ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2031/2015

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele; Prin cererea înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție la daia de 15 iunie 2015 revizuientul Ș.M. a solicitat revizuirea Deciziei nr. 1460 din 29 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă. În motivare s-a susținut, în esență, că instanța de recurs nu s-a pronunțat cu privire la cererile incidentale, ceea ce a dus la o soluționare greșită a căii de atac. S-a mai susținut că instanța de recurs nu s-a pronunțat cu privire la situația de fapt și cu privire la înscrisurile de la dosar. În drept au fost invocate dispozițiile art. 322 alin. (1), teza a II-a. pct. 2 și pct. 7 alin. (2) C. proc. civ. Prin întâmpinare intimatul M.M.F.P.S.

și Persoanelor Vârstnice a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire, punând și concluzii pe fond în sensul respingerii cererii de revizuire. Examinatul cererea de revizuire prin prisma dispozițiilor art. 322 C. proc. civ. Înalta Curte reține următoarele: Potrivit art. 322 alin. (1) C. proc. civ. „Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere/.../ ” . Ca atare, revizuirea unei hotărâri în ipotezele reglementate de art. 322 C. proc. civ., se poate solicita în condițiile în care hotărârea este rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare ori este dată de o instanță de recurs și evocă fondul.

Nu este admisibilă formularea unei cereri de revizuire decât cu privire la hotărârile judecătorești expres și limitativ prevăzute de articolul evocat, deoarece în alt fel s-ar ajunge să se încalce principiul legalității căilor de atac, în sensul că orice cale de atac poate ii exercitată doar dacă este prevăzută de lege și în condițiile prevăzute de aceasta. Din această perspectiva este de reținut că nu sunt îndeplinite condițiile an. 322 alin. (1) C. proc. civ., deoarece hotărârea atacată pe calea revizuirii nu evocă fondul, fiind o hotărâre prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuient împotriva Deciziei nr. 930 din 27 martie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În plus, decizia atacată eu revizuire nu reprezintă o hotărâre pronunțată în soluționarea unui recurs, ci o hotărâre prin care s-a constatat că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale unei cereri de revizuire. În consecință, nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de revizuire, impuse de prevederile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire urmează a fi respinsă ea inadmisibilă.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul Ș.M. împotriva Deciziei nr. 1460 din 29 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi» 2 octombrie 2015.