ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 634/2003

S-a luat în examinare recursul în anulare  declarat de

procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de

Justiție împotriva sentinței penale nr.271 din 24 noiembrie 2000 a

Judecătoriei Târnăveni, privind pe inculpatul C.N.

A lipsit inculpatul.

Procedura îndeplinită.

Procurorul a susținut oral recursul în anulare astfel cum a

fost formulat.

C U R T E A

Asupra recursului în anulare de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele :

Prin sentința penală nr.271 din  24 noiembrie 2000 a

Judecătoriei Târnăveni, definitivă prin neapelare a fost

condamnat inculpatul C.N. a 1 an închisoare pentru infracțiunea de abandon

de familie prevăzută de art.305 alin.1 lit.c din Codul penal.

În baza art.81 din Codul penal a dispus suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de

încercare de 3 ani.

S-a reținut că, în luna februarie 2000, inculpatul nu

a plătit, cu rea-credință, timp de peste două luni, pensia

de întreținere stabilită prin hotărâre judecătorească

definitivă în favoarea minorei N.A.

Împotriva acestei hotărâri Procurorul General al Parchetului

de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat recurs în

anulare în baza art.409 și art.410 alin.1 partea I pct.7

1

teza

a II-a din Codul de procedură penală pentru greșita

reținere a temeiului suspendării potrivit art.81 din Codul penal

întrucât hotărârea pronunțată este contrară legii.

Recursul în anulare este fondat.

Analizând dispozițiile art.305 alin.4 și 5 din Codul

penal, dacă părțile nu s-au împăcat, dar în cursul

judecății inculpatul își îndeplinește obligațiile,

instanța urmează să ia act de această situație și

să pronunțe o hotărâre de condamnare cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei, care se poate revoca numai

în cazul în care, înlăuntrul termenului de încercare, condamnatul mai

săvârșește din nou o infracțiune de abandon de familie.

Deci indicarea corectă a temeiului suspendării

condiționate a executării pedepsei este deosebit de importantă

sub aspectul consecințelor ce derivă din cele două

instituții  - art.81 și art.305 alin.4 și 5 din Codul penal  -

în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de

încercare.

Astfel, în speța din cauză, faptul că

instanța a făcut referire la alt temei privind suspendarea și nu

a dispozițiilor art.305 alin.4 și 5 din Codul penal, deși

inculpatul și-a îndeplinit în totalitate obligațiile în timpul

judecății cauzei, este de natură să-l prejudicieze.

Or, prevedrile art.305 alin.4 și 5 din Codul penal sunt mai

favorabile decât cele prevăzute de art.81 din Codul penal, atâta timp cât

în prima situație revocarea suspendării condiționate a pedepsei

poate surveni doar în situația în care inculpatul în termenul de încercare

săvârșește din nou a infracțiune de abandon de familie, iar

în cea de-a doua situație o astfel de măsură se impune, cu unele

excepții, indiferent de natura infracțiunii comise ulterior.

Ca atare, instanța urma să dispună suspendarea

executării pedepsei în baza art.305 alin.4 din Codul penal.

Pe cale de consecință, Curtea, va admite recursul în

anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea

Supremă de Justiție potrivit prevederilor art.414

1

Cod

procedură penală și va dispune conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în anulare  declarat de procurorul general al

Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva

sentinței penale nr.271 din 24 noiembrie 2000 a Judecătoriei Târnăveni,

privind pe inculpatul C.N.

Casează

sentința penală sus-menționată numai cu privire la temeiul

suspendării condiționate a pedepsei, potrivit art.81, dispoziție

pe care o înlătură.

În baza art.305 alin.4 C.pen, dispune suspendarea condiționată

a executării pedepsei inculpatului.

Atrage atenția inculpatului asupra nerespectării

dispozițiilor art.305 alin.5 C.pen.

Pronunțată, în ședință publică,

azi 7 februarie 2003.