CASE OF BAJRAMI v. ALBANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Revision admited
CASE OF BAJRAMI v. ALBANIA (CtEDO, 2007)
CAUZA DE CAUZĂ DE SECȚIUNE A BAJRAMI v. ALBANIA (Declarația nr. 35853/04) HOTĂRÂREA (Reviziunea) STRASBOURG 18 decembrie 2007 FINAL 18/03/2008 În cazul Bajrami v. Albania (depunerea revizuirii hotărârii din 12 decembrie 2006), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A patra secțiune), care stă în calitate de Cameră compusă de: Sir Nicolas Bratza, Președintele J. Casadevill, G. Bonello, K. Traja, L. Garlicki, L. Mijović, J. Šikuta, judecători, și dl T.L., grefierul secțiunii timpurie, deliberat în privat la 27 noiembrie 2007, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a apărut într-o cerere (nr. 35853/04) împotriva Republicii Albania depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un etnic albanez din Kosovo, dl Agim Bajrami („reclamantul”), la 27 septembrie 2004. Într-o hotărâre pronunțată la 12 decembrie 2006, Curtea a susținut că s-a încălcat art. 8 din Convenție din cauza faptului că autoritățile nu furnizează niciun cadru care să ofere reclamantului protecția practică și eficace, care este solicitată de obligația pozitivă a statului, consemnată la art. 8, și că nu este necesar să examineze în mod separat plângerea în temeiul articolului 6 § 1 din Convenția. De asemenea, Curtea a hotărât să atribuie reclamantului 15.000 de euro (EUR) pentru prejudiciu moral și 10.000 EUR pentru costuri și cheltuieli și a respins restul cererilor pentru o justă satisfacție. La 28 iunie 2007, Guvernul a informat Curtea că au aflat că reclamantul a murit la 10 noiembrie 2006. În consecință, ei au solicitat revizuirea hotărârii în sensul articolului 80 § 1 din Regulamentul Curții. În septembrie 2007, Curtea a acceptat cererea de revizuire (art. 80 § 1 din Regulamentul de procedură) și a hotărât să prezinte reprezentantul reclamantului trei săptămâni în care să prezinte observații privind solicitarea de revizuire a guvernului. Aceste observații au fost primite la 22 octombrie 2007. Guvernul solicită revizuirea hotărârii din 12 decembrie 2006, din cauza faptului că nu au fost în măsură să-l execute deoarece reclamantul a murit înainte de adoptarea hotărârii. Potrivit Guvernului, moștenitorii reclamantului ar trebui, prin urmare, să primească sumele acordate de decedatului. Reprezentantul reclamantului a declarat că tatăl reclamantului și-a exprimat dorința de a participa la executarea hotărârii Curții și că nu are nici o observație de făcut cu privire la cererea de revizuire. El nu face nici o referire la fiica minoră a reclamantului, a cărui custodie a fost principalul subiect al procedurii în fața instanțelor interne și a hotărârii Curții. Curtea consideră că hotărârea din 12 decembrie 2006 ar trebui revizuită în conformitate cu art. 80 § 1 din Regulamentul Curții, care prevede: „O parte poate, în caz de descoperire a unui fapt care, prin natura sa, ar putea avea o influență decisivă și care, atunci când a fost pronunțată o hotărâre, a fost necunoscută de Curte și nu ar fi putut fi cunoscută în mod rezonabil de acea parte, solicită Curtea ... să revizuiască această hotărâre. ...” Având în vedere circumstanțele, Curtea consideră că atribuirea acordată reclamantului decedat ar trebui plătită moștenitorilor sau moștenitorilor săi identificați în testamentul său sau, dacă a murit, în conformitate cu dispozițiile legislației interne care reglementează succesiunea. art. 41 din hotărârea Curții din 12 decembrie 2006 ar trebui revizuit în consecință. Decide să revizuiască hotărârea din 12 decembrie 2006 în ceea ce privește aplicarea articolului 41 din Convenție; în consecință, Holds (a) statul pârât trebuie să plătească moștenitorilor sau moștenitorilor reclamantului, care urmează să fie identificați în conformitate cu testamentul său sau, dacă a murit, în conformitate cu legislația internă privind succesiunea, în termen de trei luni de la data în care hotărârea revizuită devine finală în conformitate cu art. 2 din Convenție, următoarele sume, care urmează să fie convertite în moneda națională a statului interesat la rata aplicabilă la data decontare, plus orice impozit care poate fi taxabil: (i) 15.000 EUR (cincăzeci mii de euro) în ceea ce privește prejudiciile morale; (ii) 10.000 EUR (zen mii de euro) în ceea ce privește costurile și cheltuielile; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale; respinge restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 18 decembrie 2007, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții.