ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 182/2016

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 182/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Decizia nr. 182/2016

Deliberând asupra apelurilor;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. x/P/2013 din data de 12 iunie 2013, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, au fost trimiși în judecată inculpații:

-

A.,

comisar șef secție Garda Financiară - Secția Teleorman, pentru infracțiunea de abuz în serviciu împotriva intereselor publice în formă calificată prev. de art. 248 C. pen. ant. rap. la art. 248

1

C. pen. ant.

- B.,

comisar superior Garda Financiară Secția Teleorman, pentru infracțiunea de abuz în serviciu împotriva intereselor publice în formă calificată prev. de art. 248 C. pen. ant. rap. la art. 248

1

C. pen. ant.;

- C.,

comisar Garda Financiară - Secția Teleorman, pentru infracțiunea de abuz în serviciu împotriva intereselor publice in formă calificată prev. de art. 248 C. pen. ant. rap. la art. 248

1

C. pen. ant.;

- D.,

avocat în cadrul Baroului Teleorman, pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 3 și art. 9 alin. (1) Iit. h), alin. (3) din Legea nr. 241/2005, ambele cu aplic. art. 33 lit. a) din C. pen. ant.

Pentru a dispune in acest sens, procurorul a reținut, conform rechizitoriului, următoarea situație de fapt:

În perioada 2006-2012, inculpatul D., avocat în cadrul Baroului Teleorman, s-a sustras de la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stal prin neînregistrarea în evidența contabilă, cu rea-credință, a operațiunilor comerciale efectuate și a veniturilor realizate și a refuzat să refacă evidența contabilă dispărută.

Inculpatul D. a beneficiat, în derularea activității infracționale. de sprijinul funcționarilor din cadrul Gărzii Financiare - Secția Teleorman, și anume inculpații A., comisar șef Secție Garda Financiară Teleorman, și B. și C., comisari superiori în cadrul aceleiași instituții. însărcinați cu efectuarea controlului, care. prin exercitarea necorespunzătoare a atribuțiunilor de serviciu, deși aveau indicii suficiente privind efectuarea unor operațiuni financiare și obținerea unor venituri de către avocatul D., au refuzat, cu știință, să realizeze un control efectiv activității acestuia în vederea identificării activității economice și stabilim prejudiciului, sesizând organele penale, de conivență cu D., doar pentru faptul că acesta refuză să întocmească evidențe contabile.

Înțelegerea dintre inculpații menționați și inculpatul D. ia intărit acestuia încrederea ca poate încheia orice înscrisuri contabile, poate emite orice chitanțe fără nicio acoperire în plățile făcute, poate încasa orice sumă de bani, fără a da nicio socoteală vreunei autorități.

Inculpatul D. a invocat în fața autorităților dispozițiile unei hotărâri judecătorești pronunțate de Judecătoria Alexandria, în anul 2000, potrivit cărora acesta beneficiază de scutirea de impozit ție îmifunie realizate ca avocat", hotărâre care a fost pronunțată în baza unor dispoziții legale abrogate ulterior de C. fisc.

Inculpatul D. exercită profesia de avocat în condițiile Legii nr. 51/1995, cu modificările ulterioare, pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, în cadrul Cabinetului individual de avocatură D. - avocat P.F.A., înscris în tabelul avocaților definitivi din cadrul Baroului Teleorman.

În perioada 2006 - 2012, inculpatul D., în calitate de avocat în cadrul Baroului Teleorman, în exercitarea funcției, a realizat venituri. sustrâgându-se de la plata impozitelor și taxelor datorate statului.

Inculpatul nu a ținut evidența contabilă potrivit dispozițiilor legii, iar în perioada 2006 - 2012, Cabinetul de avocatură D. reprezentat de D. nu a depus declarații fiscale, astfel cum rezultă din adresa din 10 decembrie 2012 a Administrației Finanțelor Publice Alexandria.

Avocatul D. a refuzat, cu intenție, să țină evidența contabilă a operațiunilor efectuate în exercitarea profesiei în perioada analizată, invocând în fața autorităților dispozițiile sentinței civile nr. 688 din 29 februarie 2000 pronunțată de Judecătoria Alexandria în Dosarul nr. x/2000, potrivit căreia acesta .beneficiază de scutirea ele impozit pe veniturile realizate ca avocat conform art. 1 pct. 1 clin O.G. nr. 17/1995 aprobată prin Legea nr. 122/1995, coroborat cu art. 6 lit. i)."

Dispozițiile hotărârii judecătorești mai sus menționate au rămas iară efecte după intrarea în vigoare a N.C.F., și anume Legea nr. 571/2003, la data de 01 ianuarie 2004.

Potrivit art. 42 lit. s) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc., în înțelesul impozitului pe venit, doar veniturile reprezentând avantaje în bani și/sau în natură primite de urmașii eroilor-martiri și de luptătorii pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, în considerarea acestei calități, nu sunt impozabile. însă nu și veniturile obținute din exercitarea profesiei de avocat, care sunt supuse impozitului pe venit, așa cum prevede art. 41 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc.

Deși hotărârea judecătorească mai sus menționată nu se referea și Ia scutirea de plata taxei pe valoare adăugată, avocatul D. a refuzat declararea și plata T.V.A. aferentă operațiunilor efectuate către bugetul de stat.

Inculpatul D. era obligat, conform dispozițiilor legale, să țină evidență contabilă pentru activitățile pe care le deslașoară în cadrul activității de avocat, indiferent de forma de organizare.

Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea contabilității nr. 82/1991 republicată . Instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane juridice cu și fără scop patrimonial, precum și persoanele fizice care desfășoară activități producătoare de venituri au. de asemenea, obligația să organizeze și să conducă contabilitatea proprie- respectiv contabilitatea financiară și, după caz, contabilitatea de gestiune."

Potrivii art. 6 alin. (1) din Legea contabilității, orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează in momentul efectuării ei intr-un document care stă la baza inregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ", iar potrivit alin. (2) .documentele justificative care stau la baza inregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.

"Potrivit art. 10 din Legea contabilității,,. Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității la persoanele prevăzute la artl revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care arc obligația gestionării unității respective."

De asemenea, Ordinul nr. 1040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea evidenței contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind C. fisc. prevede la art. 1 „Contribuabilii care obțin venituri din activități independente sunt obligați, potrivit prevederilor art. 49 alin. (8) din Legea nr. 57112003 privind C. fisc. să organizeze și să conducă evidența contabilă in partidă simplă."

Potrivit Legii nr. 571/2003 privind C. fisc., pentru veniturile obținute din exercitarea profesiei de avocat, D. era obligat să organizeze și să conducă contabilitate în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidența contabilă, să depună declarații privind veniturile realizate la organul fiscal competent pentru fiecare an fiscal și să plătească impozit pe venit.

Potrivit art. 41 din C. fisc., veniturile din activități independente sunt supuse impozitului pe venit, iar art. 46 definește veniturile din activități independente, printre altele, ca fiind veniturile obținute din profesii libere realizate individual și/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activități adiacente. Alin. (3) al art. 46 definește, la rândul său, veniturile din profesii libere. printre altele, ca fiind veniturile obținute din exercitarea profesiei de avocat.

De asemenea, pentru operațiunile desfășurate în exercitarea profesiei de avocat, inculpatul D. trebuia să solicite înregistrarea în scopuri de T.V.A. după depășirea plafonului de scutire, să țină o evidență a operațiunilor efectuate în desfășurarea activității economice, să colecteze T.V.A. pentru operațiunile impozabile (să depună la organele fiscale competente deconturi de taxă și să achite taxa de plată. Potrivit art. 127 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc., cuprins în Titlul VI intitulat „Taxa pe valoare adăugată definește persoana impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice de natura celor prevăzute la alin. (2). oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități, iar potrivit alin. (2)., activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor libere sau asimilate acestora (...).

Pentru stabilirea activității generatoare de venituri și a eventualelor obligații fiscale datorate bugetului statului de către avocatul D. în exercitarea profesiei, Direcția Națională Anticorupție a solicitat în mod repetat Gărzii Financiare, în Dosarul nr. x/P/2010, în temeiul art. 4 alin. (1)

1

din O.U.G. nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, efectuarea unui control operativ al operațiunilor comerciale derulate de acesta, în condițiile în care inculpatul declara că refuză să țină evidență contabilă, întrucât nu are calitatea de persoană impozabilă, fiind scutit printr-o hotărâre judecătorească.

În cursul urmăririi penale au fost solicitate, în condițiile legii, relații de la unitățile bancare unde avocatul D. are sau a avut deschise conturi bancare pentru perioada analizată, în vederea descoperirii eventualelor activități economice, respectiv încasări și plăți.

Din rulajele conturilor bancare a rezultat faptul că avocatul D. a realizat, în perioada 2006-2011, venituri brute din exercitarea profesiei în cuantum total de 19.840.255,19 lei și a efectuat plăți constând în comisioane și alte servicii bancare în cuantum total de 12,303,22 lei.

Din situația rulajelor conturilor în perioada analizată, a rezultat faptul că inculpatul D. a încasat sume de bani de la clienți, precum: SC E. SRL, SC F. SA, G. Ploiești, SC H. SA, Primăria Călinești, SC I. SA, SC J. SA, SC K. SRL, SC L. SRL, SC M. SRL, SC N. SRL, SC O. SRL, SC P. SRL, B.E.J.,R., B.E.J.,S., SC T. SRL, SC U. SRL, SC V. SRL, SC X. SRL, SC Z. SA, SC Y. SRL, SC A.A. SRL - filiala Alexandria, SC B.B. SRL, SC C.C. SRL, SC D.D. SRL, B.E.J.,E.E., SC F.F. SRL, SC G.G. SA, SC H.H. SRL, SC I.I. SRL, SC J.J. SA, SC K.K. SRL, SC L.L. SRL, SC M.M. SRL, SC N.N. SRL, SC O.O. SRL, SC P.P. SRL, SC R.R. SRL, SC S.S. SRL, SC T.T. SRL.

Prin rezoluția nr. x/P/2010 din data de 09 noiembrie 2012 s-a dispus efectuarea de către Serviciul Specialiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a unei constatări de specialitate în vederea stabilirii faptului generator al obligației de plată la bugetul de stat a impozitelor și taxelor aferente, precum și a eventualului prejudiciu.

În cauză, a fost întocmit raportul de constatare din data de 20 decembrie 2012 de către specialiștii Direcției Naționale Anticorupție, fiind analizată, în cadrul constatării, activitatea economică a inculpatului D. în perioada 2006-2012.

Astfel, din cuprinsul raportului de constatare rezultă faptul că impozitul pe veniturile realizate de inculpatul D., în perioada 2006 - 2011, din exercitarea profesiei de avocat, este în sumă de 3.1 55.353 lei.

Pentru veniturile obținute din exercitarea profesiei de avocat în anul 2012, avocatul D. avea obligația de a depune o declarație privind venitul realizat la organul fiscal competent până la data de 25 mai 2013, potrivit art. 83 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc.

În ceea ce privește obligația inculpatului D. de a depune declarații fiscale și de a plăti taxa pe valoarea adăugată, raportul de constatare a reținut că persoana impozabilă D. - Avocat P.F.A., nu a fost niciodată înregistrată în scopuri de T.V.A.. Totodată, aceasta nu a depus declarații fiscale în perioada 2006-2012.

Potrivit rulajelor conturilor bancare, D. - avocat P.F.A. a depășit plafonul de scutire de T.V.A. în luna iulie 2006, încă de la a doua încasare de 49.999 lei din data de 20 iulie 2006, așa cum rezultă din Anexa nr. 3 la raportul de constatare (D. - avocat P.F.A. a încasat pentru prestările de servicii efectuate în exercitarea profesiei de avocat, în perioada ianuarie - iulie 2006 suma de 263.762,77 lei).

În aceste condiții, contribuabilul D. - avocat P.F.A. trebuia să solicite înregistrarea ca plătitor de T.V.A., până, cel mai târziu, data de 10 august 2006, iar data înregistrării lui ca plătitor de T.V.A. trebuia sâ fie data de 01 septembrie 2006.

Conform prevederilor art. 152 alin. (3) din C. fisc. și pct. 56 alin. (4) lit. a) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind C. fisc., în cazul persoanelor impozabile care au depășit plafonul de scutire, dar nu au solicitat înregistrarea ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată in regim normal, organul fiscal va solicita plata taxei pe valoarea adăugată pe care persoana impozabila ar fi trebuit să o colecteze de la data la care avea ohligafia să solicite înregistrarea ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată în regim normal.

Pe baza încasărilor efectuate prin conturile bancare, a fost calculată laxa pe valoarea adăugată pentru prestările de servicii efectuate în exercitarea profesiei de avocat. La stabilirea exigibilității și a cotei aplicabile a taxei, au fost luate în considerare mențiunile făcute pentru descrierea operațiunilor efectuate prin conturile bancare și datele încasărilor.

Astfel, taxa pe valoarea adăugată aferentă serviciilor prestate de D., în perioada 2006 - 2012, în exercitarea profesiei de avocat, este in sumă de 4.418.414 lei (Anexa nr. 3 la raportul de constatare):

-

perioada 2006 - 30 iunie 2010: 2.136.399 lei (19% x 11.244.204 lei);

-

perioada 01 iulie 2010 - 2012: 2.282.015 lei (24% x 9.508.397 lei).

Referitor la retragerile de numerar din conturile bancare, se observă că aproape întreaga sumă încasată în conturile deschise la SC Z.Z. SA și SC Y.Y. SA de avocatul D., pentru serviciile prestate în exercitarea profesiei de avocat, a fost retrasă de acesta în numerar.

Astfel, din suma de 21.016.363,84 Iei încasată în perioada 2006 - 2012, avocatul D. a efectuat retrageri de numerar în sumă de 20.886.685,43 lei (Anexa nr. 4 la raportul de constatare), pentru care a plătit comisioane bancare de retragere numerar în sumă de 121.596,68 lei (21.008.282,11 lei totalul sumelor retrase și a comisioanelor).

În total, astfel cum rezultă din raportul de constatare întocmit de către specialiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, inculpatul D. în calitate de reprezentant al „D. - avocat P.F.A." a cauzat, în perioada 2006 - 2012, un prejudiciu total în cuantum de 7.573.767 Iei, constând în impozit pe venit și taxă pe valoare adăugată.

Cu declarația dată în cursul urmăririi penale în Dosarul nr. x/P/2010, la data de 24 septembrie 2012, inculpatul D. a susținut că nu are calitate de contribuabil și în consecință. nu ii revenea obligația de a ține evidența contabilă a operațiunilor efectuate.

„Consider că nu am obligația de contribuabil, urmare a unei sentințe judecătorești emisă de Judecătoria Alexandria, prin care constată că subsemnatul beneficiază de scutire de impozit pe veniturile realizate ca avocat. conform art. 1 pct. 1 din O.G. nr. 17/1995. aprobată prin Legea nr. 122/1995 coroborat cu art. 6 lit. l) din O.G. nr. 73/1999 și art. 1200 și următoarele C. civ.

Am obținut această hotărâre judecătorească tocmai pentru că știam că se vor schimba legile și n-aș mai fi putut beneficia de scutire de impozit, in calitate de beneficiar al Legii nr. 4211991.

Inculpatul recunoaște implicit faptul că a urmărit eludarea dispozițiilor legale în materia evidenței contabile și a fiscalității.

Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată, prevedea, după modilicăre: Sunt scutite de plata impozitului prevăzut de prezenta lege următoarele categorii de persoane: (...) e) urmașii eroilor-martiri ai Revoluției. precum și deținătorii titlului de Luptător pentru victoria Revoluției romane din decembrie 1989, conferit prin Brevet, pentru veniturile realizate în cadrul funcției de baza".

O.G. nr. 17/1995 pentru modificarea și completarea Legii nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată, a devenit caducă, prin intrarea în vigoare a O.G. nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.

O.G. nr. 73/1999 privind impozitul pe venit a fost abrogată de O.G. nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, care a fost abrogată de Legea nr. 571/2003 privind C. fisc.

Potrivii art. 42 lit. s) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc., în înțelesul impozitului pe venit, doar veniturile reprezentând avantaje în bani si/sau în natură primite de urmașii eroilor-martiri și de luptătorii pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, în considerarea acestei calități, nu sunt impozabile, însă nu și veniturile obținute din exercitarea profesiei de avocat, care sunt supuse impozitului pe venit, așa cum prevede art. 41 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc., la care se adaugă taxa pe valoare adăugată.

În cauză, la solicitarea Direcției Naționale Anticorupție, în temeiul art. 4 alin. (1)

1

din O.U.G. nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, comisari din cadrul Gărzii Financiare - Comisariatul General, au efectuat un control la contribuabilul D. - avocat P.F.A., analizând din puncl de vedere fiscal operațiunile acestuia în perioada 2007-2012, întocmind proces-verbal de sesizare din dala de 29 ianuarie 2013, în cuprinsul căruia au stabilit un prejudiciu cauzat bugetului de stat în cuantum de 6.953.600 lei.

Având în vedere făptui că raportul întocmit de către specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție analizează o perioadă mai mare în timp. respectiv începând cu anul 2006, acesta va fi luat în considerare la stabilirea prejudiciului final, coroborat cu constatările comisarilor Gărzii Financiare.

Totodată, prin omisiunea cu știință de a înregistra în evidențele contabile operațiunile financiar-contabilc, inculpatul D. a îngreunat verificarea realității efectuării plăților pentru suinele solicitate cu titlu de cheltuieli de judecată sau de executare în dosare de executare aflate pe rolul B.E.J., E.E. din Pitești.

Pe parcursul urmăririi penale efectuate în Dosarul nr. x/P/2010 au rezultat date cu privire la săvârșirea de către inculpatul A., în calitate de șef al Gărzii Financiare Teleorman, a unor activități de natură a-l favoriza pe inculpatul D., în calitate de reprezentant al D. - Avocat P.F.A., constând în exercitarea de presiuni asupra comisarilor Gărzii Financiare, B. și C., comisari în cadrul Gărzii Financiare Teleorman, cărora Ie-a fost repartizată lucrarea din 2010, în scopul refacerii actelor de verificare întocmite de aceștia în sensul dorit de inculpatul D.

Urmare a unei solicitări a Gărzii Financiare Secția Argeș, o primă verificare efectuată la Cabinetul Avocatului D. a avut loc începând cu luna noiembrie 2009, Garda Financiară Secția Teleorman constatând, cu această ocazie, că inculpatul D. „nu organizează și conduce evidență contabilă potrivit art. 48 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc. coroborat cu Ordinul M.F.P. nr. 1040/2004". Prin procesul verbal din 28 ianuarie 2010 funcționarii Gărzii Financiare Secția Teleorman au aplicat sancțiune contravențională numitului D. și, totodată, i-au pus în vedere să refacă evidența contabilă și să o prezinte, pentru control, împreună cu documentele primare (facturi, chitanțe. O.P. etc), până pe data de 25 februarie 2010, astfel cum rezultă din invitație.

Inculpatul D. nu a refăcut documentele contabile și nu a întocmit evidența contabilă.

Deși subiectul fiscal nu a respectat dispozițiile privind refacerea contabilității, Garda Financiară Teleorman nu a continuat verificările fiscale în cazul avocatului D.

Ulterior, prin adresa din dala de 20 iunie 2011. Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, a solicitat, în temeiul art. 4 alin. (1)

1

din O.U.G. nr. 91/2003. Gărzii Financiare-Comisariatul General efectuarea unor verificări încrucișate privind activitatea SC U.U. SRL din Pitești, Cabinet individual de avocatură V.V. din Ștefănești, Argeș și Cabinetul individual de avocatură „D." din Alexandria, Teleorman. în vederea stabilirii realității operațiunilor și plăților efectuate de către numitul X.X. cu titlu de cheltuieli de executare în ceea ce privește executarea silită a sumei de 11,15 lei, executare care a fost pornita la B.E.J., E.E. în Dosarul nr. x/2010. Totodată, s-a solicitat stabilirea unui eventual prejudiciu produs bugetului de stat.

Pentru o mai bună operativitate, lucrarea a fost repartizată de Comisariatul General către structurile teritoriale ale Gărzii Financiare, respectiv Teleorman și

Argeș. Astfel, prin adresa din 29 iunie 201 1, Ciurda Financiară -Comisariatul General a înaintat. în copie, adresa Direcției Naționale Anticorupție către Garda Financiară - Secția Județeană Teleorman în vederea efectuării unor verificări conform competențelor la Cabinetul de avocatură D."

În cuprinsul adresei, se precizează că, la finalizarea controlului, organele de control vor trimite actele de control împreună cu toate documentele anexate Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, cu mențiunea Dosar nr. x/lI/2010.

Lucrarea a fost înregistrată pe rolul Gărzii Financiare-Secția Teleorman sub nr. x/I/R din 01 iulie 2011 și a fost repartizată prin rezoluția din data de 04 iulie 2011, comisarilor B. și C. Rezultatul complet al verificărilor efectuate de către comisarii Gărzii Financiare nu a fost înaintat Direcției Naționale Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, deși s-a revenit cu adrese în dalele de 29 august 201 I și 18 septembrie 2012.

În schimb, prin adresa din 6 septembrie 2011, înaintată la data de 22 septembrie 2011, întocmită de către B., comisar superior, și C., comisar, și semnală de A. - comisar șef Garda Financiară - Secția Teleorman, s-a sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la săvârșirea de către D. a infracțiunii prev. de art. 3 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, constând în aceea că nu a reIacut evidența contabilă, cu intenție, deși avea posibilitatea să o facă. Comisarii Gărzii Financiare au reținut în actul de control faptul că D. nu a reconstituit evidența contabilă aferentă anului 2009, deși i se solicitase acest lucru cu ocazia unui control anterior, și nici nu a înregistrat documente primare emise în perioada 2010 - 2011. S-a reținut faptul că D. a invocai sentința civilă nr. 688 din 28 februarie 2000, potrivit căreia este scutit de impozit pe veniturile realizate ca avocat.

În nota explicativă dată în fața organelor de control, D. a declarai că facturile fiscale emise în baza contractelor de consultanță nu au fost onorate la plată, depunând totodată copii de pe aceste facturi. Cu ocazia controlului, acesta a pus la dispoziția comisarilor Gărzii Financiare, printre altele, contractele de asistență juridică din 15 septembrie 2010, împuterniciri avocațiale din 20 septembrie 2010, factura din 20 septembrie 2010, factura din 20 septembrie 2010, factura din 27 august 2009, factura din 22 septembrie 20 10, procesul-verbal din 28 ianuarie 2010.

Deși existau indicii suficiente privind realizarea unor încasări în desfășurarea activității de către avocatul D., comisarii Gărzii Financiare nu au continuat controlul fiscal, nu au verificat conturile bancare deschise de Cabinetul de avocatură „D." și nu au constatat niciun prejudiciu.

Astfel, controlul comisarilor Gărzii Financiare s-a limitat doar la constatarea faptului că subiectul fiscal refuză să refacă evidența contabilă și nu ține evidență contabilă.

Deși la data de 15 septembrie 2011, cu ocazia controlului fiscal, D. a declarat că facturile nu au fost onorate la plată, totuși, la Dosarul de executare silită nr. x/2010 al B.I.E.J., E.E. acesta a depus, încă din anul 2010, chitanțele din 21 septembrie 2010 aferentă facturii din 20 septembrie 2010 și din 22 septembrie 2010 aferentă facturii din 20 septembrie 2010, prin care atesta faptul că a primit de la X.X., în total suma de 12.000.000 lei.

Mai mult, deși organele de control fiscal aveau posibilitatea, potrivit dispozițiilor art. 16 din O.U.G. nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, să solicite și să obțină informațiile necesare, în mod gratuit și operativ, de la Oficiul Național a Registrul Comerțului Agenția Națională de Administrare Fiscală, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, precum și de la instituțiile financiar-baneare, în vederea constatării realității unor operațiuni comerciale și stabilirea, în condițiile legii, a unui prejudiciu cauzat bugetului de stat, cu toate acestea, nu au solicitat aceste relații, ci s-au limitat doar a arăta că D. nu și-a refăcut și nu ține evidență contabilă. Practic, comisarii Gărzii Financiare - Secția Teleorman au ascuns organelor de urmărire penală fapta mai gravă prin sesizarea săvârșirii unei fapte mai ușoare, atitudinea funcționarilor conducând la îngreunarea și tergiversarea cercetărilor.

La data de 18 septembrie 2012, Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, a solicitat Gărzii Financiare - Secția Teleorman să dispună de urgență efectuarea unei constatări la sediul Cabinetului de avocatură „D." cu privire la stabilirea obligațiilor fiscale rezultate din activitatea desfășurată, urmând a fi verificate și operațiunile derulate de avocatul D. prin conturile bancare deschise la SC Z.Z. SA Sucursala Teleorman și SC Y.Y. SA - Sucursala Teleorman.

Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție a avut la bază adresa Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din 25 iulie 2011 cu privire la operațiuni suspecte de spălare a banilor derulate de D. prin conturile bancare, existând suspiciuni ca sumele transferate să provină din evaziune fiscală. Totodată, au fost anexate facturile și chitanțele emise de D.

Prin adresa din 09 octombrie 2012, semnată de comisarul șef secție A., Garda Financiară - Secția Teleorman arată că la solicitarea Direcția Generală a Finanțelor Publice Teleorman, a înaintat toate documentele către această instituție la data de 02 martie 2012, deși inspecția fiscală generală era suspendată în cadrul acestei instituții.

Practic, solicitarea Direcției Naționale Anticorupție de a se efectua un control efectiv de către Garda Financiară - Secția Teleorman cu privire la operațiunile comerciale desfășurate de D. a rămas fără niciun rezultat.

Activitatea funcționarilor Gărzii Financiare - Secția Teleorman de a nu eicciua un control efectiv la Cabinetul de avocatură .D." se explică urmare a înțelegerii dintre șeful Gărzii Financiare Teleorman, comisarul șef secție A., și D. de a m\ se efectua un control efectiv de către funcționarii instituției publice pe care o conduce.

Mai mult, acesta, în înțelegere cu subordonații săi, B. și C., au acționat în vederea refacerii actului de control întocmit inițial de către aceștia în sensul dorit de către D.

Asigurându-I de protecția instituției pe care o conduce, atât personal, cât și prin funcționarii aflați în subordinea sa, comisarul șef A. a înlesnit săvârșirea faptelor de către D., i-a întărit acestuia încrederea că poate încheia orice înscrisuri contabile, poate emite chitanțe fără a primi vreo sumă de bani. poate încasa orice sumă de bani, fără a da nicio socoteală vreunei autorități.

Î

n opinia acuzării, aceste aspecte rezultă și din conținutul interceptărilor. atât telefonice cât și în mediu ambiental, redate în conținutul unor procese-verbale. purtate în dala de 20 septembrie 2011, începând cu orele 12:30:13. 15:00:18, 15:29:41, 15:34:36, precum și din data de 27 octombrie 2011, orele 14:05:38, 14:10:33.

Totodată, conținutul convorbirilor redate în cuprinsul proceselor-verbalc menționate se coroborează cu declarațiile inculpatului C. și martorilor A.A.A., B.B.B. și, parțial, cu cele ale martorului C.C.C., care a jucat rolul de intermediar al intereselor inculpatul D.

Astfel, din declarația inculpatului C. din data de 09 aprilie 2013 reiese faptul că inculpatul D. s-a deplasat la sediul Gărzii Financiare la invitația comisarilor B. și C., fiind prezentat de către șeful secției, A., ca fiind prietenul său.

La finalizarea controlului de către comisarii B. și C., în cursul zilei de 20 septembrie 2011, inculpatul A. și martorul A.A.A. s-au întâlnit cu inculpatul D. și martorul C.C.C., la invitația acestora, la restaurantul ... din municipiul Alexandria, pentru a purta discuții referitoare la fondul controlului în curs la Cabinetul de avocatură D.

Faptul că a avut loc o întâlnire într-un cadru neoficial între șeful secției Gărzii Financiare, A. și șeful de divizie, A.A.A., pe de o parte, și inculpatul D. și martorul C.C.C., pe de altă parte, în cursul zilei de 20 septembrie 2011. rezultă din cuprinsul convorbirii în mediul ambiental din data de 20 septembrie 2011, începând cu ora 12:30:13 (contor.wav 00:02:28-00:04:12), redată în procesul-verbal din 14 noiembrie 2012, convorbire care se coroborează cu declarația martorului A.A.A.

- A.A.A.: Tovarășii' C.C.C.!

- A.: S-a supărat?

- A.A.A.: Și cu tovarășii D. ne invită Ia masă!

- A.: Când?.

- A.A.A.: Păi, ce are la cantină.

-

A.: Spune-i în jur de.

- A.A.A.: Să-i spun o ora. E doișpe jumătate, la unu!

- A.: Da!

În continuare, A.A.A. inițiază o convorbire telefonică cu o persoană necunoscută, posibil C.C.C., convorbirea fiind redată sub formă de monolog)

.

-

A.A.A.: Uite, șefii zice că la ora unu! Hai, să trăiești!

(După această ultimă replică, convorbirea telefonică se încheie si dialogul este reluat de către A.A.A.).

- A.A.A.: Ce vorbești. Vine eu D., să îi spunem: Ba, a făcut sesizare penală."

- A.: Păi. ce el nu știe

.

-

A.A.A.: Ba da. Și-o rezolvă el!

- A.: El a, neinteligibil, cu ea.

-

A.A.A.: Ce, i-am .stabilit vreun prejudiciu, ceva. Păi, făceau ăia urât de la Direcției Naționale Anticorupție după aia încep eu. cu.

-

A.: E. băgați-l pe B., că și acesta. Bătaie de joc, neinteligibil.

- A.A.A.: Păi, da, cred că-i chema pe acolo după aia.

- A.: Trebuie s-o completăm!"

Ulterior, potrivit declarației martorului A.A.A., în cuprinsul aceleiași zile, în jurul prânzului, a avut loc întâlnirea dintre inculpatul A. și martorul A.A.A., pe de o parte, și inculpând D. și martorul C.C.C. la sediul restaurantului ... din Alexandria, cunoscut și sub numirea de cantina ...."

Conținutul exact al discuțiilor dintre participanți nu a putut fi constatat. însă atitudinea ulterioară a șefului Gărzii Financiare - Secția Teleorman este univocă în a determina cei doi comisari care au efectuat controlul de fond la avocat D. în vederea întocmirii unei sesizări superficiale care să avantajeze din punct de vedere fiscal și, eventual, penal, situația contribuabilului D.

Astfel, imediat după întâlnirea dintre cei patru, inculpatul A. ia chemat în biroul său pe comisarii B. și C. cărora Ie-a solicitat să modifice actul de sesizare. Convorbirea a avut loc la ora 11.00:18 (contor wav 00:18:25) și este redată în cuprinsul procesului-verbal de redare din data de 14 noiembrie 2012. Tonul discuției este evident unul de reproș și, de comun acord, cei trei convin să refacă sesizarea. Cu toate acestea, inculpații sunt conștienți de nelegalitatea activității lor, după cum rezultă din conținutul convorbirii, asumându-și totuși riscul neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu:

- A.: La București. fneinteligihilj. Bun. La ora asia există posibilitatea să greșim și noi cu acest (neinteligibil, neinteligibil.

- B.: Nu ne mai cenzurează.

- A.: Nu nemai cenzurează cineva că (...) trimitem, neinteligibil. Păi, s-ar putea să nu le cenzureze, dar s-ar putea la

un moment dat să iasă prost undeva, o fisură, după care să vezi.

- B.: Așa e.

- A.:Așa și cine, (neinteligibil). Cine trebuie să fie vinovat, toți

pleacă, (neinteligibil). Care, și ceea ce nu vor fi niciodată vinovați."

Cei trei comisari de gardă sunt conștienți de superficialitatea verifi carilor și de faptul că. prin sesizarea înaintată, ascund, practic, fapta penală mai gravă săvârșită de D. Astfel, aceștia convin la finalul discuției:

- A.: (neinteligibil). Nu suntem premianți, dar nici să nu fim.

- B.: Da. Da’’.

Imediat după ce B. și C. au părăsit biroul șefului secției, acesta îl apelează pe inculpatul D. căruia îi comunică faptul că a dat dispoziție celor doi comisari însărcinați cu efectuarea cercetărilor.

- D.: Alo!

- A.: Da!

-

D.: Da, acum v-am apelat și eu, probabil că era telefonul lăsat în birou.

-

A.: (neinteligibil). Auziți, ia. uitați aici! Am vorbit cu, n-a plecat.

- D.: Excelent!

-

A.: Era făcută, era, era făcută aiurea, era făcută către Înalta Curte de Casație și îmi zice, din Parchetul de pe lângă Înalta Curte și, Direcția Națională Anticorupție. În sfărșit, nu mai contează! Le-am dat să refacă, ăla îi facem către Parchetul de pe lăngă Judecătoria Alexandria, o facem.dar rugămintea mea la dumneavoastră care el o să vă sune.

- D.: Să vin să facem actul bilateral.

-

A.: facem actul bilateral! Consemnăm acolo.și dumneavoastră acolo apărați.

-

D.: Da. da. da. da!

-

A.: Am niște obligații, (neinteligibi), așa.

- D.: Păi, ăăă, astăzi o să fie ăsta, nu mai e timp azi.

- A.: O să sune. Deci, vă vor suna ei. Nu-i spun. Nu trebuie să știe că ați vorbit cu mine, deci vă vor suna ei. Eu le-am dat dispoziție, acum an plecat de la mine din birou, vă vor suna.

- D. în regulă.

- A.: în problema asta, legal.

- D.: în regulă.

- A.: Bine.

- D.: Poate ne vedem noi mâine.

- A.: Bine, e în regulă."

Convorbirea a avut loc la ora 15:29:41 și a fost redată în cuprinsul procesului verbal din data de 19 noiembrie 2012.

În cursul aceleiași zile, la ora 15:34:36, inculpatul A. îl apelează din nou, cu care poartă o discuție pe tema calității de contribuabil a inculpatului D., din conținutul convorbirii reiese faptul că șeful Gărzii Financiare - Secția Teleorman îi acordă consultanță de specialitate unui contribuabil, în speță, D., aflat în cursul verificărilor chiar de către instituția pe care o reprezintă.

Mai mult, acesta își exprimă punctul de vedere că avocatul D. nu arc obligația de a plăti taxe și impozite către bugetul de stat pentru activitățile economice derulate în exercitarea funcției, fiind scutit.

Cu toale acestea, cei doi inculpați conștientizează ilegalitatea demersului lor. însă conchid ca .argumentul acesta e greu de combătut de cineva care e obligat să se uite în termenii utilizați in actele astea normative speciale;"

- D.: Sunt aici cu domnii, C.C.C. și căutăm să descâlcim.

- A.: în ăăă.în Codul de procedură fiscală se utilizează conceptul de . contribuabil" pentru toți cei care au obligația, mă rog!

- D.: Da.

-

A.: Pentru a plăti impozite și taxe. Cei care nu au această obligație nu mai au nici calitatea de contribuabili, pentru că.

- D.: Așa e.

-

A.: Noțiunea, termen asta tocmai asta exprimă, o obligație de a achita ceva. După părerea mea. contribuabilul nu poate să fie o persoană care n-are.o obligație. De a (...).

- D.: Exact, juridice impecabil.

-

A.: Asta, asta încerc să spun și eu! Argumentul ăsta e greu de combătut de cineva care e obligat să se uite în termenii utilizați în actele astea normative speciale. Și unde discutăm despre contribuabil și alte persoane care.

- D.: Da, copiii minori nu sunt contribuabili. Clar.

- A.: Da, și cei scutiți.

- D.: Morții nu sunt contribuabili.

- A.: Cei scutiți.

-

D.: Persoanele care nu realizează venituri, pensionarii ăia. foștii C.A.P., ăia nu sunt.

-

A.: Cei care sunt scutiți sau.

-

D.: Și apoi, dacă ai o hotă.cum e asta. fie prin lege. că sunt câțiva magistrați care au astfel de dispoziții legale.

- A.: Da.

- D.: D.D.D. are așa ceva.

- A.: Vorbim. Bine."

Pe data de 22 septembrie 2011 a fost înaintat, atât către Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria, cât și către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, procesul-verbal din data de 16 septembrie 2011, având același număr de înregistrare și același set de documente anexate.

Conținutul exact al verificărilor inițiale efectuate de către comisarii Gărzii Financiare - Secția Teleorman nu a putut II stabilit, însă este evident faptul că funcționarii însărcinați cu efectuarea acestui control au urmărit în înțelegere directă cu inculpatul D. avantajarea situației sale.

Martorul B.B.B., care ocupa funcția de șef divizie în cadru! Gărzii Financiare Teleorman în perioada 07 iunie 2012 - 03 decembrie 2012, arată următoarele: Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție despre care am cunoștință in mod direct, a fost înregistrată la Garda Financiară - Secția Teleorman din 20 septembrie 2012 și repartizată ulterior de nune, in calitate de șef divizie. echipei de comisari formată din B. și C. în data de 25 septembrie 2012, ținând cont de faptul că aceștia instrumentaseră anterior uite solicitări referitoare Iu D. De față la repartizarea lucrării a fost B., care a și semnat de primire. Ulterior, am solicitat verbal fiecărui comisar în parte să aducă Ia îndeplinire obiectivele cerute de Direcției Naționale Anticorupție în adresa menționată, și uniune calculul prejudiciului."

Răspunsul Gărzii Financiare - Secția Teleorman privind declinarea competenței către Direcția Finanțelor Publice Teleorman a fost înaintat în data de 10 octombrie 2012, fiind semnal de A. și redactat de B., în perioada în care B.B.B. se afla în concediu medical.

În final, acuzarea arată că prin îndeplinirea necorespunzătoare, cu știință, a atribuțiilor de serviciu, funcționarii Gărzii Financiare - Secția Teleorman, A. B. și C., au cauzat un prejudiciu deosebii de grav activității unității în care își îndeplinesc sarcinile de serviciu, constând în aceea că, în înțelegere cu D., nu au efectuat un control efectiv activității acestuia deși aveau această obligație legală și nu au stabilit un prejudiciu prin actul de control. Astfel, pentru faptul că nu au stabilit un prejudiciu încă de la prima solicitare a Direcției Naționale Anticorupție, din anul 2011 și nu au instituit măsuri asigurătorii conform competențelor legale, au oferit posibilitatea inculpatului D. să retragă disponibilul din conturile bancare. Modul defectuos prin care a fost efectuat controlul activității avocatului D. i-a permis acestuia ca, în perioada 2006 - 2012, să realizeze încasări urmare a activității de avocat în cadrul Baroului Teleorman, iară a achita impozite și taxe la bugetul de stal, cauzând un prejudiciu în cuantum de 7.573.767 lei, iar, prin omisiunea evidențierii documentelor contabile. în condițiile legii, în această perioadă, D. a emis facturi fiscale și a eliberat chitanțe în cadrul unor dosare de executare silită aliate pe rolul B.E.J., E.E., cu titlu de cheltuieli de executare, deși aceste sume nu au fost plătite de către creditor, în scopul inducerii în eroare a debitorilor și obținerii în mod injust a acestor sume (pentru această activitate D. a fost trimis în judecată alături de inculpații X.X., V.V, E. și E.E.E. prin rechizitoriul din 04 ianuarie 2013 al Direcției Naționale Anticorupție).

În cauză, s-a apreciat că există raport de cauzalitate între nerespectarea de către cei trei inculpați a atribuțiunilor de serviciu prin neefectuarea unui control

apt să conducă Ia identificarea sursei impozabile (contracte de asistență juridică, contracte de prestări servicii, etc), veniturile rezultate din aceste activități economice, respectiv stabilirea prejudiciului cauzat bugetului de stat, dispunerea măsurilor asigurătorii și producerea prejudiciului către bugetul general consolidat al statului de către contribuabilul D. - avocat P.F.A. Latura subiectivă cu care funcționarii au săvârșit fapta este aceea a intenției indirecte. în sensul că aceștia au prevăzut rezultatul păgubitor pentru relațiile de serviciu ale instituției în care funcționau și, deși nu s-a putut proba că l-au urmărit, din actele dosarului rezultă indubitabil că au acceptat consecințele faptelor lor. Activitatea instituției în care cei treî funcționari de gardă financiară și-au îndeplinit sarcinile de serviciu și pe care o reprezentau este indubitabil afectată, întrucât aceștia au acoperit, practic, activitatea infracțională a subiectului fiscal pe care trebuiau și puteau să îl controleze în virtutea sarcinilor de serviciu stabilite prin norme legale, fiind ținuți prin statutul profesional să descopere fapte de natura celor săvârșite, îngreunând rolul organelor de urmărire penală de descoperire a faptei și tragere Ia răspundere penală, liste indubitabil că activitatea comercială desfășurată de inculpatul D. putea fi descoperită în timp util, iar sarcinile fiscale care îi reveneau puteau fi constatate printr-un act de control, din moment ce, în urma adresei din dala tle 05 noiembrie 2012 a Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, funcționari din cadrul Gărzii Financiare - Comisariatul General au efectuat un control al activității inculpatul D. și au constatat că, în perioada 2007 - 2012, acesta a cauzai un prejudiciu total bugetului de stat în cuantum de 6.953.600 Iei, constând in impozit pe venit și T.V.A., motiv pentru care au sesizat Direcția Națională Anticorupție prin procesul-verbal din 29 ianuarie 2013 (vol. I filele 47-87).

Astfel, a arătat acuzarea că dacă funcționarii Secției Teleorman ai Gărzii financiare nu au reușit, în perioada 2009 și până în prezent, să stabilească sarcinile fiscale rezultate din activitatea contribuabilului D., alți funcționari ai Gărzii Financiare au reușit acest lucru în două luni,

În opinia acuzării, inculpații Puiti Aurel, B.-Consiantin și C. funcționari în cadrul Gărzii Financiare - Secția Teleorman au încălcat atribuțiile de serviciu astfel cum rezultă din dispozițiile O.U. nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, H.G. nr. 1324/2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare. Ordinul președintelui Agenția Națională de Administrare Fiscală nr. 1468/2010 pentru aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a Gărzii Financiare, precum și atribuțiile care le revin potrivit fișelor posturilor.

Astfel, potrivii O.U.G. nr. 91/2003, art. 1 alin. (1): „Garda Financiară este instituție publica de control, cu personalitate juridică, in sabordinea Agenției Saț tonale de Administrare Fiscală din cadrul Ministerului Finanțelor Publice. finanțată de la bugetul de stat.", iar alin. (3) stabilește: .Garda Financiară exercită controlul operativ și inopinat privind prevenirea, descoperirea și

combaterea oricăror acte și fapte care au ca efect frauda și evaziunea fiscală, precum și alte fapte date în competența sa.

"

Art. 4 alin. (1): .in vederea realizării atribuțiilor sale. pentru combaterea actelor și faptelor de evaziune și fraudă fiscală. Garda Financiară efectuează controlul operativ și inopinat cu privire la; a. respectarea actelor normative în scopul prevenirii, descoperirii și combaterii oricăror acte și fapte interzise de lege; b. respectarea normelor de comerț, urmărind prevenirea, depistarea și înlăturarea operațiunilor ilicite. (...)", iar alin. (1)

1

prevede: Garda Financiară poate, la solicitarea procurorului să efectueze constatări cu privire la faptele care constituie încălcări ale dispozițiilor și obligațiilor a căror respectare o controlează, intocmind procese-verbale, prin care poate evalua prejudiciul cauzat aferent operațiunilor verificate, acte procedurale care pol constitui mijloace de probă, potrivit legii".

În art. 5 alin. (1) se prevede ca Garda Financiară, în exercitarea atribuțiilor proprii, încheie ca urmare a controalelor executate acte de control pentru stabilirea stării de fapt fiscale, pentru constatarea și sancționarea contravențiilor, precum și pentru constatarea împrejurărilor privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, sesizând, după caz, organele de urmărire penală competente.

Art. 6 alin. (7) prevede: la constatarea unor împrejurări privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal, organele Gărzii Financiare întocmesc procese-verbale in baza cărora sesizează organele de urmărire penală cu privire la faptele constatate".

Art. 7 prevede următoarele: "În îndeplinirea atribuțiilor ce le revin comisarii gărzii financiare sunt în drept: lit. c): să verifice legalitatea activităților desfășurate. existența și autenticitatea documentelor justificative în activitățile de prestări servicii, lit. f): să constate acte și fapte care au avut ca efect evaziunea și frauda fiscală, să stabilească implicările fiscale ale acestora și să dispună. în condițiile codului de procedură fiscală, luarea măsurilor asigurătorii ori de câte ori există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să-și ascundă ori să-și risipească averea și să sesizeze, după caz. organele de urmărire penală, lit. j): să întocmească acte de control operativ și inopinat privind rezultatele verificărilor, să aplice măsurile prevăzute de norme/e legale și să sesizeze organele competente în vederea valorificării constatărilor, lit. l): să solicite instituțiilor fînanciar-bancare date sau. după caz. documente în scopul instrumentării și fundamentării constatărilor cu privire la săvârșirea unor fapte ce contravin legislației in vigoare. lit. o): să constituie și să utilizeze baze de date necesare pentru prevenirea și: combaterea infracțiunilor și a altor fapte ilicite în domeniul fiscal, lit. f): să efectueze, în exercitarea controlului operativ și inopinat, monitorizări și verificări necesare prevenirii. descoperirii și combaterii faptelor de fraudă și evaziune fiscală".

Potrivit art. 16, pentru îndeplinirea atribuțiilor stabilite prin lege Garda financiară are acces la informațiile necesare în mod operativ și gratuit, printre altele, de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, Agenția Națională de

Administrare Fiscală, precum și de la instituțiile financiar-bancare, iar instituțiile menționate în alin. (1) sunt obligate să furnizeze relațiile și informațiile solicitate și sâ elibereze copii certificate de pe documentele necesare definitivării controlului.

Potrivit H.G. nr. 1324 din 2009 privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare, Garda Financiară este instituție publică de control cu personalitate juridică atlată în subordinea Agenția Națională de Administrare Fiscală care exercită control operativ și inopinat privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte care au ca efect frauda și evaziunea fiscală, precum și alte fapte date în competență sa prin lege.

Art. 9 alin. (5): .Garda Financiară poate, la solicitarea procurorului, să efectueze constatări cu privire la faptele care constituie încălcări ale dispozițiilor și obligațiilor a căror respectare o controlează. întocmind procese-verbale prin care pocite evalua prejudiciul cauzat aferent operațiunilor verificate care sunt acte procedurale ce pot constitui mijloace de probă, potrivit legii".

Art. 11 alin. (3): Procesele-verbale prevăzute la art. 9 alin. (4) și (5) pot cuprinde evaluări ale prejudiciului fiscal pe baza stabilirii implicațiilor fiscale determinate de sustragerea de la plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume de natură fiscală datorate bugetului general consolidați)".

Potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a Gărzii Financiare aprobat prin Ordinul nr. 1468/2010 al președintelui Agenția Națională de Administrare Fiscală, art. 2 alin. (9): Constatările rezultate ca urmare a controalelor efectuate se consemnează în acte de control în care se descriu faptele, se menționează prevederile legale încălcate, se aplică sancțiuni și se dispun măsurile prevăzute de lege ".

În art. 2 alin. (1): .La constatarea împrejurărilor privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal. organele Gărzii Financiare întocmesc procese-verbale prin care stabilesc implicațiile fiscale ale acestora, în baza cărora sesizează organele de urmărire penală comțwtente și dispun luarea măsurilor asigurătorii ori de câte ori există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească averea".

Art. 22 alin. (2): „Directorul coordonator (ulterior, șeful secției) al secției județene are următoarele atribuții generale:

-

lit. f) să stabilească și să urmărească realizarea atribuțiilor de serviciu ale personalului angajat și ale funcționarilor publici din subordine, conform regulamentului de organizare și funcționare a Gărzii Financiare, precum și a obligațiilor profesionale individuale de muncă ale personalului de specialitate.

-

lit. j): sa reprezinte secția gărzii financiare în raporturile cu terții.

-

lit. p): să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru personalul secției gărzii financiare sub rezerva legalității lor

.

-

lit. r): să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu și a obiectivelor stabilite de către personalul secției.

-

lit. z); să nu dezvăluie informații care nu au caracter public. în alte condiții decât cele prevăzute de lege

.

-

Iit. a): să nu dezvăluie informații la care are acces în exercitarea funcției pe care o deține dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituției precum și ale persoanelor fizice sau juridice.

- lit. c): să nu acorde asistență și consultanță persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acțiuni juridice ori de altă natură împotriva statului, a Gărzii Financiare sau a oricărei alte structuri a Ministerului Finanțelor Publice.

Alin. (3): Directorul coordonator are următoarele atribuții specifice; pct. 6: urmărește elaborarea corespunzătoare și ta termenele stabilite a lucrăr