …, a fost programat pentru data …, ora 17:00, partidă la care inculpatul A. a participat în calitate oficială de supervizor, aspect probat de raportul de supervizare pe care l-a întocmit cu această ocazie și depus la dosarul cauzei (vol. 5, filele 49-51).

Conform procesului-verbal întocmit la data de 12 iulie 2011 și depus la dosarul cauzei (vol. 1, filele 248-250), inculpatul A. a participat pe durata întregului sezon competițional 2010- 2011 doar la două meciuri susținute de clubul de fotbal O.O., ambele pe teren propriu, niciodată la meciurile susținute în deplasare.

Regulamentul privind activitatea observatorilor de arbitri la jocurile din cadrul competițiilor interne, valabil pentru sezonul competițional 2010-2011

prevede la cap. IX - supervizarea organizării și desfășurării jocurilor oficiale -, articolul 27, următoarele:

Pct. 1

N.N. și Ș.Ș.. pot delega la jocurile oficiale supervizori. Delegarea acestora se face de regulă pentru jocurile de risc ridicat sau pentru cele care au o importanță deosebită privind promovarea, retrogradarea sau calificarea în cupele europene

Pct. 3

Delegarea supervizorilor se face de către președintele N.N., sau a președintelui Ș.Ș., telefonic, prin fax, sau e-mail.

Pct. 8

În termen de maximum 24 de ore de la terminarea jocului supervizorii sunt obligați să depună sau să transmită prin fax/e.mail la forul care i-a delegat un raport scris în care să consemneze:

modul în care au fost respectate dispozițiile regulamentare cu privire la organizarea jocului;

modul în care și-au îndeplinit atribuțiile observatorii oficiali;

comportarea oficialilor echipelor, pe băncile de rezervă și în tribună;

comportarea spectatorilor și modul în care au fost organizate și au intervenit forțele de ordine;

aprecierea generală a arbitrajului și menționarea eventualelor greșeli grave făcute de arbitri.

Pct. 9 Cheltuielile privind deplasarea,

cazarea și masa se avansează de către supervizări și sunt decontate de N.N. sau Ș.Ș. (pentru jocurile din … pe baza documentelor justificative).

Analizând clasamentul ... ediția 2010/2011, înaintea etapei ..., s-a observat că O.O. ocupa locul 10 cu 45 de puncte, iar P.P. ocupa locul 11 cu 44 de puncte, astfel că meciul dintre cele două formații nu justifica delegarea unui supervizor nefiind un joc cu risc ridicat ori unul care să influențeze promovarea, retrogradarea ori calificarea în cupele europene. În sine, meciul avea o miză și anume cuantumul drepturilor bănești aferente fiecărei echipe din vânzarea drepturilor de televizare, (vol. 1, fila 264).

Contrar dispozițiilor art. 27 pct. 9 din Regulamentul antemenționat inculpatul A. a făcut deplasarea dus-întors la meciul de fotbal ce urma să îl supervizeze, cu elicopterul deținut în chirie de SC R.R. SA, societate administrată de inculpatul B., fără a exista vreo dovadă că a achitat contravaloarea transportului.

S-a mai reținut în actul de sesizare că deplasarea inculpatului A. pe ruta Târgu-Mureș - București cu elicopterul pus la dispoziție de inculpatul B. precum și primirea sumei de 19.000 euro de la acesta, sunt confirmate de conținutul convorbirilor telefonice din data de 21 mai 2011 orele 20:36:54 și 20:50:31.

Scopul remiterii și primirii sumei de bani și a transportului gratuit cu elicopterul l-a reprezentat delegarea de către inculpatul A., în calitate de președinte al M.M., a unor arbitri agreați de inculpatul B.

La data de 27 septembrie 2011, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, secția de combatere a corupției, s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu o infracțiune de corupție, faptă prevăzută și pedepsită de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 de către inculpatul A. respectiv a instigării la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată și favorizarea infractorului, fapte prevăzute și pedepsite de art. 25 C. pen. raportat la 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 și art. 264 alin. (1) C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. de către inculpații E. și F. (vol. 4 filele 1-2).

Obiectul material al infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată îl reprezintă Hotărârea nr. 05 din 21 ianuarie 2011 a Biroului Executiv al M.M. (în continuare hotărârea, aflații în rol. 4, filele 8-9) prin care erau desemnate persoanele care, începând cu sezonul competițional 2010/2011 urmau să efectueze delegările arbitrilor, arbitrilor asistenți și observatorilor de arbitri la Liga I, 2 și 3, respectiv fotbalul în sală, fotbalul feminin și juniori republicani. Astfel pentru delegarea arbitrilor și arbitrilor asistenți la meciurile de Liga I fusese desemnat martorul A.A. În fapt, s-au stabilit următoarele:

Inculpatul E. și avocatul F. au avut de la 24 septembrie 2011 până la 28 septembrie 2011 calitatea de apărători aleși ai inculpatului A., cercetat în Dosarul penal nr. x/P/2011, sub aspectul săvârșii infracțiunii de luare de mită în formă continuată.

La data de 25 septembrie 2011, inculpatul A. a fost arestat preventiv de Tribunalul București pentru o perioadă de 29 de zile, fiind încarcerat la sediul S.I.R.A.P. din București (în continuare S.I.R.A.P.), sector 4.

În ziua imediat următoare, adică pe 26 septembrie 2011, cei doi, inculpatul E. și avocatul F., s-au întâlnit, în jurul orelor 15:00, la sediul S.I.R.A.P., întrucât doreau să discute cu inculpatul A. strategia pe care urmau să o adopte cu ocazia soluționării recursului declarat împotriva încheierii prin care se dispusese arestarea preventivă.

După aproximativ o oră de așteptare în afara instituției, cei doi învinuiți au fost conduși de unul dintre angajații Serviciului în biroul unde se efectuează de regulă vizita persoanele arestate preventiv.

În timp ce inculpatul E. și martorul F. așteptau ca inculpatul A. să fie adus de la locul efectiv de deținere, un alt angajat al Serviciului a venit și le-a solicitat celor doi avocați să formuleze o nouă cerere prin care solicitau o întrevedere cu persoana arestată, întrucât cererea inițială fusese pierdută și era nevoie ca pe actul depus să existe viza de aprobare a șefului unității. Cei doi s-au conformat astfel că, la scurt timp, a fost adus și inculpatul A.

Configurația în care se aflau așezați la biroul din camera de grefa cei trei învinuiți, conform declaraților acestora și ale martorilor audiați, era următoarea: privind de la ușa de acces în încăpere, inculpatul A. se afla pe partea stângă a mesei, inculpatul B. pe partea dreaptă iar inculpatul E. în partea stângă a inculpatului A.

La scurt timp după ce au început discuțiile cu privire la modalitatea de abordare a recursului declarat în Dosarul nr. x/P/2011, inculpatul E. a scos din geanta diplomat de culoarea neagră pe care o avea asupra sa un exemplar al Hotărârii nr. 5 din 21 ianuarie 2011 a Biroului Executiv al M.M. pe care i-a înmânat-o inculpatului A. pentru a fi semnată.

Inculpatul A. a semnat documentul primit în partea din dreapta-sus a primei pagini unde, lângă mențiunea „Ratificat de M.M." erau deja aplicate două ștampile rotunde cu impresiunea „M.M. - R.F." după care l-a lăsat pe masă spre a fi luat și folosit de inculpatul E.

Imediat după acest moment, a intervenit martorul F.F., lucrător desemnat de conducerea arestului pentru supravegherea vizuală a întâlnirii dintre cei doi avocați și persoana arestată, care a solicitat să îi fie prezentat documentul semnat de inculpatul A., întrucât a considerat că fuseseră încălcate dispozițiile privitoare la desfășurarea activității de grefă.

Cele două file ale hotărârii au fost preluate de martorul antemenționat și date martorului H.H., ofițer de poliție în cadrul S.I.R.A.P - Biroul Drepturi, care a dispus întreruperea vizitei din cauza incidentului ivit.

Relativ la hotărârea prezentată de inculpatul E. spre a fi semnată de inculpatul A., s-a reținut că aceasta reprezenta un exemplar nesemnat și neștampilat, primit prin e-mail la data de 25 septembrie 2011 de martorul V.V., fiul inculpatului A., de la martorul Z, secretarul general al M.M., în urma unei solicitări telefonice a inculpatului E.

În data de 26 septembrie 2011, în jurul orelor 14:00, inculpatul E. s-a deplasat la sediul M.M. în scopul obținerii de acte necesare pentru apărarea inculpatului A. în Dosarul nr. x/P/2011. Cu aceasta ocazie inculpatul E. i-a solicitat martorului C.C., referent în cadrul M.M., să aplice o ștampilă cu impresiunea „M.M. - N.N." pe exemplarul nesemnat al Hotărârii nr. 5 din 21 ianuarie 2011. Acesta din urmă s-a conformat, ba chiar a aplicat de două ori ștampila întrucât la prima aplicare documentul nu s-a aflat pe o suprafață plană, motiv pentru care impresiunea nu era vizibilă în totalitate.

Cu acest exemplar al hotărârii, nesemnat de niciuna dintre persoanele menționate în finalul acestuia și neratificat de M.M., inculpatul E. s-a prezentat la sediul S.I.R.A.P în scopul semnării de către inculpatul A., peste ștampilele aplicate de martorul C.C. și lângă mențiunea „Ratificat de M.M.".

Exemplarul original al hotărârii menționate (vol. 4, filele 114-115), cuprinde semnăturile inculpatului A. și ale martorilor A.A., D.D. și B.B., și două ștampile cu impresiunea

„

M.M.

N.N.” aflate una în partea dreapta jos a primei file și alta în partea centrală a celei de-a doua file.

Așadar, exemplarul prezentat de inculpatul E. spre a fi semnat - conform propriilor declarații - „pentru conformitate cu originalul prin semnare,, nu reprezenta o copie fidelă a actului, astfel că învinuitul A. a semnat un act și, dacă nu era oprit de supraveghetorul din cadrul S.I.R.A.P., ar fi certificat că este conform cu originalul, evident fără a putea verifica dacă acesta conținea aceleași mențiuni ca documentul original.

Prin acțiunile sale, inculpatul E. a urmărit să se asigure că Hotărârea nr. 5 din 21 ianuarie 2011 respectă dispozițiile art. 20 pct. c teza a II-a din Regulamentului de organizare și desfășurare a activității arbitrilor de fotbal, conform cărora „deciziile Biroului Executiv vor fi aplicate în termenele stabilite și validate de M.M. la proxima ședința".

Conform adresei M.M. din 03 octombrie 2011 Hotărârea nr. 5 din 21 ianuarie 2011 nu apare menționată în procesul-verbal al ședinței M.M. din data de 05 februarie 2011, prima întrunire după emitere, element care a dus la concluzia că aceasta, nevalidată fiind nu putea să producă efecte juridice în sensul delegării atribuțiilor inculpatului A. către martorul A.A. (vol. 4 fila 120).

De altfel, inculpatul E. a depus în data de 25 septembrie 2011 la instanța de judecată a Tribunalului București învestită cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive un exemplar nesemnat și neștampilat al Hotărârii nr. 05 din 21 ianuarie 2011 (vol. 2, filele 150 - 163), ceea ce demonstrează că acest document reprezenta o probă esențială în scopul exonerării de răspundere penală a inculpatului A.

Au fost audiați martorii: F. (fila 248 - vol. III), G., H., I. J., K. (fila 252 - vol. III), L., M., N., O., P. (fila 249 - vol. III), R. (fila 19 - vol. IV), S. (fila 249 - vol. III), Ș., T. (fila 250 -vol.III), Ț. (fila 251 - vol. III), U. (fila 13 - vol. IV), V. (fila 14 - vol. IV), W. (fila 15 - vol. IV), X. (fila 16 - vol. IV), Y. (fila 18 - vol. IV), Z. (fila 17 - vol. IV), A.A. (fila 118 - vol. IV), B.B. (fila 119 - vol. IV), C.C.. (fila 130 - vol. IV), D.D. (fila 121 - vol. IV), E.E. (fila 122 - vol. IV), F.F. (fila 123 -vol. IV), G.G. (fila 124 - vol. IV), H.H. (fila 125 - vol. IV), I.I. (fila 109 - vol. IV), J.J. (fila 254 - vol. IV), și a fost efectuată în cauză o expertiză tehnică cu privire la costul deplasării elicopterului pe ruta București - Târgu - Mureș.

Totodată, au fost reaudiați martorii L., O., Y., K.K., L.L., A.A., X. și W.

Examinându-se actele și lucrările dosarului, Curtea a reținut următoarele:

În legătură cu infracțiunea continuată de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. săvârșită de inculpatul A. și infracțiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 săvârșită de inculpatul B. s-au reținut următoarele:

Potrivit rechizitoriului, această infracțiune constă în "Fapta inculpatului A., care la data de 21 mai 2011, cu ocazia exercitării atribuțiilor de supervizor la meciul de fotbal O.O. - P.P. din cadrul etapei ... a ..., a primit de la inculpatul B., prin intermediul inculpaților D. și C. suma de 19.000 euro precum și un transport gratuit cu elicopterul pe ruta București-Târgu Mureș și retur, folos oferit de inculpatul B. cu ajutorul inculpatului D., în scopul delegării unor arbitri agreați de echipa de fotbal târgmureșeană, la jocurile ediției de campionat 2011-2012" (fila 53).

La reținerea acestei încadrări juridice, Parchetul a susținut că „inculpatul A., președinte al M.M. din cadrul N.N., deci al unei organizații care desfășoară o activitate utilă din punct de vedere social și funcționează potrivit legii, avea calitatea de funcționar în sensul art. 147 alin. (2) C. pen. și deci de subiect activ al infracțiunii de luare de mită. Practica judiciară este în acest sens (Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, Decizia nr. 1786 din 8 aprilie 2003, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, Decizia nr. 6351 din 29 noiembrie 2004)" (fila 53 din rechizitoriu).

Pentru a retine această infracțiune, Parchetul a avut în vedere mai multe argumente:

Un prim argument l-a constituit acela că în ziua de 20 mai 2011, inculpatul B. (acționar la SC R.R. SA Tg. Mureș) a solicitat, prin intermediul martorului R. (directorul societății respective) martorului K. (viceprimarul municipiului Tg. Mureș), plata de către primărie a unei facturi de "șase, șapte miliarde" (fila 8 din rechizitoriu).

Audiat cu privire la împrejurarea respectivă, martorul K. a precizat, în declarația din data de 04 octombrie 2011, că „Nu îmi amintesc dar s-ar putea să fi plătit în data de 20 mai 2011 suma de 5-6 miliarde lei dintr-o factură cu siguranță mult mai mare, emisă anterior de SC R.R. SA către Primăria Tg. Mureș".

De asemenea, martorul R. a relatat, în declarația din 04 octombrie 2011, că „Din câte cunosc, anul acesta s-au încheiat două contracte de împrumut (nu rețin exact) între SC R.R. SA (în calitate de împrumutător) și O.O. (în calitate de împrumutat), din care un contract era de 700.000 lei, însă despre celălalt contract nu-mi amintesc, însă suma, cu siguranță, era mai mică. Și de această dată din partea SC R.R. SA a semnat domnul B. Nu cunosc cine a semnat din partea O.O. În dimineața zilei de 20 mai 2011, am fost apelat telefonic de către domnul B., care mi-a zis să trec pe la Primăria Tg. Mureș, la domnul viceprimar D., în vederea efectuării unei plăți de către primărie către SC R.R. SA, a sumei de 6-700.000 lei, reprezentând contravaloarea unor facturi de prestări servicii a firmei noastre către primărie. Din câte îmi amintesc, am fost imediat la Primăria Tg. Mureș, însă nu mai rețin dacă am discutat cu domnul viceprimar D. (știu că acesta este și în Consiliul de Administrație al O.O.). Știu că s-a făcut o plată în jur de până în 600.000 lei, prin virament bancar. La aproximativ 2 ore după discuția telefonică domnul B. m-a sunat din nou. I-am spus acestuia că primăria plătise până în 600.000 lei, iar la întrebarea domnului B., dacă primăria a efectuat vreo plată pe SC Z.Z. SRL, i-am spus că nu și că trebuie să mă duc zilele următoare să mi se comunice dacă se mai achită vreo diferență de bani. în mod cert banii respectivi au intrat în contul de trezorerie al SC R.R. SA. Nu știu ce a făcut domnul B. cu banii respectivi, însă cunosc faptul că acesta mai ridica din când în când sume de bani din casieria SC R.R. SA, dar fără să știu destinația acestora".

Audiat în fata instanței de judecată la termenul din 07 februarie 2012, martorul R. a precizat că „Știu că s-au ridicat de organele de anchetă vreo 4-5 contracte de sponsorizare încheiate de firma la care sunt administrator și membru în cadrul consiliului de administrație al firmei, împreună cu B. În afară de contractele respective, altceva nu cunosc în relația dintre firma Salubriserv și O.O. Știu că există 2 contracte de împrumut între S. și O.O., nu mai rețin sumele și nici cine a semnat din partea firmei".

S-a susținut de acuzare că scopul remiterii sumei de bani și transportul gratuit cu elicopterul l-a reprezentat delegarea de către inculpatul A., în calitatea sa de președinte al M.M. a unor arbitri agreați de inculpatul B. și în virtutea relații economice, dar mai ales a celor personale și către sponsorul principal al echipei de fotbal și anume Primăria Târgu - Mureș (fila 24 din rechizitoriu).

Însă, un astfel de scop nu a fost dovedit prin nicio probă de către acuzare.

Ori, fără condiția scopului nu există infracțiune de corupție.

În legătură cu această împrejurare, inculpatul A. a precizat constant că nu a purtat discuții cu niciun arbitru în sensul de a influența în vreun fel activitatea de arbitraj.

În același sens sunt și declarațiile arbitrilor audiați în cauză.

Astfel, martorul M.I. a precizat că a aflat că a fost desemnat arbitru asistent la meciul O.O. - P.P. în momentul în care a primit un e-mail de la secretara M.M. și așa s-a procedat de fiecare dată.

A mai precizat martorul că nu a primit nicio rugăminte din partea inculpatului A. să favorizeze echipa O.O. (la termenul de judecată din 13 decembrie 2011).

Martorul L. a precizat la termenul de judecată din 13 decembrie 2011 că inculpatul A. i-a solicitat să fie corect și să respecte tot ceea ce este legat de linia U.E.F.A. - F.I.F.A., martorul considerând că este o situație normală ca inculpatul A. să procedeze de această manieră, să îmbărbăteze arbitrii, să fie corecți, să nu cedeze niciunei ingerințe sau presiuni, totul pentru a se realiza un arbitraj corect.

Cu ocazia reaudierii martorului la termenul din 21 decembrie 2012, acesta a precizat încă odată că mesajul inculpatului A. a fost în sensul unui arbitraj corect și că nu s-a întâmplat niciodată ca inculpatul A. să-i sugereze să aibă grijă de vreo echipă.

Martorul X. a precizat că se lua la cunoștință despre faptul că au fost delegați la vreun meci de fotbal prin consultarea site-ul M.M., că la meciul la care a arbitrat nu a vorbit cu inculpatul A. nici înainte, nici după meci, iar cu ocazia reaudierii, la termenul de judecată din 01 februarie 2013, martorul a precizat că: „nu mi-a spus vreodată inculpatul A. să am grijă de vreun meci".

Martorul O. a declarat la termenul de judecată din 29 martie 2013 că niciodată inculpatul A. nu i-a solicitat și nici nu i-a sugerat să favorizeze o anumită echipă de fotbal.

Martorul Ț. a menționat în declarația pe care a dat-o la 29 martie 2013 că nu a fost solicitat vreodată de inculpatul A. să favorizeze o anumită echipă și nici nu i-a fost sugerat să facă acest lucru.

Martorul U. a menționat în declarația dată la termenul din 07 februarie 2013 că a vorbit telefonic de mai multe ori cu inculpatul A. și acesta i-a dat sfaturi de seriozitate, vorbind în acest sens și cu ceilalți arbitri, nu doar cu martorul, iar toate sfaturile erau în sensul de a avea o comportare ireproșabilă. A mai precizat martorul că nu au fost suspiciuni despre modalitatea de delegare a arbitrilor la meciurile de fotbal.

Martorul N. a precizat în declarația sa din 06 martie 2012 că inculpatul A. nu i-a făcut nicio solicitare în privința delegărilor de arbitri.

De altfel, inculpatul A. nu lua singur decizia de a delega pe arbitri Ia meciurile de fotbal, ci efectua această activitate împreună cu martorul P.

În declarația dată la data de 06 martie 2012, martorul P. a precizat că delegările arbitrilor de Liga I le făcea el și inculpatul A. și că nu a insistat inculpatul A. să fie desemnat vreun arbitru anume la vreunul din meciuri.

S-a observat că, fiind audiați arbitri, atât la urmărirea penală, cât și în fața instanței în condiții de oralitate, contradictorialitate și publicitate, se conturează ca situație de fapt împrejurarea că inculpatul A. făcea delegările de arbitri la meciurile de fotbal împreună cu martorul P., că înlocuirile arbitrilor se realizau în caz de imposibilitate de arbitrare cum ar fi în caz de boală, că delegările erau afișate pe site-ul M.M. și că de acolo luau cunoștință arbitri de faptul că au fost delegați și că inculpatul adresa mesaje în privința unui arbitraj corect, ireproșabil în ideea respectării a ceea ce este legat de linia U.E.F.A. - F.I.F.A.

Fiind audiat la termenul din 21 decembrie 2012 (fila 250 vol. II instanță), martorul P. a precizat că a avut calitatea de vicepreședinte al M.M., calitate în care împreună cu inculpatul A. participa la efectuarea delegărilor de arbitri din Liga I că, după finalizare acestea erau înaintate martorei I.D. - secretară la acel moment, precum și faptul că puteau interveni schimbări în delegările arbitrilor, dar numai din motive obiective cum ar fi cazurile de boală, sau accidentări, probleme de familie, iar schimbarea se făcea la cererea scrisă a arbitrilor.

A mai precizat martorul că inculpatul A. niciodată nu a încercat să impună desemnarea a unui anumit arbitru.

Martora B.B.B. fiind audiată la termenul din 29 martie 2013 (fila 62 vol. VIII, instanță) a precizat că a avut funcția de secretară la M.M. - Departamentul ... și a II-a, calitate în care prezenta șefului ei - martorul A.A. diagrama cu jocurile fixate -date, ora și programul competițional, acesta stabilea delegările de arbitri după care le prezenta președintelui spre avizare, lucrarea îi era apoi restituită, după care ea în calitate de secretară redacta lucrarea respectivă și comunica pe e-mail arbitrilor cele stabilite. A mai precizat martora B.B.B. că nu a auzit discuții în sensul că anumiți arbitri sa fie desemnați pentru anumite meciuri, toată activitatea desfășurânciu-se corect și transparent.

Pentru lămurirea aspectului dacă inculpatul A. ar fi sugerat vreunui arbitru să favorizeze vreo echipă de fotbal, Curtea a dispus, la termenul din 05 decembrie 2012, reaudierea arbitrilor indicați ca martori în actul de acuzare.

Fiind reaudiați martorii L., O., Y., K.K.., A.A., X. și W. au precizat că nu a existat situație în care inculpatul A. să le solicite sau să le sugereze să favorizeze vreo anumită echipă de fotbal.

Dimpotrivă, martorii au arătat că le-a fost solicitat de inculpatul A. - în calitatea se de președinte al M.M. - să practice un arbitraj corect, precum și faptul că relația lor cu președintele era una strict profesională.

De altfel, însuși actul de acuzare consideră că ar fi absurd să se creadă că echipa din Târgu - Mureș ar fi fost ajutată de arbitraje pentru a câștiga titlul de campioană din moment ce condiția acestei formații era de mijlocul clasamentului, care are ca obiectiv evitarea retrogradării (fila 27 din rechizitoriu).

În contextul celor arătate, s-a reținut că nu există nicio probă din care să rezulte că între inculpații A. și B. a existat o înțelegere în sensul ca inculpatul A. să delege arbitri „agreați de echipa gazdă".

Ori acuzarea avea obligația să indice probele care dovedesc existența înțelegerii între cei doi.

O astfel de înțelegere nu numai că nu a fost dovedită, dar nu se poate nici bănui, din moment ce inculpatul A. nu făcea singur delegările, ci împreună cu martorul P., iar martorii audiați au precizat că inculpatul A. nu a făcut altceva decât să le transmită mesajul să efectueze un arbitraj corect.

Mai mult, inculpatul B. nu avea nicio calitate oficială la clubul O.O.

Și mergând mai departe, nu se știe cine trebuia să agreeze anumiți arbitri, jucătorii echipei sau directorul clubului O.O., martorul M. sau altă persoană. În orice caz acea persoană trebuia nominalizată.

Martorul M. a precizat la termenul din 13 decembrie 2011, că inculpatul B. nu este un oficial al clubului, că el, personal nu l-a întâlnit niciodată pe inculpatul A., deoarece a fost preocupat doar de echipa clubului și nu de cine făcea arbitrajul.

Mergând pe raționamentul acuzării, ar fi fost necesar să fie dovedită, ca situație preexistentă înțelegerea între echipa gazdă, jucătorii echipei sau directorul clubului O.O. și inculpatul B. în sensul că acesta să facă demersuri pentru desemnarea unor anumiți arbitri agreați de ei și mai departe înțelegerea între inculpatul B. și inculpatul A. în sensul desemnării unor anumiți arbitri, la anumite meciuri de fotbal.

Ori, nici una din aceste înțelegeri nu a fost dovedită.

Faptul că inculpatul B. nu era un oficial al clubului, că simpatiza echipa locală, că acesta a sponsorizat echipa ori că a încheiat contract de prestări servicii cu Primăria Târgu-Mureș, fiind logic să încaseze sume de bani pentru serviciile prestate nu au conotație penală.

A mai susținut acuzarea că inculpatul B. avea un interes ca sponsor al clubului O.O., aducând ca argumente următoarele:

„Inculpatul B. în calitate de membru în comitetul executiv al N.N., își crease un puternic sistem de relaționare cu persoane influente din cadrul N.N., Ș.Ș. (fiul martorului J., T.T. îl are ca naș de cununie pe inculpatul A.) și B., prin intermediul cărora obținea informații nepublice, cum ar fi: aflarea numelui arbitrului ce urma să fie delegat la meciurile echipei O.O. cu mult înainte ca acesta să fie cunoscut de publicul larg, problemele financiare ivite în cadrul Ș.Ș.. din România.

Inculpatul A. îl considera pe inculpatul B., conform afirmațiilor acestuia din urmă, ca fiind «fratele său»" (fila 13 din rechizitoriu).

În legătură cu susținerile Parchetului, inculpatul B. a precizat, la termenul de judecată din 09 noiembrie 2011, că „Precizez că eu în clubul O.O. nu am nicio calitate, dar e normal să-mi simpatizez echipa locală, accentuez că nu aveam nicio putere de decizie".

De asemenea, martorul K. a precizat, în declarația din 04 octombrie 2011, că „Inculpatul B. nu deținea nicio calitate oficială în cadrul O.O., ci doar sponsoriza echipa și a împrumutat clubul cu 9 miliarde de ei. Obișnuiam să discut telefonic cu inculpatul B. despre problemele pe care le întâmpina clubul. Uneori știind că acesta era membru al Comitetului Executiv al N.N. îi spuneam să meargă la federație și să se certe cu aceștia (...). Legat de transferul jucătorului Ț.Ț. Ia O.O., în săptămâna premergătoare meciului O.O. și W.W. i-am solicitat telefonic inculpatul B. după ce avusesem o discuție cu președintele O.O. - M., dacă poate, legal să vorbească în Comitetul executiv al N.N., dacă poate fi întrunită comisia mai repede pentru a putea trece perioada în care putea fi soluționată contestația și astfel jucătorul să poată evolua în partida cu W.W. Sunt sigur dl inc. B. nu l-a suna: pe H. așa cum s-a lăudat în convorbirea telefonică, pentru întrunirea comisiei, iar jucătorul Ț.Ț. nu a jucat în meciul respectiv";

La termenul din 17 ianuarie 2012, martorul a mai precizat că „inculpatul B. nu avea nicio calitate la O.O. Din câte știu eu, inculpatul B. nu putea avea beneficii bănești în urma celor relatate de mine".

La termenul de judecată din 06 martie 2012, martorul P. a precizat că „inculpatul B. nu are legătură juridică cu fotbalul O.O.".

Este real că inculpatul B. a împrumutat și sponsorizat clubul O.O., dar aceasta nu înseamnă că a încheiat o înțelegere cu inculpatul A. pentru ca acesta din urmă să delege anumiți arbitri care să favorizeze echipe locale. Așa cum s-a arătat mai sus, inculpatul A. nu făcea singur delegările, iar existența unei înțelegeri nu a fost dovedită în niciun fel. De altfel, nici acuzarea nu a susținut existența unei înțelegeri, evitând folosirea acestui termen.

Discuțiile telefonice cu martorul K. în legătură cu plata de către Primăria Târgu - Mureș către firma SC R.R. SA nu sunt relevante pentru cauza dedusă judecății, fiind evident că sumele aferente contractului de prestări servicii se impuneau a fi plătite, iar conversațiile pe această temă exced cadrului procesual.

Nici împrejurarea că martorul K. i-a solicitat telefonic inculpatului B., după ce în prealabil a avut o discuție cu președintele O.O. - martorul M., dacă poate, legal, să vorbească la Comitetul Executiv N.N. pentru a se întruni mai repede comisia, astfel încât jucătorul Ț.Ț. să poată evolua în partida W.W., nu are relevanță în cauză.

De altfel, martorul a precizat că este sigur că inculpatul B. nu l-a sunat pe H., așa cum s-a lăudat, iar jucătorul Ț.Ț. nu a jucat în meciul respectiv, fapt ce denotă că este gratuită afirmația că inculpatul B. avea influență asupra conducerii N.N., influenta nefiind concretizată în niciun fel.

Evident că persoanele care frecventează lumea fotbalului, ca de altfel orice alt mediu, artistic, show biz, se cunosc între ei, participă la evenimentele din viata fiecăruia, cum ar fi în cazul de fată la nunțile copiilor, dar această atitudine este una normală și nici măcar nu este susceptibilă de comentarii.

De altfel, prezintă relevanță în cauză și împrejurarea că nu a existat nicio plângere sau sesizare în perioada respectivă din partea vreunei echipe de fotbal din țară în sensul că arbitrajul a fost incorect, că în vreun meci arbitrii ar fi favorizat vreo echipă de fotbal.

O infracțiune de corupție, cum este de dare de mită nu poate exista fără un scop, fără o situație precisă, dovedită printr-o înțelegere.

Ori, un astfel de scop nu a fost dovedit prin nicio probă.

Pentru a exista o infracțiune de dare sau luare de mită este esențial să fie dovedită înțelegerea existentă între cel care oferă și cel care primește în legătură cu privire la scopul, motivul mitei.

Au fost propuși de acuzare și audiate de instanță persoane care au avut calitatea de arbitri în sezonul 2010/2011 și niciunul dintre ei nu a relatat că ar fi primit din partea inculpatului A. măcar o singură sugestie în sensul favorizării echipei gazdă O.O., ca de altfel a niciunei echipe de fotbal.

Inculpatul A. a precizat la termenul din 09 octombrie 2012, că nu a purtat discuții cu niciunul din arbitrii, iar arbitrii au precizat că toate îndemnurile inculpatului A. în calitatea sa de președinte al M.M. de fotbal au fost în sensul efectuării unui arbitraj corect, care să corespundă exigențelor U.E.F.A. - N.N.

S-a impus a se preciza și împrejurarea că, de-a lungul procesului, au fost prezentate versiuni diferite asupra scopului pentru care se susține că s-ar fi remis mita.

Astfel, în procesul verbal de sesizare din oficiu din 07 iulie 2011 (fila 3 din dosarul de urmărire penală) s-a menționat că suma de 19.000 euro a fost primită de inculpatul A. „în schimbul delegării la meciul de fotbal O.O. - X.X. a unei delegări de arbitri agreată de echipa gazdă".

Ulterior, în referatul din 20 iulie 2011 (aflat la fila 106 din dosarul de urmărire penală), prin care propunea autorizarea interceptării și înregistrării audio-video, Parchetul a susținut că suma respectivă a fost primită „în schimbul delegării la meciul de fotbal O.O. - X.X. a unei brigăzi de arbitri care să defavorizeze echipa O.O. Deși pare ciudată, intenția numitului B. este justificată din punct de vedere material, în condițiile în care obținerea unui rezultat pozitiv în ultima etapă a campionatului de fotbal de către O.O. ar fi indus costuri suplimentare în sarcina conducerii clubului, aferente achitării primelor de obiectiv, evident mai mari pentru jucători și staff-ul tehnic, consecința ocupării unui loc superior în clasamentul general, ce ar fi depășit cu mult suma de 300.000 de euro (diferența dintre sumele de bani ce revin din drepturile de televizare pentru ocupantele locurilor 7 respectiv 10 din clasament)".(Această situație de fapt menționată și în Încheierea Tribunalului București nr. 964/A.I din 21 iulie 2011).

De asemenea, în referatul din 17 august 2011 (aflat la fila 122 din dosarul de urmărire penală) s-a reținut aceeași situație de fapt, ea fiind preluată și în Încheierea nr. 1064/A.I. din 18 august 2011 a Tribunalului București (situație identică și în referatul din 14 septembrie 2011- aflat la fila 134 dosarul de urmărire penală - și Încheierea nr. 1181/ A.I din 15 septembrie 2011 a Tribunalului București)

În Rezoluția de începere a urmăririi penale nr. 150 din 21 septembrie 2011, aflată la fila 7 din dosarul de urmărire penală, s-a reținut că „La data de 21 mai 2011, cu ocazia exercitării atribuțiilor de serviciu ca supervizor la meciul de fotbal O.O. - P.P. din cadrul etapei …, a primit de la numitul B., prin intermediu numiților D. și C. suma de 19.000 euro în scopul delegării unor arbitri agreați de echipa de fotbal târgmureșeană, la jocurile ediției de campionat 2011-2012. Cu aceiași ocazie numitul A. a beneficiat de transport gratuit cu elicopterul pe ruta București - Târgu Mureș și retur, folos oferit de numitul B. cu ajutorul numitului D." (aceeași situație de fapt este reținută și în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale din 24 septembrie 2011, ora 23:15, aflată la fila 46 din dosarul de urmărire penală).

În referatul cu propunere de arestare preventivă se arată că suma de 19.000 euro și transportul gratuit cu elicopterul s-au făcut „în scopul delegării unor arbitri agreați de echipa de fotbal târgmureșeană la jocurile ediției de campionat 2011-2012" (fila 7 din Încheierea nr. X/3/2011 din 25 septembrie 2011 a Tribunalului București, secția I, prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților A. și B.).

În cele din urmă, în rechizitoriu s-a susținut că banii și foloasele necuvenite s-ar fi remis pentru delegarea unor arbitri agreați de inculpatul B., fără să se mai precizeze și ediția de campionat.

De altfel, în opinia separată din Încheierea nr. X/3/2011 din 30 septembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, judecătorul a reținut că „din actele și lucrările dosarului nu rezultă care ar fi motivul pentru care inculpatul B. a dat, iar inculpatul A. a primit suma de 19.000 euro și transportul cu elicopterul.

Astfel, din procesul verbal de sesizare din oficiu din data de 07 iulie 2001 rezultă că motivul mitei este delegarea la meciul de fotbal O.O. - X.X. a unei brigăzi de arbitri agreată de echipa gazdă.

În referatele prin care s-a solicitat autorizarea și prelungirea autorizării privind înregistrarea audio-video a convorbirilor telefonice ale inculpaților, motivul mitei este altul și anume delegarea la meciul de fotbal O.O. - X.X. a unei brigăzi de arbitri care să defavorizeze echipa O.O. și deși pare ciudată, intenția inculpatului B. este justificată din punctul de vedere material, în condițiile în care obținerea unui rezultat pozitiv în ultima etapă a campionatului de fotbal de către O.O. ar fi indus costuri suplimentare în sarcina conducerii clubului, aferentă achitării primelor, consecința ocupării unui loc superior în clasamentul general.

În rezoluția de începere a urmăririi penale din data de 21 septembrie 2011 și în referatul cu propunee de arestare preventivă a inculpaților A. și B. se menționează un alt motiv al mitei, diferit de celelalte două arătate, respectiv delegarea unor arbitri agreați de echipa de fotbal târgmureșeană la jocurile ediției de campionat 2011-2012.

Prin urmare, din examinarea dosarului rezultă că nici pentru organele de urmărire penală lucrurile nu sunt clar sub acest aspect, fiind evident că nu au reprezentare exactă a motivului mitei" (fila 11).

Acuzarea a susținut ca argument în conturarea vinovăției inculpaților A. și B. că inculpatul A. a primit de la coinculpatul B. suma de 19.000 euro în elicopter, de la inculpatul D., în condițiile în care cei doi fuseseră împreună pe parcursul zilei respective mai multe ore. Or, dacă ar fi dorit să-i dea o sumă de bani, inculpatul B. o putea face în condiții de confidențialitate pe parcursul orelor în care a fost singur cu coinculpatul A.

De precizat că, nu se știa dacă suma de 19.000 a fost în euro, dolari sau lei, întrucât din conversația telefonică ce a avut loc între inculpatul B. și inculpatul C., nu rezultă dacă suma respectivă era în lei, euro sau altă monedă.

De altfel, în legătură cu această împrejurare, cei doi inculpați au fost reaudiați la termenul de judecată din 09 octombrie 20212, ocazie cu care au precizat că:

„în ziua respectivă am stat cu inculpatul B. de la orele 14 la orele 19, jumătate din acest interval l-am petrecut în incinta hotelului unde am luat și masa împreună iar cealaltă jumătate am stat unul lângă altul la meci împreună. De la hotel la stadion am mers împreună cu inculpatul B., el conducând mașina personală" (declarația inculpatului A.);

„La data de 21 mai 2011 am petrecut împreună cu inculpatul A. circa 4 ore din care am servit masa la Hotel Y.Y. într-un separeu iar după ce am servit masa am mers împreună la meci cu mașina mea personală. Eu am condus mașina. În separeu, când am servit masa eram numai noi doi și doar băiatul care ne-a servit a avut posibilitatea să ne vadă" (declarația inculpatului B.).

Mai mult, atâta vreme cât inculpatul B. era monitorizat permanent, iar organele de urmărire penală cunoșteau în timp real toate mișcările acestuia, nimic nu le împiedica să procedeze la prinderea în flagrant a inculpatului A. la coborârea din elicopter.

S-a mai susținut ca argument al infracțiunii de dare de mită de către inculpatul B. către inculpatul A. schimbul valutar efectuat în dimineața zilei de 21 mai 2011, prin SC U.U. SRL Sighișoara a sumei de 25.000 euro, primită în două tranșe, una de 4.000 euro la 20 mai 2011 și 21.00 euro la 21 mai 2011.

Inculpatul B. a declarat în sensul că a avut nevoie de o sumă de bani, de 24.000 euro, că s-a purtat discuții în jurul unei sume de bani în euro, dar că suma avea altă destinație, respectiv pentru a fi dată șoferilor I.I.. și J.J., care urmau să plece în Germania încărcați cu lemne de foc și a cumpăra de acolo mobilă.

În legătură cu împrejurarea respectivă, martorii I.I.. și J.J. (șoferi la societatea comercială a inculpatul B.), au declarat la termenul de judecată din 03 aprilie 2012 și 25 aprilie 2012, că:

- „Am efectuat transporturile respective cam în fiecare lună, iar ca dată de plecare se situa după 20 ale fiecărei luni. Din câte îmi aduc aminte aș putea să precizez 19 februarie, 20-21 martie, 23-24 mai, în aprilie nu mai rețin data, dar am efectuat transport. De mai multe ori am ridicat bani de la recepția hotelului pentru a plăti marfa din Germania și pentru a efectua service dacă era nevoie. Cel mai mult am avut asupra mea 24-25 mii euro. Inculpatul B. îmi spunea de fiecare dată să merg să ridic banii de la recepție și îi primeam în plic și precizez că am ridicat bani atât de la recepție, cât și de la inculpat personal" (I.I..);

„De obicei primesc sume de 25 mii euro, de 30, depinde de valoarea contractului. De la casieria firmei la care lucrez primesc banii atunci când aduc mărfuri pentru firmă, iar atunci când aduc mărfuri pentru alte firme, primesc banii de la firmele respective. Inculpatul B. este cel care mă trimite în curse, el știe valoarea contractelor și eu cu acesta discut aspectele legate de transport. Dacă ajung la o oră mai târzie decât programul casieriei, găsesc plicul cu bani la portarul firmei, acesta stând acolo non stop.(...). De obicei, contractele sunt cam de sfârșitul lunii, 21, 22, 23 ale fiecărei luni, iar banii dacă rămân, îi returnez. Eu fac 2-3 sau 4 curse pe lună" (J.J.).

A mai susținut acuzarea că suma de 19.000 euro a fost remisă de inculpatul B. către inculpatul A., prin intermediul coinculpatului D., după terminarea meciului de fotbal O.O. - P.P.

Nu se înțelege de ce a fost nevoie de implicarea inculpatului D. în remiterea sumei de bani, din moment ce inculpații A. și B. au petrecut câteva ore în ziua respectivă, au servit masa împreună, au mers la stadion împreună cu mașina inculpatului B., timp suficient pentru ca inculpatul B. să înmâneze suma de bani.

Chiar dacă s-ar fi dovedit că primul ar fi dat celui de-al doilea vreo sumă de bani, tot ar fi fost nevoie să se facă dovada de acuzare a înțelegerii între cei doi inculpați cu privire la faptul că se dă o sumă de bani pentru un serviciu anume.

Dar, chiar presupunând că inculpatul D. ar fi luat de la recepția hotelului un plic pe care să-l înmâneze persoanei pe care o transporta cu elicopterul la București trebuie dovedit că a și știut sau a avut reprezentarea că este complice la o faptă penală. Aceeași este și situația inculpatului C.

Ori este greu de presupus, dacă nu imposibil de presupus că dacă unul din acționarii unei societăți comerciale transmite unui angajat să ia un obiect dîntr-un anume loc și să-l dea unei alte persoane, șeful său l-ar și informa pe angajat ce anume conține obiectul respectiv și pentru care motiv anume se dă unei alte persoane.

Mai mult, nu s-ar putea crede că un angajat și-ar întreba șeful pentru care motiv s-ar da obiectul respectiv sau ar cere alte explicații.

De precizat că în prezenta cauză toți inculpații au fost audiați separat.

În declarația dată în fața instanței, inculpa

§ Cauze similare