ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2533/2014

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2533/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra recursului penal din prezenta cauză, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 233 din data de 31 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Prahova, secția penală, în Dosarul nr. 4137/105/2013, a fost condamnat inculpatul S.O., după cum urmează:

- în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320

alin. (7) C. proc. pen. și cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. rap.la art. 76 C. pen., pentru infracțiunea de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, faptă din cursul anului 2012, la pedeapsa de: 4 (patru) ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) alin. (4) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

alin. (7) C. proc. pen. și cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. rap. la art. 76 C. pen., pentru infracțiunea de furt calificat, în formă continuată, faptă din cursul anului 2012, la pedeapsa de: 3 (trei) ani închisoare.

S-a făcut aplicarea disp. art. 71 și art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a hotărât că inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de: 4 (patru) ani închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

Conform art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeaps aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 30 octombrie 2012 la zi.

În baza art. 86

C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 86

C. pen., termenul de încercare s-a hotărât că se va compune din cuantumul pedepsei închisorii aplicate, la care se va adaugă un interval de timp stabilit de instanță de 2 (doi) ani, fiind în final de 6 (șase) ani.

Potrivit disp.art. 86

C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul s-a hotărât că va fi trebuit să se supună următoarelor măsuri de supraveghere :

a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova;

b) să anunțe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, și orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea ;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existentă.

Conform art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 86

C. pen., combinat cu art. 83 și art. 84 C. pen., privind efectele revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare, în caz de neachitare cu rea credință a despăgubirilor civile, precum și in caz de neîndeplinire cu rea credință a măsurilor de supraveghere stabilite de instanță.

Potrivit disp.art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata termenului de încercare a fost suspendată și pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În conformitate cu disp art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului S.O. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 273/U/2012 din 31 octombrie 2012, dacă nu era arestat sau reținut în altă cauză.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei fiind avansat din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin Rechizitoriul nr. 247/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. -Serviciul Teritorial Ploiești, s-a dispus trimiterea în judecată, printre alții, și a inculpatului S.O., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. rap. la art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) alin. (4) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în acelea că, în anul 2012, a aderat la un grup infracțional organizat condus de către M.M., rețea profilată pe comiterea infracțiunii de furt calificat și, în cadrul grupării, în baza unei rezoluții infracționale unice, în mod repetat, în cursul anului 2012, a facilitat sustragerea pe timp de noapte și prin efracție a unor importante sume bani din A.T.M.-uri aparținând mai multor unități bancare, acțiuni realizate de către alți membrii ai rețelei utilizând metoda „ forking", fiind cauzat astfel mai multor unități bancare un prejudiciu total de 299.484 lei și 770 de euro.

În motivarea rechizitoriului s-a arătat că, în anul 2012, inculpatul M.M. a inițiat un grup infracțional organizat, la care au aderat și ceilalți inculpați, rețea profilată pe comiterea infracțiunii de furt calificat și, în cadrul grupării, în baza unei rezoluții infracționale unice, în mod repetat, în cursul anului 2012, au sustras prin efracție și pe timp de noapte importante sume bani din A.T.M.-uri aparținând mai multor unități bancare.

Totodată s-a mai arătat că metoda utilizată de membrii rețelei presupunea următoarele etape: introducerea în A.T.M. a unui cârd valid aferent unui cont, alimentat în prealabil cu sume mai mari de 3.000 de lei, tastarea codului P.I.N. și ulterior a comenzii de retragere de numerar, de regulă o sumă mică de bani, iar după eliberarea acestei sume, utilizând un dispozitiv confecționat artizanal asemănător unei furculițe, introdus pe fanta de eliberare a sumei de bani a A.T.M.-ului, în timp ce aceasta era deschisă, reluarea comenzii de retragere de numerar a sumei maxime admise de bancă. După acceptul băncii cu privire la eliberarea banilor, se anula la A.T.M. cea de-a doua comandă de eliberare a sumei de bani solicitate, sumă ce fizic rămânea blocată în dispozitivul artizanal introdus pe fanta A.T.M.-ului. Această situație a permis pe de o parte retragerea banilor prin forțarea fantei A.T.M.-ului și, pe de altă parte, păstrarea în contul titularului cârdului folosit, a întregii sume de bani.

Din analiza actelor si lucrărilor dosarului, tribunalul a reținut următoarea situatie de fapt:

Așa cum s-a mai arătat, în anul 2012 inculpatul M.M. a inițiat un grup infracțional organizat, la care au aderat și ceilalți inculpați, rețea profilată pe comiterea infracțiunii de furt calificat și, în cadrul grupării, în baza unei rezoluții infracționale unice, în mod repetat, în cursul anului 2012, au sustras prin efracție și pe timp de noapte importante sume bani din A.T.M.-uri aparținând mai multor unități bancare.

Inculpații utilizau o tehnică elementară, care presupune mai multe etape. Prin trapa de ieșire a bancnotelor din A.T.M., infractorii introduceau un dispozitiv de metal, confecționat artizanal, insesizabil din afară după ce aceasta a fost plasată în interior.

Un astfel de dispozitiv era practiv greu de depistat, pentru că nu presupunea vreo modificare sau forțare a spațiului prin care ies de obicei bancnotele. Tehnica de furt este subtilă. După ce a fost dată comanda de retragere de pe cârd a unei sume de bani de către un solicitant, mecanismul automat de expulzare a bancnotelor demara normal, banii rămânând, însă, blocați în A.T.M., prinși în dispozitivul plasat anterior de infractori. Operațiunea figura ca fiind efectuată, însă nu clientul este cel care intra în posesia banilor ci infractorii, persoanele care au introdus și utilizat dispozitivul artizanal.

O altă metodă, folosită, presupunea folosirea unui dispozitiv care semăna cu o furculiță, dar care nu era lăsată în bancomat, retragerile de numerar fiind efectuate de către infractori din conturi valide deschise anterior și aprovizionate de către diverse persoane la îndemnul autorilor.

Cu privire la dispozitivul utilizat în activitatea infracțională, inculpatul M.M., liderul rețelei, a precizat la data de 20 noiembrie 2012: " în cursul lunii iulie 2012 am aflat de la o persoană numită B. din Craiova, același care mi-a dat și stickul cu numere de Australia, că pot fi obținute sume importante de bani cu ajutorul unui dispozitiv confecționat artizanal asemănător unei furculițe pe care mi l-a trimis din Anglia prin intermediul unui autocar. B. mi-a spus să folosesc furculița la bancomate tip „vampir" care eliberează bani pe fanta aflată sub ecran."

Această metodă utilizată de membrii rețelei presupunea următoarele etape: introducerea în A.T.M. a unui cârd valid aferent unui cont, alimentat în prealabil cu sume mai mari de 3.000 de lei, tastarea codului P.I.N. și ulterior a comenzii de retragere de numerar, de regulă o sumă mică de bani, iar după eliberarea acestei sume, utilizând un dispozitiv confecționat artizanal asemănător unei furculițe, introdus pe fanta de eliberare a sumei de bani a A.T.M.-ului, în timp ce aceasta era deschisă, reluarea comenzii de retragere de numerar a sumei maxime admise de bancă. După acceptul băncii cu privire la eliberarea banilor și eliberarea efectivă a acestora, se anula automat la A.T.M. cea de-a doua comandă de eliberare a sumei de bani solicitate, sumă ce fizic rămânea blocată în dispozitivul artizanal introdus pe fanta A.T.M.-ului. Această situație permitea, pe de o parte, retragerea banilor prin forțarea fantei A.T.M.-ului și, pe de altă parte, păstrarea în contul titularului cârdului folosit, a întregii sume de bani.

Toată acesta activitate a fost sintetizată în discuția purtată telefonic la data de 14 septembrie 2012, între S.O. și S.C.

Similar, modalitatea de operare a fost descrisă și de către inculpatul C.D.T. în declarația de la data de 08 ianuarie 2013 :

„Erau procurate cârduri bancare adevărate de C., M. și S., cârduri pe care era depusă suma minimă de 3.000 lei. Aceste cârduri erau introduse de mine în A.T.M. fiind solicitată inițial suma de 10 lei. în momentul în care era eliberată bancnota de 10 lei, aceasta nu era ridicată și peste ea eu introduceam furculița aproape toată, fără mâner, în A.T.M. și apoi erau luați cei 10 lei. Astfel furculița rămânea în A.T.M., era introdus din nou cârdul bancar și solicitam retragerea sumei de 3.000 lei. După ce solicitam retragerea sumei de bani, bancomatul număra banii care în acel moment rămâneau blocați în furculiță, niciodată nefîind blocați în furculiță 3000 de lei, mereu o sumă mai mică cuprinsă între 1.000 și 2.600 lei. După ce banii erau blocați în furculiță, cu ajutorul unei chei de apartament sau șurubelnițe lăsam clapa A.T.M.-ului în jos și trăgeam de furculiță afară scoțând o parte din banii solicitați. în momentul în care banii rămâneau blocați în furculiță tranzacția se anula automat de sistemul de operare al A.T.M.-ului."

Acționând în mod organizat, din vara anului 2012 și până la sfârșitul lunii octombrie 2012 (când s-a stopat activitatea infracțională prin intervenția organelor de anchetă), membrii grupării, utilizând dispozitive artizanale procurate de către liderul rețelei, s-au deplasat la A.T.M.-uri aparținând B.C.R., B.R.D., R.B., P.B., U.T.B. și N.B. din diverse orașe ale țării, unde, pe timp de noapte, în mod repetat, au sustras sume de bani variind între 1.000 și 3.000 de lei la fiecare tranzacție, utilizând metoda forking.

Activitatea era „profitabilă", așa cum rezultă din actele bancare înaintate cât și discuția telefonică purtată între soții S. la data de 14 septembrie 2012.

Cu privire la evoluția constituirii grupării, C.D. a precizat:" M-am deplasat la București unde M.M. mi-a arătat un instrument confecționat artizanal din tablă, pe care l-a numit furculiță, spunându-mi că, cu ajutorul acesteia pot fi sustrase sume de bani din bancomate. M. mi-a spus modalitatea de utilizare a furculiței la bancomate (...). Când am purtat discuția inițială cu M. despre furculiță am stabilit ca sumele de bani obținute prin folosirea acesteia să fie împărțite astfel: la primele două plecări eu și M. câte 50%, iar apoi, la inițiativa lui M., cu care eu am fost de acord, banii s-au împărțit: eu 30%, M. 30%, l.S. 30% și S.C. 10%. La propunerea lui M., pentru că mai aveam nevoie de încă o persoană care să acopere activitatea mea cu furculița la A.T.M., am fost de acord să o iau pe C. cu mine."

Aceasta din urmă a prezentat în termeni asemănători recrutarea sa la rețea, acțiune realizată de către M.N.: „în luna august 2012, am fost sunată de verișoara mea M.N., care m-a chemat la ea la București. M-am dus la locuința acesteia și am discutat cu N. care mi-a spus că pot obține ușor bani dacă îl însoțesc pe F. din Satu Mare la bancomate de unde să tragă bani. Precizez că îl cunosc pe F. dinainte de a mă întâlni cu M.N.

La locuința lui M.N. se mai aflau și C.D.T., zis „F.", precum și I.S. și A.R.R. pe care eu îl poreclesc „spălăcitul".

Structura ierarhizată a grupării, precum și atribuțiile ce reveneau fiecăruia a rezultat din analiza convorbirilor telefonice interceptate autorizat în cauză, aceste discuții fiind concordante cu restul materialului probator. De altfel, cu ocazia audierii, inculpații au confirmat participația și rolul pe care l-a avut fiecare în desfășurarea activității.

Așa cum s-a menționat anterior gruparea a fost inițiată de către inculpatul M.M., persoană care a și coordonat împreună cu M.N. activitatea membrilor rețelei și care, în cadrul grupării, a determinat cu intenție pe ceilalți membri să efectueze atacuri asupra bancomatelor. Inculpatul a încredințat dispozitivul confecționat artizanal pentru a fi utilizat în activitatea infracțională, urmărind să nu se expună prin executarea directă a acestor atacuri. O mare parte din sumele sustrase îi reveneu procentual, (inițial 50%, ulterior, după aderare la grup a altor membri, 30%), fiindu-i trimiși prin serviciile de transfer financiar sau înmânați personal de către cei ce sustrăgeau aceste sume. Privitor la poziția și atribuțiile acestui inculpat, relevante sunt mai multe discuții purtate telefonic și interceptate autorizat.

Această perioadă a fost descrisă și de inculpatul M.M. care a detaliat în declarația dată la data de 20 noiembrie 2012 etapele constituirii rețelei, atribuțiile ce reveneau fiecăruia, precum și sumele de bani pe care urmau să le primească membrii acestui grup.

În aceeași delarație, M.M. a făcut referire și la dispozitivele de skimming pe care le-a deținut în luna octombrie 2012, aspecte care de altfel au rezultat și din analiza proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate autorizat și care au fost confirmate de percheziția asupra sstemelor informatice ridicate cu ocazia efectuării percheziției domiciliare de la locuința soților M.: "La începutul lunii octombrie 2012 o cunoștință despre care știu că îl cheamă G. și noi îi zicem G. (..) a venit cu un francez de culoare la locuința mea și cu nouă guri false de bancomate care le avea francezul și mi-a solicitat să-i pun pe guri niște baterii de blutut pentru a le putea folosi. I-am zis soției mele să se ducă F. să cumpere 10 blututuri; după ce aceasta le-a cumpărat, i-am (dat) lui Răzvan să scoată bateriile din blutut și să le pună în sistemul electronic al dispozitivelor de skimming (...) Dispozitivele de skimming au stat la mine aproximativ 2 zile după care francezul a venit împreună cu G. și le-a luat.„

Aspectele la care fac referire soții M. se regăsesc în mare parte în convorbirile telefonice interceptate autorizat în perioada respectivă, convorbiri care luate singular au fost de natură să convingă cu privire la existența infracțiunii de deținere de skimming și a persoanelor care au săvârșit aceste infracțiuni.

Fiind efectuată o percheziție domiciliară la locuința inculpaților M.M. și M.N. au fost identificate și ridicate sisteme informatice și medii de stocare asupra cărora au fost efectuate percheziții informatice, iar în urma punerii în executare a autorizațiilor emise de Tribunalul Prahova în acest sens, s-a constatat că unul dintre laptop-uri, conținea un program informatic - M.S.R. R., destinat citirii și scrierii datelor de identificare a cârdurilor bancare, precum și numere de cârduri.

Acestea din urmă au fost identificate și pe un mediu de stocare, aspecte care sunt de natură a contura implicarea inculpatului în activități specifice de skimming.

Un alt membru al grupării, M.N. a avut ca principală atribuție coordonarea împreună cu liderul grupului a activității infracționale desfășurată de ceilalți membri ai rețelei, precum și recrutarea de noi membri.

Deși inițial a negat orice formă de participare la actele infracționale executate în cadrai grupului, precum și faptul că ar fi cunoscut cea mai mare parte din persoanele care au aderat la acesta, ulterior inculpata a descris evoluția rețelei, pe care a perceput-o în mod direct, deși a încercat să-și minimalizeze participația.

Aspectele la care am făcut referire rezultă din analiza mai multor probe administrate în cauză: interceptarea convorbirilor telefonice, verificări privind transferurile financiare, audierea persoanelor implicate în activitatea infracțională, efectuarea de percheziții domiciliare și informatice.

Astfel, interceptând autorizat convorbirile telefonice și comunicările S.M.S., s-a stabilit o reală implicare a inculpatei în coordonarea activității grupului infracțional organizat, urmând indicațiile soțului său M.M.:

Aceste aspecte sunt redate și de către S.C. în declarația de la 30 octombrie 2012, când inculpata a detaliat gradual evoluția activității infracționale:" De la N. știu că furculița folosită la bancomat pentru a trage bani era a soților M. (..). De fiecare dată înainte de a pleca la drum (n.n. când urma ca o parte din membrii rețelei să atace A.T.M.-uri din diverse orașe ale țării) discutam cu N. și de fiecare dată am plecat împreună cu F., S. și R. (...). Precizez că plecam la drum de la locuința lui M.N.

În paralel cu activitatea de coordonare a membrilor grupului, care implică și determinarea acestora la a executa atacuri asupra bancomatelor în modalitatea descrisă mai sus, inculpata M.N. și M.M. au primit, conform înțelegerii inițiale, importante sume de bani rezultați în urma acțiunilor ilicite, bani trimiși de către S.C. și A.R.R. prin societatea W.B. O.M.V., precum și prin Poșta Română, on line.

Cu titlu exemplificativ, raportându-ne la acest aspect, menționăm discuția de la data de 14 octombrie 2012, la ora 08:34:23, când S.C., aflată la postul telefonic X (cartelă prepaid) a fost contactată de M.N., aflată la postul telefonic X (cartelă prepaid).

Verificările efectuate la cele două societăți de transfer financiar au confirmat primirea de către inculpată a sumelor trimise de către ceilalți doi membri ai rețelei.

După ce a fost pus în libertate de către autoritățile din Scoția (unde fusese arestat pentru activități de skimming), inculpatul S.O. a luat legătura telefonic cu soția sa S.C. de la care a aflat detalii în legătură cu activitatea infracțională a rețelei la care aceasta aderase, și, înțelegând că se puteau obține relativ facil sume mari de bani, cu un risc minim de a fi identificat, inculpatul s-a arătat interesat în a participa la aceste atacuri, având inițial ca atribuție recrutarea de persoane care să-și deschidă conturi bancare și să remită membrilor grupării cârdurile și codurile P.I.N. În acest sens, s-au avut în vedere atât convorbirile telefonice purtate de către inculpat, discuții interceptate autorizat, cât și declarațiile unora dintre persoanele recrutate de către S.O. pentru a-și deschide conturi bancare.

La aspecte privind activitatea infracțională a inculpatului s-au referit și o parte din persoanele recrutate de acesta: «îl cunosc pe S.O. de vreo 17 ani, fiind prieten cu acesta. După ce s-a întors din Anglia de aproximativ trei săptămâni S.O. a venit la locuința mea și mi-a zis să mă duc să discut cu soția sa C., fără a spune despre ce e vorba pentru că mai era cu cineva. După ce am vorbit cu O. m-am dus la casa C., iar aceasta mi-a spus că, dacă îmi deschid un cont la R.B. și îi dau ei cârdul și codul P.I.N. îmi dă 200 (două sute) de lei. C. mi-a spus că nu este nicio problemă. M-am gândit că ceva nu este în regulă. C. mi-a spus că și O. o să scoată un cârd și că o să mă duc cu el la Bancă. A doua zi m-am dus la casa C. și a lui O. și am plecat cu O. la B.T. și R.B. unde fiecare ne-am deschis câte un cont. După ce am primit cârdurile și codurile P.I.N. i le-am dat lui S.O. și am primit de la acesta 200 lei. O. mi-a spus că restul de două sute o să-i primesc mai târziu. După trei zile S.O. mi-a zis să declar cârdurile pierdute la bănci. L-am declarat pierdut doar pe cel de la R.B.», a declarat R.D.A.

„După ce i-am dat cârdul, G. (n.n S.O.) i-a dat suma de 2.600 de lei socrului meu G.C. și a plătit un taxi până la București unde lucrez eu.

Acesta i-a spus socrului meu să merg să depun suma de bani în contul cârdului fără să-mi explice de ce.

Cu mine când am depus banii era socrul meu G.C. Acesta a fost sunat de către S.O. care s-a interesat dacă am depus banii"- a declarat P.G.M.

Astfel, în intervalul 30 august 2012-01 septembrie 2012, trei dintre membrii rețelei, respectiv C.D., S.C. și l.S. au efectuat mai multe atacuri asupra unor A.T.M.-uri stradale din București, Pitești, Sibiu, Sebeș, Alba Mia, Teiuș, Aiud, Cluj Napoca, Zalău și Satu Mare.

Modalitatea de operare, participația fiecăruia, precum și evoluția activității infracționale a rezultat explicit din analiza proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate autorizat, purtate între membrii rețelei cu această ocazie.

S-a constatat că în tot timpul în care au operat, autorii s-au consultat telefonic, fiind necesară o coordonare între cei care acționau la A.T.M. și l.S. care supraveghea zona pentru a preîntâmpina o eventuală depistare.

Aceste discuții telefonice, din cuprinsul cărora rezultă, așa cum s-a menționat anterior, fazele derulării activității infracționale, au permis și identificarea cu aproximație a locațiilor în care au acționat conform celulelor de localizare a convorbirilor telefonice. Aceasta a permis identificarea majorității A.T.M.-urilor atacate și, implicit, a băncilor fraudate. Aceste investigații au concordat cu sesizările depuse de către unitățile bancare prejudiciate și, totodată, cu actele înaintate de acestea, jurnale electronice, constatări privind bancomatele asupra cărora s-a acționat, înregistrări video surprinse de camerele de supraveghere ale A.T.M.-urilor).

De altfel, nici unul dintre inculpați nu a negat participația avută în desfășurarea activității infracționale.

Similar, au putut fi identificate cea mai mare parte a bancomatelor asupra cărora inculpații au acționat. S-a făcut referire la discuții telefonice purtate între membrii grupului în perioada de referință, la celulele de localizare în urma interceptării și localizării participanților, precum și la toate celelalte date întrucât au permis ca, privind în ansamblu probele, să se stabilească în întregime activitatea infracțională.

În urma studierii extraselor de cont aferente cârdurilor bancare, emise de R.B. și B.T., identificate ca fiind utilizate pentru a sustrage bani cu ajutorul „furculiței, emise pe numele unor persoane recrutate în acest sens, și pe care erau depuse de inculpați sume de aproximativ 3000 de lei, au putut fi identificate toate tranzacțiile realizate după cum urmează:

- cârd emis de R.B. a fost utilizat în perioada 02 octombrie 2012, orele 20.19 - 03 octombrie 2012, orele 00.17 la un număr de 6 bancomate aparținând B.R.D. - G.S.G. din Cluj Napoca, totalul tranzacțiilor în urma cărora au fost sustrase sume de bani din bancomate prin utilizarea „furculiței" și a cârdului cu nr. sus-menționat fiind de 13.500 lei.

De asemenea B.R.D. - G.S.G., dar și Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca, au înaintat Dosarele penale înregistrate la unitatea de parchet cu nr. 9370/P/2012, nr. 9371/P/2012, nr. 9372/P/2012 și nr. 9373/P/2012, ce au fost conexate, ce cuprind imagini reținute de camerele de supraveghere ale A.T.M.-urilor asupra cărora inculpații au executat atacuri utilizând „furculița".

- în intervalul 13 octombrie 2012-15 octombrie 2012, patru dintre membrii rețelei, C.D., S.C., l.S. și A.R.R. au efectuat mai multe atacuri asupra unor A.T.M.-uri stradale din Bascov, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Călimănești, Sebeș, Deva, Săvârșin, Arad și Timișoara.

Activitatea infracțională a acestora a putut fi stabilită probato prin efectuarea de interceptări ale convorbirilor telefonice, localizarea pe celule a participanților, analiza materialului înaintat de unitățile bancare (imagini din timpul atacurilor, jurnale electronice, extras de cont).

- în urma studierii extraselor de cont aferente cârdurilor bancare, emise de R.B. și B.T., identificate ca fiind utilizate pentru a sustrage bani cu ajutorul „furculiței" emise pe numele unor persoane recrutate în acest sens, conturi în care erau depuse de inculpați sume de aproximativ 3.000 de lei, au putut fi identificate toate tranzacțiile realizate cu aceste cârduri după cum urmează:

- cârd emis de R.B. pe numele altui membru al grupării, S.O., cârd utilizat în activitatea infracțională de inculpați în perioada 14-15 octombrie 2012 la 17 bancomate din Arad și Timișoara, totalul tranzacțiilor sumelor de bani solicitate și refuzate ulterior de pe acest cârd fiind de 40.800 lei,

- cârd emis de R.B. pe numele R.D.A., cârd obținut prin recrutarea acestuia de către S.O. și S.C., utilizat în activitatea infracțională de inculpați în perioada 13-14 octombrie 2012 la 8 bancomate din Bascov, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Călimănești, Sebeș, Deva și Săvârșin, totalul tranzacțiilor sumelor de bani solicitate și refuzate ulterior de pe acest cârd fiind de 22.000 lei.'

În intervalul 18 octombrie 2012-20 octombrie 2012, membrii rețelei s-au deplasat în Timișoara și Satu Mare unde au efectuat mai multe atacuri asupra unor A.T.M.-uri stradale din oraș, fapte ce au putut fi stabilite în urma anlizei convorbirilor telefonice interceptate, a imaginilor de la A.T.M.-uri, precum și a celorlalte acte ce au fost înaintate de unitățile bancare.

A fost înaintat, totodată, instrumentul confecționat artizanal,utilizat de către inculpați la sustragerea banilor la A.T.M. B.R.D. din Timișoara, la data de 18 octombrie 2012, în jurul orelor 18.00, instrument care, datorită intervenției organelor de anchetă nu a mai putut fi recuperat de către membrii rețelei.

Din cercetările efectuate a rezultat că în perioada 19 octombrie 2012, orele 17.29 -20 octombrie 2012, orele 04.59 membrii rețelei au acționat în Satu Mare unde, utilizând cârdul bancar emis de B.T. pe numele P.G.M. (persoană recrutată de S.O.) au fost efectuate atacuri asupra a 5 bancomate B.R.D., B.C.R. și R.B., totalul tranzacțiilor sumelor de bani solicitate din acest cont fiind de 12.500 lei.

În intervalul 27 octombrie 2012-28 octombrie 2012, membrii rețelei s-au deplasat în Pitești unde au efectuat mai multe atacuri asupra unor A.T.M.-uri stradale din oraș, utilizând aceeași metodă de sustragere a banilor.

Cu titlu exemplificativ s-a făcut referire la două dintre acestea:

- din 2012 - A.T.M. - B.C.R. Agenția G. din Pitești, de unde a fost sustrasă suma de 1.000 de lei, la data de 27 octombrie 2012, orele 21.43, fiind utilizat în activitatea infracțională cârdul bancar emis de R.B. și de unde au fost înaintate imaginile înregistrate de camerele de supraveghere ale bancomatului.

- din 2012 - A.T.M. - B.C.R. Agenția C. din Pitești, de unde a fost sustrasă suma de 500 de lei, la data de 28 octombrie 2012, orele 00.03, fiind utilizat în activitatea infracțională cârdul bancar emis de R.B. și de unde au fost, de asemenea, înaintate imaginile înregistrate de camerele de supraveghere ale bancomatului.

Fiind audiat, inculpatul C.D. a făcut referire și la aceste ultime atacuri: „ La Cluj Napoca, l.S. a supravegheat zona, iar T. a mers cu mine la câteva bancomate unde m-a ținut pe mine la curent cu supravegherea zonei. Același lucru s-a întâmplat și la sfârșitul lunii octombrie 2012 când am fost la A.T.M.-uri din Pitești și Râmnicu Vâlcea".

Activitatea infracțională a membrilor acestui grup organizat a fost stopată la data de 30 octombrie 2012, când au fost efectuate percheziții domiciliare la locuința inculpaților, procedându-se ulterior la reținerea și arestarea preventivă a acestora.

Fiind audiați, toți inculpații au recunoscut total sau parțial săvârșirea faptelor, o parte dintre ei încercând să nuanțeze declarațiile în scopul diminuării răspunderii penale.

La termenul de judecată din 25 aprilie 2013, în fața instanței de judecată, inculpații M.M., M.N., C.D.T., I.S., S.C. și I.N., au declarat personal că recunosc săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și vor ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, așa cum prevede art. 320

C. proc. pen.

Prin încheierea de ședință din data de 25 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul Prahova, în Dosar nr. 735/105/2013, s-a dispus disjungerea cauzei față de inculpații A.R.R., G.M.E. și S.O., fixându-se termen pentru continuarea judecății față de inculpații A.R.R., G.M.E. și S.O. pentru data de 30 mai 2013.

La termenul de judecată din 30 mai 2013, în fața instanței de judecată, inculpatul S.O. a declarat personal că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și dorește ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, așa cum prevede art. 320

C. proc. pen.

Prin urmare, instanța de fond a reținut, cu privire la inculpatul S.O., aceeși situație de fapt ca cea expusă în rechizitoriu.

Așadar, tribunalul, ținând cont de principiul aflării adevărului, a reținut situația de fapt, expusă mai sus, din actele și lucrările efectuate în cauză, atât în faza de urmărire penală cât și in fața instanței de judecată, respectiv: procese verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate autorizat; procese verbale de redare a traficului fluxului informațional interceptat autorizat; procese verbale încheiat în urma localizării inculpaților, procese verbale percheziții informatice, adrese unități bancare; jurnale electronice și capturi ale imaginilor surprinse de camerele de înregistrare ale A.T.M.-urilor unde membrii rețelei au acționat;extrase de cont;mijloace materiale de probă (dispozitiv confecționat artizanal, utilizat în activitatea infracțională); verificări ale conturilor bancare și ale tranzacțiilor financiare; declarații martori; declarații inculpați, toate acestea coroborate și cu declarațiile de recunoaștere date de inculpați în fața instanței de judecată, toate acestea coroborate și cu declarația dată de inculpatul S.O. în fața instanței de judecată.

În consecință, s-a constatat că faptele inculpatului S.O. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. rap la art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) alin. (4) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că în anul 2012 a aderat la un grup infracțional organizat condus de către M.M., rețea profilată pe comiterea infracțiunii de furt calificat și, în cadrul grupării, în baza unei rezoluții infracționale unice, în mod repetat, în cursul anului 2012, a facilitat sustragerea prin efracție și pe timp de noapte a unor importante sume de bani din A.T.M.-uri aparținând mai multor unități bancare, acțiuni realizate de către alți membrii ai rețelei utilizând metoda „forking", fiind cauzat astfel un prejudiciu total de 299.484 lei și 770 euro.

Așadar, raportat la cele mai sus menționate tribunalul l-a condamnat pe inculpatul S.O. la pedepesele mai sus arătate.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.CO.T. - Serviciul Teritorial Ploiești și inculpatul S.O., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

In motivarea apelului, Parchetul a susținut că în mod nelegal nu s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, urmare a pedepsei aplicate pentru infracțiunea de furt calificat cu consecințe deosebit de grave, prev.de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) și alin. (4) C. pen., față de limitele de pedeapsă prevăzute de lege.

O altă critică a soluției primei instanțe a avut ca obiect netemeinicia hotărârii cu privire la cuantumul redus al pedepselor aplicate, ca și greșita individualizare a pedepsei sub aspectul cuantumului redus și modalitatea de individualizare a pedepsei prin aplicarea disp.art. 86

C. pen., cu suspendarea sub supraveghere, nefîind cazul reținerii unor circumstanțe atenuante prev.de art. 74 lit. a) C. pen., față de pericolul social al faptelor comise și în baza unei rezoluții infracționale unice a unui grup organizat.

Un alt aspect de nelegalitate a hotărârii apelate l-a reprezentat necoborârea cuantumului pedepsei sub minimul special redus cu o treime, de 3 ani și 4 luni închisoare pentru infracțiunea prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, în condițiile în care instanța a reținut circumstanțe atenuante.

Nelegală s-a arătat că era și pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată inculpatului cu suspendarea sub supraveghere, conform art. 86

C. pen., în condițiile existenței concursului de infracțiuni, fiind astfel încălcate disp.art. 86

alin. (2) C. pen.

În recursul său, apelantul inculpat a arătat că este de acord cu motivele 1, 3 și 4 din apelul Parchetului, iar în legătură cu pedepsele aplicate, a solicitat reducerea pedepsei cu 1/3 pentru infractiuneaprev.de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Prin Decizia penală nr. 234 din data de 28 noiembrie 2013, Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie:

I. A a admis apelul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiești împotriva sentinței penale nr. 233 din 31 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Prahova, pe care a desființat-o, în parte, și în consecință:

A descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, aplicată inculpatului S.O., în pedepsele componente de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, faptă din cursul anului 2013, prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic.art. 320

alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a) C. pen., rap.la art. 76 C. pen., și respectiv 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de flirt calificat în formă continuată, faptă din cursul anului 2012, prev.de art. 208 alin. (1)- 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) și alin. (4) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320

alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a) C. pen., rap.la art. 76 C. pen.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., rap.la art. 53 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege, pe o durată de 2 ani, pentru infracțiunea de furt calificat, după executarea pedepsei principale.

A înlăturat disp.art. 74 lit. a) și art. 76 C. pen., de la încadrarea juridică a infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplic.art. 320

alin. (7) C. proc. pen., precum și de la infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) și alin. (4) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

alin. (7) C. proc. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca în final inculpatul să fi executat pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare în regim de detenție, la care se va adăuga pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege, pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

A înlăturat aplicarea disp.art. 86

, art. 86

C. pen., art. 359 C. proc. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen.

A menținut restul dispozițiilor sentinței.

II. A respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul S.O., împotriva sentinței penale nr. 233 din 31 mai 2013, pronunțată de Tribunalul Prahova.

A obligat apelantul-inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat,din care 200 lei onorariu apărător din oficiu, s-au avansat din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

Pentru a dispune această soluție, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:

A arătat că, examinând sentința atacată în raport de criticile formulate și sub toate aspectele de fapt și de drept, examinând actele și lucrările dosarului, a constatat că este fondat numai apelul declarat de Parchet.

Astfel, a arătat că în mod nelegal nu s-a dispus aplicarea unei pedepse complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de furt calificat cu consecințe deosebit de grave, în condițiile în care este aplicabilă în mod obligatoriu pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, față de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea dedusă judecății, respectiv cea prevăzută de disp.art. 208, 209 alin. (4) C. pen., pentru care legea prevede în mod expres o asemenea pedeapsă complementară, limitele pedepsei fiind de la 10 la 20 de ani închisoare.

De asemenea, instanța de apel a arătat că este neîntemeiată reținerea de către instanța de fond a circumstanțelor atenuante prev.de art. 74 lit. a) și art. 76 C. pen., cu toate că faptele comise de inculpat sunt grave, săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale în grup organizat, astfel că se impunea înlăturarea acestor circumstanțe atenuante și se va dispune schimbarea corespunzătoare a încadrării juridice sub acest aspect.

În același timp, a arătat că modalitatea de individualizare a pedepsei prin aplicarea disp.art. 86

și art. 86

C. pen. este greșită, întrucât nu s-au aplicat în mod corespunzător dispozițiile art. 72 și art. 52 C. pen., faptele fiind comise în condiții agravante, astfel că această individualizare a pedepsei nu este de natură a asigura scopul preventiv educativ și sancționator al pedepsei.

Așa fiind, instanța de apel a arătat că, în final, pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare va fi executată de inculpat în regim de detenție, iar restul dispozițiilor sentinței vor fi menținute, acestea fiind legale și temeinice.

Totodată, apelul declarat de inculpat a considerat că urmează a fi respins ca nefondat, în baza art. 379 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., întrucât faptele inculpatului sunt săvârșite în condiții agravante, care nu justifică aplicarea unei pedepse mai reduse sub aspectul cuantumului, pentru realizarea scopului acesteia.

Împotriva Deciziei penale nr. 234 din data de 28 noiembrie 2013 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs, în termenul legal, inculpatul S.O.

Inculpatul nu a depus la dosar motive de recurs, cu ocazia dezbaterilor, apărătorul desemnat din oficiu pentru acesta solicitând instanței admiterea recursului inculpatului, casarea deciziei penale atacate și, rejudecând, în aplicarea legii penale mai favorabile, care a arătat că este legea nouă, în opinia sa, având în vedere limitele de pedeapsă mai mici prevăzute de această lege, să fie redusă pedeapsa aplicată inculpatului; sub aspectul modalității de executare, a solicitat menținerea dispoziției instanței de fond prin care a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatului.

Examinând recursul declarat, prin raportare la dispozițiile art 385

C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, dar și din punct de vedere al aplicării legii penale mai favorabile, Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpatul S.O. este întemeiat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:

În primul rând, prealabil verificării temeiniciei susținerilor recurentului, Înalta Curte arată că, deși la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen., iar art. 108 din Legea nr. 255/2013 a abrogat expres C. proc. pen. din 1968 (Legea nr. 29/1968), cadrul procesual în care s-a desfășurat judecarea prezentului recurs este cel reglementat de prevederile art. 385

- art. 385

din Legea de procedură penală anterioară, având în vedere, în acest sens, dispozițiile tranzitorii cuprinse în art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013.

Consacrând efectul parțial devolutiv al recursului reglementat ca a doua cale de atac ordinară, art. 385

C. proc. pen. stabilește în alin. (2) că instanța de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute de art. 385

din același cod.

Rezultă, așadar, că, în cazul recursului declarat împotriva hotărârilor date în apel, nici recurentul și nici instanța nu se pot referi decât la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe această cale toate erorile pe care le cuprinde decizia recurată, ci doar acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate de art. 385

C. proc. pen.

În primul rând, Înalta Curte constată că, potrivit dispozițiilor art. 385 alin. (21) C. proc. pen. (1968), instanța de recurs nu poate examina hotărârea atacată pentru vreunul din cazurile prevăzute la art. 385

C. proc. pen. (1968), dacă motivul de recurs, deși se încadrează în vreunul dintre aceste cazuri, nu a fost invocat în scris cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată, așa cum se prevede la alin. (2) al art. 385

C. proc. pen. (1968), cu singura excepție a cazurilor de casare care, potrivit art. 385

alin. (3) C. proc. pen. (1968), se iau în considerare din oficiu.

Prin urmare, având în vedere că recurentul inculpat S.O. nu a depus la dosar motive de recurs și nu a invocat, deci, niciun caz de casare în termenul prevăzut de lege, nefiind identificate nici cazuri care să poată fi luate în considerare din oficiu, Înalta Curte constată că recursul inculpatului nu poate fi admis sub aspectul cazurilor de casare.

În continuare, Înalta Curte va proceda la identificarea legii penale mai favorabilă inculpatului, având în vedere succesiunea de legi intervenită în cursul procesului și ținând cont de Decizia definitivă și general obligatorie nr. 265 din data de 06 mai 2014, pronunțată de Curtea Constituțională, conform căreia, dispozițiile art. 5 C. pen. sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.

Astfel, Înalta Curte reține că, potrivit art. 13 alin. (1) C. pen. din 1969, în cazul în care, de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă.

Conform art. 5 alin. (1) C. pen. în vigoare, în cazul în care, de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Prin urmare, Înalta Curte constată că textul alin. (1) al art. 5 C. pen. în vigoare reia dispoziția art. 13 alin. (1) C. pen. din 1969, astfel că, în această materie, regimul aplicabil rămâne același.

Determinarea caracterului „mai favorabil" are în vedere o serie de elemente, cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură răspunderea penală, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă, concurs, suspendarea pedepsei, etc.

În continuare, Înalta Curte va examina cauza, din perspectiva dispozițiilor art. 5 din N.C.P., având în vedere criteriile arătate mai sus și cele statuate, cu caracter obligatoriu, prin Decizia nr. 265 din 06 mai 2014 a Curții Constituționale, publicată în M. Of. nr. 372 din 20 mai 2014.

Astfel, Înalta Curte constată că recurentul inculpat S.O. a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, faptă prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, pentru care era prevăzută o pedeapsă ale cărei limite erau cuprinse între 5-20 ani închisoare și care are corespondent în actuala reglementare în dispozițiile art. 367 alin. (1) C. pen., care prevăd limite de pedeapsă mult mai mici, cuprinse între 1-5 ani închisoare.

De asemenea, Înalta Curte constată că recurentul inculpat S.O. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1)- 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) și alin. (4) C. pen. anterior, pentru care era prevăzută o pedeapsă ale cărei limite erau cuprinse între 3-15 ani închisoare și care are corespondent în actuala reglementare în dispozițiile art. 228-art. 229 alin. (1) lit. b), d) C. pen., care prevăd, de asemenea, limite de pedeapsă mult mai mici, cuprinse între 1-5 ani închisoare.

Prin urmare, având în vedere că legea nouă prevede limite de pedeapsă mult mai mici, că aceste limite de pedeapsă vor fi reduse cu o treime prin aplicarea art. 374 alin. (4) și art. 396 alin. (10) C. proc. pen., recurentul inculpat fiind judecat în procedura simplificată, prevăzută de fostul art. 320

C. proc. pen. anterior, Înalta Curte constată că legea nouă este mai favorabilă pentru inculpat.

Iar aceasta chiar și în situația în care nu sunt îndeplinite condițiile pentru reținerea infracțiunii continuate, întrucât nu există identitate de subiect pasiv, așa cum prevăd dispozițiile art. 35 alin. (1) C. pen., motiv pentru care inculpatul va fi condamnat la șapte infracțiuni de furt calificat, existând șapte părți vătămate/părți civile.

Totodată, legea nouă este mai favorabilă chiar și în condițiile în care va fi aplicat sporul obligatoriu prevăzut de art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., care prevede că pedepsei celei mai grele i se adaugă o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

De asemenea, legea nouă rămâne legea care, în final, produce consecințe mai blânde pentru inculpat, chiar dacă în sarcina acestuia se va reține pentru infracțiunea de furt calificat circumstanța agravantă prevăzută de art. 77 lit. a) C. pen., incidență când fapta a fost comisă de trei sau mai multe persoane împreună (legiuitorul lasă, însă, la latitudinea instanței posibilitatea aplicării unei pedepse mai mari în cazul acesta); iar această circumstanță va putea fi reținută, având în vedere că cea care califica infracțiunea de furt și care se regăsea în fostul art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior, în varianta comiterii faptei de două sau mai multe persoane împreună, nu se mai regăsește în circumstanțele care califică infracțiunea de furt pe noua lege.

Ca urmare, având în vedere considerentele mai sus expuse, doar sub aspectul aplicării legii penale mai favorabile, în temeiul art. 5 C. pen., Înalta Curte, în baza art. 385

pct. 2 lit. d) C. proc. pen. (1968), va admite recursul declarat de inculpatul S.O. împotriva Deciziei penale nr. 234 din data de 28 noiembrie 2013 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Va casa în parte decizia penală recurată și rejudecând:

- Va descontopi pedeapsa de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, aplicate inculpatului S.O., în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor.

- în baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu reținerea art. 5 C. pen. și aplicarea art. 374 alin. (4) și art. 396 alin. (10) C. proc. pen., va condamna inculpatul S.O. la pedeapsa de 9 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.

- în baza art. 228-art. 229 lit. b), d) C. pen., cu reținerea art. 5 C. pen. și art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 374 alin. (4) și art. 396 alin. (10) C. proc. pen., va condamna inculpatul S.O. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru fapta săvârșită în dauna părții civile B.R.D. G.S.G.