ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1929/2014

Deliberând asupra recursurilor penale de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 244 din data de 26 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Prahova au fost condamnați inculpații după cum urmează: inculpatul P.G.C. la pedeapsa 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, inculpatul F.L.I. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 254 alin. (1) C. pen., art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, inculpatul S.I. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunea prev. și ped. de art 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 și inculpatul M.M.M. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În temeiul disp. art. 861 alin. (1) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată fiecărui inculpat, pe durata termenului de încercare de 5 ani, stabilit potrivit art. 862 C. pen.

În baza disp. art. 861 alin. (1) C. pen., s-a stabilit ca pe durata termenului de încercare inculpații sunt obligați să se supună „următoarele măsuri de supraveghereaa să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea la datele care vor fi stabilite de acest serviciu; b) să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea, in prealabil, despre orice schimbare a domiciliului, reședință sau locuință și despre orice deplasare care depășește 8 (opt) zile, precum și întoarcerea din deplasare; c) să comunice Serviciului de Probațiune precizat schimbarea locului de muncă și justificarea acestei schimbări; d) să comunice aceluiași serviciu de probațiune informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Potrivit art. 359 alin. (1) C. proc. pen. și art. 864 C. pen. s-a atras atenția fiecărui inculpat asupra consecințelor nerespectării disp. art. 863 alin. (1), 863 alin. (3), art. 83 și art. 84 C. pen., care atrag revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere aplicată acestora.

În temeiul disp. art. 71 C. pen., s-a aplicat fiecărui inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. înr în baza disp. art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii aplicate inculpaților.

Conform art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a dispus confiscarea sumei de 21.000 dolari de la inculpatul S.I.

Totodată, s-au menținut măsurile asigurătorii înființate prin procesele verbale din data de 17 mai 2010 asupra bunurilor inculpaților S.I. și M. M.E.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut pe baza actelor și lucrărilor cauzei, următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 17/P/2010 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Pitești, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților: P.G.C.,  cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, faptă prev. și ped. de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, F.L.I.,cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de luare de mită, faptă prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, S.I., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, faptă prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare; M.M.M.,  pentru săvârșirea infracțiunii complicitate la infracțiunea de luare de mită, faptă prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare.

În motivarea rechizitoriului s-a arătat că faptele inculpatului S.I., care în calitate de arbitru delegat de C.C.A. din cadrul F.R.F. a primit efectiv suma de 21.000 dolari SUA (echivalent în euro 15.960), la data de 18 martie 2010, pentru a avantaja echipa de fotbal F.C.A. Pitești în meciul pe care urma să-1 dispute cu F.C.S. București la data de 20 martie 2009 și pentru ca să nu aplice sancțiuni disciplinare jucătorilor echipei anterior menționate iar astfel de sancțiuni să fie aplicate echipe adverse, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prevăzută de disp. art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, faptele inculpaților M.M.M. și F.L.I. de a fi înlesnit primirea sumei de 21.000 dolari SUA de către inculpatul S.I. de la inculpatul P.G.C., în scopul anterior menționat, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de luare de mită, faptă prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare.

În ce privește încadrarea juridică reținută în sarcina inculpatului F.L.I., infracțiunea a fost recalificată ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de luare de mită, deși inițial fusese încadrată în infracțiunea de dare de mită.

În același timp, s-a mai arătat că fapta inculpatului P.G.C., acționar majoritar în cadrul SC P. SA, care a remis inculpatului S.I. la data de 18 martie 2009 suma de 21.000 dolari SUA, prin intermediul inculpaților M.M.M. și F.L.I., în scopul anterior menționat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, faptă prev. și ped. de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare.

Analizând actele și lucrările cauzei, instanța de fond a reținut în fapt, următoarele:

La data de 4 februarie 2010, organele de urmărire penală din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești s-au sesizat din oficiu cu privire ia faptul că inculpatul P.G.C. acționar majoritar al F.C.A. Pitești a oferit și dat efectiv, sub formă de mită, suma de 21.000 dolari SUA arbitrului de fotbal S.I., delegat să arbitreze meciul dintre echipele de fotbal ale cluburilor F.C.A. Pitești și F.C.S. București din etapa cu numărul 21 a Ligii 1 de Fotbal, Ediția 2008-2009.

Printre acționarii clubului de fotbal F.C. Argeș se numără și SC P. SA, societate în care P.G.C. are calitatea de acționar iar F.L.I. îndeplinește funcția de director.

În cauză, la data de 04 februarie 2010, a fost constituit Dosarul penal nr. 17/P/2010.

Din actele premergătoare începerii urmăririi penale efectuate a rezultat că în data de 18 martie 2009, înainte de disputarea meciului de fotbal programat pentru data de 20 martie 2009, P.G.C. a dat suma de 21.000 dolari SUA arbitrului de fotbal S.I., suma fiind remisă prin intermediul inculpaților F.L.I. și M.M.M. - arbitru de fotbal în cadrul F.R.F.

Suma a fost remisă pentru ca echipa de fotbal F.C.A. Pitești să obțină un rezultat favorabil în meciul pe care urma să-l dispute cu echipa de fotbal F.C.S. București. De asemenea, suma a mai fost remisă în scopul ca jucători din cadrul echipei gazdă să nu primească sancțiunea disciplinară cartonaș galben sau cartonaș roșu și să fie aplicate astfel de sancțiuni fotbaliștilor din echipa adversă.

În contextul finalizării partidei dintre cele două echipe de fotbal cu scorul de 2-2, P.G.C. i-a cerut lui S.I. să păstreze pentru sine suma de 5.000 dolari SUA și să restituie acestuia suma de 16.000 dolari SUA, activitate realizată tot prin intermediul numiților M.M.M. și F.L.I.

Practic suma a fost parțial restituită deoarece F.C.A. Pitești nu a obținut victoria în meciul disputat cu F.C.S. București.

În acest sens, la data de 21 aprilie 2010, a fost încheiat procesul verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare în cauză, care constituie mijloc de probă în condițiile art. 224 al.3 C. proc. pen. (vol. 1, filele 8-11).

Având în vedere probatoriul administrat, prin Rezoluția nr. 17/P/2010 din data de 23 aprilie 2010 ora 09:00, a fost începută urmărirea penală pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: pentm inculpatul S.I. - luare de mită, faptă prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, pentru inculpatul F.L.I., complicitate la infracțiunea de luare de mită, faptă prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, pentm inculpatul M.M.M. - complicitate la infracțiunea de luare de mita, faptă prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, pentm inculpatul P.G.C. - dare de mită, faptă prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare.

Prin Ordonanța din 29 aprilie 2010, ora 12:30 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul S.I., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, faptă prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare.

Prin Ordonanța nr. 17/P/2010 din 29 aprilie 2010, ora 22:05 s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpatul M.M.M. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de luare de mită, faptă prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare.

Prin Ordonanța nr. 17/P/2010 din 29 aprilie 2010, inculpatul S.I. a fost reținut pe o perioadă de 24 de ore, începând cu data de 29 aprilie 2010, ora 12:50 până la 30 aprilie 2010, ora 12:50 inclusiv (vol. 4, fllelel4-15).

Prin Ordonanța nr. 17/P/2010 din 29 aprilie 2010, inculpatul M.M.M. a fost reținut pe o perioadă de 24 de ore, începând cu data de 29 aprilie 2010, ora 22:20 până la 30 aprilie 2010, ora 22:20 inclusiv .

Prin Referatul nr. 17/P/2010 din 29 aprilie 2010 s-a formulat propunere la Tribunalul Argeș pentru arestarea preventivă a celor doi inculpați pentru o perioadă de 29 de zile.

Prin Încheierea nr. 41/CC din 30 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 183 8/109/2010 s-a dispus arestarea preventivă a celor doi inculpați pe o perioadă de 29 de zile, măsură care a fost menținută de către Curtea de Apel Pitești prin încheierea din data de 05 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1838/109/2010.

Prin Ordonanța nr. 17/P/2010 din 07 mai 2010 ora 10:25 s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpatal P.G.C. pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, faptă prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, constând în aceea că la data de 18 martie 2009, înainte de disputarea meciului de fotbal dintre echipele F.C.A. Pitești și F.C.S. București a oferit și dat efectiv sub formă de mită suma de 21.000 dolari SUA arbitrului de fotbal S.I., delegat să arbitreze meciul dintre echipele mai sus menționate din data de 20 martie 2009, suma de bani fiind remisă prin intermediul inculpaților F.L.I. și M.M.M.

De asemenea, prin Ordonanța nr. 17/P/2010 din data de 07 mai 2010, ora 11:10 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul F.L.I., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, faptă prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că la data de 18 martie 2009, înainte de disputarea meciului de fotbal dintre echipele F.C.A. Pitești și F.C.S. București, programat pentru data de 20 martie 2009, împreună cu inculpatul M.M.M. l-a ajutat pe inculpatul S.I., delegat să arbitreze meciul de fotbal dintre echipele mai sus menționate, să primească suma de 21.000 dolari SUA banii fiind dați de inculpatul P.G.C. pentru ca echipa F.C.A. Pitești să obțină un rezultat favorabil, cât și pentru ca jucătorii acestei echipe să nu primească sancțiunea disciplinară „cartonaș galben" sau „cartonaș roșu" și să fie aplicate astfel de sancțiuni fotbaliștilor din echipa adversă.

Inculpatul P.G.C. a fost reținut prin Ordonanța nr. 17/P/2010 din 10 mai 2010 ora 12:40, pe o perioadă de 24 de ore, măsura expirând la data de 11 mai 2010, ora 12:40 inclusiv (vol. 5, filele 67-68).

Inculpatul F.L.I. a fost reținut prin Ordonanța nr. 17/P/2010 din 10 mai 2010 ora 13:35, pe o perioadă de 24 de ore, măsura expirând la data de 11 mai 2010, ora 13:35 inclusiv.

Prin Referatul nr. 17/P/2010 din 10 mai 2010 s-a formulat propunere la Tribunalul Argeș pentru arestarea preventivă a celor doi inculpați pentru o perioadă de 29 de zile .

Tribunalul Argeș, prin Încheierea nr. 42/CC din 11 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1956/109/2010 a dispus arestarea preventivă a celor doi inculpați pe o perioadă de 29 de zile, măsură care a fost menținută de către Curtea de Apel Pitești prin Încheierea nr. 45/R din data de 14 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1956/109/2010.

S-a motivat că potrivit art. 1 din Statut, F.R.F. este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop lucrativ.

F.R.F. este singura autoritate a fotbalului, asociație recunoscută de organismele internaționale F.I.F.A și U.E.F.A. și autorizată conform legii să organizeze activitatea fotbalistică din România.

În activitatea lor, F.R.F., L.P.F., membrii afiliați, jucătorii, oficialii și membrii comisiilor F.R.F. sunt obligați să respecte legile jocului elaborate de I.F.A.B., să respecte principiile loialității, integrității și sportivității, ca o expresie a spiritului de fairplay .

Totodată, aceștia sunt obligați să respecte statutele, regulamentele și deciziile F.I.F.A și U.E.F.A.

Scopul F.R.F., conform statutului, îl constituie organizarea, administrarea și coordonarea activității fotbalistice pe teritoriul României, la toate nivelurile.

Unele din organele F.R.F. o reprezintă comisiile, care sunt organisme de specialitate ale F.R.F. Comisiile F.R.F. sunt: comisii permanente, comisii permanente - autonome și comisii cu atribuții jurisdicționale.

C.C.A. este organizată și funcționează potrivit prevederilor Statului și regulamentelor F.R.F., ca organism de specialitate, autorizată să organizeze și să conducă activitatea arbitrilor de fotbal și fotbal în sală.

C.C.A. asigură formarea și perfecționarea continuă a arbitrilor de fotbal și fotbal în sală, instructorilor zonali și observatorilor de arbitri necesari desfășurării în cele mai bune condiții a jocurilor de fotbal de toate categoriile, organizate în România.

Președintele C.C.A. este numit de Comitetul Executiv al F.R.F., iar acesta propune aprobării Comitetului Executiv componența nominală a comisiei.

Conducerea operativă a C.C.A. și mdeplinirea obiectivelor sale se realizează prin Biroul Executiv al C.C.A. care este format din 3 persoane, respectiv președintele C.C.A. și cei doi vicepreședinți.

Ca principale atribuții ale C.C.A., s-au reținut următoarele: a) elaborează și urmărește implementarea strategiei activității de arbitraj din România pe termen scurt și mediu; b) aprobă programul de activitate al C.C.A. pentru fiecare an competițional; c) elaborează R.O.D.A.A.F. și îl prezintă spre aprobare Comitetului Executiv al F.R.F.; d) aprobă R.O.I. al C.C.A.; e) analizează apelurile înaintate de către arbitri privind hotărârile date de către Biroul Executiv al C.C.A., privind abaterile disciplinare și ia măsuri în consecință; f) C.C.A. își rezervă dreptul să suspende, să retrogradeze sau să excludă din activitatea de arbitraj, oricare arbitru de fotbal și fotbal în sală, dacă prestațiile sale se dovedesc a fi mediocre sau dacă săvârșește acte grave de indisciplină sau pentru alte motive; g) C.C.A. poate hotărî încetarea activității arbitrilor înainte de a împlini vârsta limită prevăzută în regulament, dacă se consideră că nu mai au perspective de progres sau promovare; h)organizează, prin comisiile județene ale arbitrilor, cursuri de formare pentru arbitri; i) stabilește listele nominale ale arbitrilor de fotbal și fotbal în sală din loturile F.I.F.A., A, B, și C; D) asigură delegarea arbitrilor de fotbal și fotbal în sală pentru competițiile organizate de L.P.F., F.F.F; K) aprobă clasamentul final al arbitrilor de fotbal și fotbal în sală pe fiecare an competițional, precum și promovarea și retrogradarea acestora; 1) stabilește numărul de arbitri de fotbal și fotbal în sală, care promovează și retrogradează, la sfârșitul fiecărui an competițional, în funcție de necesități sau ca urmare a modificării structurii campionatelor naționale; m) propune lista nominală a observatorilor, pentru arbitri pe plan intern și internațional și o prezintă spre aprobare Comitetului Executiv al F.R.F.; n) propune cuantumul anual al taxelor și cotizațiilor pentru arbitrii de fotbal și fotbal în sală,c are se aprobă de Comitetul Executiv al F.R.F; o) aprobă bugetul anual de venituri și cheltuieli ale C.C.A.; p) aprobă execuția și raportul financiar anual al C.C.A.; q) acordă titlul pentru cel mai bun arbitru și arbitru asistent; r) exercită orice alte atribuții legate de buna desfășurare a activității C.C.A.

Conform art. 11 din R.O.D.A.A.F., președintele C.C.A. are următoarele atribuții: a) coordonează îndeplinirea programului anual de activitate al C.C.A.; b) reprezintă C.C.A. pe plan intern și internațional, direct sau prin F.R.F., după caz; c) urmărește modul în care se respectă regulamentele aprobate privind activitatea arbitrilor de fotbal și fotbal în sală; d) răspunde de elaborarea strategiei generale privind activitatea de arbitraj pe termen scurt și mediu și aplicarea acesteia; e) urmărește mdeplinirea hotărârilor adoptate de C.C.A.; f) organizează și conduce activitatea personalului salariat al C.C.A., cât și a compartimentelor C.C.A.; g) prezintă directorului general al F.R.F. propuneri privind funcțiile din organigramă, încadrarea, sancționarea și eliberarea din funcție a personalului salariat al C.C.A.; h) încheie acte juridice, în numele și pe seama C.C.A., potrivit competențelor delegate de F.R.F.; i) stabilește responsabilii de compartimente, atribuțiile membrilor Biroului Executiv, cât și cele ale membrilor C.C.A.; j) nominalizează arbitrii asistenți și arbitrii de rezervă pentru a oficia la jocurile internaționale, stabilite de F.I.F.A. - U.EF.A., precum și la cererea altor federații naționale de fotbal; k) convoacă și prezidează ședințele de Birou Executiv și C.C.A. Dacă președintele C.C.A. este absent, înlocuitorul său de drept va fi unul dintre vicepreședinți, pe care președintele îl va desemna în acest scop; l) dispune măsuri cu caracter tehnic și administrativ, potrivit competențelor stabilite prin R.O.I. al C.C.A.; m) îndeplinește orice atribuții în conformitate cu prezentul regulament și cu R.O.I. al C.C.A.

Potrivit dispozițiilor art. 1 din Partea a II-a a R.O.D.A.A.F., arbitrul de fotbal este persoana care are calificarea necesară conducerii jocurilor de fotbal.

Odată cu obținerea calității de arbitru, se eliberează carnetul și ecusonul de arbitru de către C.C.A. prin asociațiile județene de fotbal.

Având în vedere cele menționate, într-adevăr, oficialii F.R.F., respectiv arbitrii au calitatea de funcționar prevăzută de art. 147 alin. (2) C. pen.

Astfel, potrivit art. 147 alin. (2) C. pen., prin funcționar, se înțelege persoana menționată în aliniatul 1, precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.

Calitatea de funcționar nu este legată de existența unui raport de muncă de natura celui reglementat de C. mun. și nici de stabilirea unei retribuții în condițiile codului, deoarece așa cum rezultă din art. 147 alin. (1), exercitarea atribuției de funcționar se poate face cu orice titlu, indiferent cum a fost investit, prin urmare și în urma unei decizii a C.C.A. din România, fără a avea relevanță dacă activitatea este retribuită, indiferent de modalitate sau are caracter gratuit. Ceea ce interesează este faptul dacă, persoana în cauză își îndeplinește în acea calitate obligațiile asumate (Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, Decizia nr. 1786 din 18 aprilie 2003).

În condițiile în care de întreaga carieră a arbitrilor din Liga I se ocupă C.C.A. care este un organ autonom al F.R.F. și care la rândul sau este persoană juridică de drept privat de utilitate publică, este indubitabil faptul că arbitrii au calitatea de funcționar conform art. 147 alin. (2) C. pen.

În ceea ce privește calitatea de funcționar al arbitrului sau observatorului din cadrul F.R.F. de natură a antrena răspunderea penală a acestora pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție, aceștia fiind subiecți activi ai infracțiunii de luare de mită întrucât exercită o însărcinare în serviciu unei persoane juridice de drept privat însă de interes public activitate ce se circumscrie noțiunii de funcționar ca noțiune de gen așa cum s-â arătat anterior.

În acest sens este și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție în care se arată că persoana care exercită o însărcinare în serviciul unei persoane juridice are calitatea de funcționar indiferent dacă este încadrată sau nu cu contract de muncă, fiind suficient să existe o însărcinare în serviciul acesteia care poate fi sau nu retribuită.

Împrejurarea că practic, remunerația primită de la F.R.F. provine din contribuția cluburilor de fotbal aceasta nu anulează calitatea de funcționar a arbitrilor atâta vreme cât finanțarea indemnizației arbitrilor de către cluburile de fotbal se face ca urmare a calității acestora din urmă de asociați în cadrul F.R.F., persoană juridică de drept privat, dar de interes public care în fapt gestionează competițiile sportive fotbalistice de la noi din țară așa cum o arată statutul acestei asociații.

Chiar dacă renumerația arbitrilor nu se circumscrie noțiunii juridice de salariu așa cum este definit de C. mun., și chiar dacă deși sunt plătiți din sume de bani provenite de la cluburi, aceștia nu sunt angajați ai acestora iar natura raporturilor juridice existente între cluburi și F.R.F. pe de o parte, și între F.R.F. și C.C.A. pe de altă parte, face ca arbitrii de fotbal în activitatea lor, să presteze însărcinări ce se circumscriu noțiunii de funcționar, așa cum este definită de art. 147 alin. (2) C. pen.

Arbitrii, potrivit art. 44 lit. d) din Regulamentul de organizare și funcționare a activității arbitrilor de fotbal sunt obligați să respingă orice încercare de influențare sau corupție și să sesizeze imediat organele conducătoare ale activității fotbalistice în cazul în care se petrece o astfel de faptă.

Potrivit art. 60 alin. (1) din Regulamentul disciplinar al F.R.F., este interzis să se ofere, să se promită sau să se acorde un avantaj nejustificat unui organ al F.R.F., L.P.F. sau A.J.F., unui arbitru, jucător, oficial sau unei alte persoane care se află sub incidența regulamentului, în nume propriu sau al unui terț, în scopul de a-1 determina să încalce regulamentele F.R.F., F.I.F.A. sauU.E.F.A.

Potrivit disp. alin. (4) prin avantaje nejustificate se înțeleg bani, titluri de orice fel, echivalând bani, bunuri, comisioane, împrumuturi, donații, prestări de servicii cu titlu gratuit, promovare în serviciu, oportunități de afaceri, alte avantaje cu caracter patrimonial.

Potrivit disp. art. 61 din Regulamentul disciplinar se sancționează fapta persoanei care conspiră sau face înțelegeri pentru a influenta rezultatul unui meci într-o manieră incompatibilă cu etica sportivă și principiile de conduită prevăzute în acest regulament.

Așadar, inculpatul F.L.I. îndeplinea și funcția de director la SC PIC S.A. și avea o relație apropiată cu acționarul majoritar al acestei societăți, P.G.C. iar la data de 17 martie 2009, inculpatul P.G.C. i-a solicitat numitului G.C. (la vremea respectivă, președinte al C.C.A. din cadrul F.R.F.) să-l delege pe inculpatul S.I., pentru a arbitra meciul ce urma să se dispute la data de 20 martie 2009 între echipele de fotbal aparținând cluburilor F.C.A. Pitești și F.C.S. București, cu mențiunea că arbitrul S.I. se afla printre arbitrii agreați de finanțatorul F.C.A. Pitești, fiind menționat pe însemnările găsite cu ocazia percheziției domiciliare efectuate în Dosarul nr. 97/P/2008 la domiciliul din B. al numitului G.C.

Astfel, din conținutul convorbirii telefonice interceptată și înregistrată în data de 17 martie 2009, rezultă următoarele: „P.G.C. Haideți dom președinte să fie o șansă și pentru echipa mea. G.C.: Păi de ce nu S., nu, nu e bun? De exemplu, dau un exemplu, nu că va fi el, nu știu. P.G.C.; El, Da, da, da. E bun și ăsta, e om cinstit și corect. Da. G.C.: Păi tocmai. P.G.C. Da. Păi vedeți dumneavoastră, în așa fel încât să." În aceeași zi, inculpatul P.G.C. îi cere inculpatului F.L.I. să-l contacteze pe inculpatul S.I. și, folosind un limbaj codificat, să-l întrebe dacă este dispus să arbitreze partida dintre F.C.A. Pitești și F.C.S. București într-o modalitate care să favorizeze un rezultat pozitiv pentru echipa din Pitești, astfel: "P.G.C. - L.!

F.L.I.: - Da. P.G.C.; - Ia sună-l pe S. Zici: dacă are sânge în instalație."

Ulterior, în aceeași zi, inculpatul F.L.I. a achiziționat suma de 21.000 dolari SUA de la SC B.P.C. SRL cu punct de lucru în municipiul Pitești, județul Argeș și s-a deplasat  la domiciliul inculpatului M.M.M. unde l-a întâlnit pe acesta, precum și pe inculpatul S.I., împrejurare în care F.L.I. i-a înmânat acestui din urmă inculpat suma de 21.000 dolari SUA.

Totodată se reține că, în prealabil, inculpatul F.L.I. i-a contactat telefonic pe ambii inculpați, respectiv S.I. și M.M.M., spunându-le că dorește să se întâlnească cu aceștia, lucru pe care ambii l-au acceptat.

Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul S.I. a fost apelat de inculpatul F.L.I. și au convenit să se întâlnească la domiciliul inculpatului M.M.M.

Conform discuțiilor purtate între F.L.I. și P.G.C. ulterior acestei întâlniri, rezultă că F.L.I. i-a remis suma de bani inculpatului S.I. pentru ca acesta să arbitreze partida din data de 20 martie 2009, astfel încât echipa de fotbal F.C.A. Pitești să obțină un rezultat favorabil în meciul pe care urma să-l dispute cu echipa de fotbal F.C.S. București și de asemenea, pentru ca jucători din cadrai echipei gazdă să nu primească sancțiunea disciplinară „cartonaș galben" sau „cartonaș roșu" și să fie aplicate astfel de sancțiuni fotbaliștilor din echipa adversă.

Din traficul convorbirilor telefonice înregistrate, rezultă că a existat o înțelegere între finanțatorul echipei F.C.A. Pitești și arbitrul Ionică S., în sensul ca primul să facă scandal în presa scrisă și în audio-vizual cum că nu ar avea încredere în arbitraj, că echipa adversă S. București ar fi ajutată de arbitrii.

În acest sens, este una din declarațiile date de inculpatul P.G.C. pentru G.S. : „E o brigadă cu dedicație. Chiar avem motive serioase să-l suspectăm pe S.. S. e echipa pe care el a arbitrat-o de cele mai multe ori în carieră. E cap de listă în carnețelul acestui arbitru. Nu o să-l recuz, doar atrag atenția, sper să-și facă dracu „treaba, altfel va fi de rău pentru el".

De asemenea, S.I. a declarat pentru G.S. că: „nu m-am uitat la televizor, nu am citit ziarele, nu am știut nimic înainte de acest meci, atacurile președinților ne afectează pe noi, arbitrii. Greșeli pot să faci și la L.C., pentru că suntem oameni. Dar se va termina și cu aceste lucruri în Liga I, cu aceste critici", aceste declarații fiind făcute în condițiile în care deja fusese contactat de F.L.I. pentru a presta un arbitraj favorabil echipei F.C.A. Pitești și primise o sumă de bani în acest sens.

Întrucât echipa de fotbal F.C.A. Pitești nu a obținut victoria în partida disputată la data de 20 martie 2009 pe teren propriu cu F.C.S. București, rezultatul final al partidei fiind de 2-2 la inițiativa inculpatului P.G.C. inculpatul F.L.I. i-a cerut inculpatului M.M.M. să-i transmită inculpatului S.I. să păstreze pentru sine din suma remisă la data de 18 martie 2009, suma de 5.000 dolari SUA și să restituie restul sumei.

Suma remisă inculpatului S.I. a fost reflectată în evidența contabilă ținută în format electronic la sediul SC Pl SA, aspect reieșit în urma efectuării perchezițiilor asupra sistemelor informatice ridicate în cursul efectuării unnăririi penale în Dosarul nr. 97/P/2008 al D.N.A. -Serviciul Teritorial Pitești.

Conform acestor evidențe, înregistrate pentru data de 23 martie 2009 reiese că SC PIC S.A. a achiziționat suma de 21.000 dolari SUA, precum și alte sume în aceeași valută (vol. 3, fila nr. 459). La fila respectivă, în Registrul de casă sunt menționate următoarele: „ protocol F.C.A. 20 martie L. - 260.00; valută cump. 6.000 dolari SUA - 19,390.00; valută cump. 6000 dolari SUA - 19,390.00; valută cump. 21000 dolari SUA - 69,930.00, protocol F.C.A. 5.000 dolari SUA - 16,158.00".

Suma de bani a fost restituită parțial de către inculpatul M.M.M. la data de 27 martie 2009 acesta întâlnindu-se cu inculpatul F.L.I. la Hotel P. în municipiul București.

Inculpatul M.M.M. a făcut deplasarea în municipiul București deoarece la data de 28 martie 2009 a arbitrat meciul din Liga a II-a, disputat între Fo.C.P. București și F.C.D. Tulcea, fiind' cazat la Hotel A. din municipiul București, așa cum rezultă din adresa din 29 aprilie 2010 a F.R.F.

În urma audierii în calitate de martor a lui P.M.Ș., administrator la SC B.P. SRL Brașov a rezultat că inculpatul F.L.I. a cumpărat săptămânal sume în valută în special la sfârșit de săptămână când se disputau meciurile de fotbal în Liga I Realitatea T.V., în acest sens, martorul respectiv a predat organului de urmărire penală mai multe buletine de schimb valutar, rezultând că anterior disputării meciurilor de fotbal în Liga I Realitatea T.V., inculpatul F.L.I. a cumpărat valută, respectiv dolari SUA. Astfel, la datele de 19 martie 2009, 25 martie 2009 și 30 martie 2009, inculpatul F.L.I. a cumpărat de la casa de schimb valutar SC B.P.C. SRL Brașov cu punct de lucru în Pitești, dolari SUA, totalizând suma de 29.250 lei.

Cu ocazia meciului disputat între F.C.A. Pitești și F.C.S. București, inculpatul P.G.C., prin intermediul inculpatului F.L.I. a încercat să corupă și arbitrii de margine, respectiv P.I. și S.Z. însă aceștia au refuzat să primească mita oferită, motiv pentru care P.G.C. l-a contactat pe antrenorul B.I. și i-a spus: „P.G.C. - Vezi, la. margine nu e siguranță! B.I.: - Am înțeles! P.G.C. - 100%. B.l.: - Aha. P.G.C. - Deci n-a, nu, n-am încredere.să știi și treaba asta cum B.I.: - Bine, păi îmi mai spui atunci, înainte dacă este. P.G.C. - Păi nu, nu, deci la margine nu! Nu, deci nu. B.I.:- A. deloc! P.G.C. - Bă, nu deloc, nu pot să fiu. deci. B.I.: - Da, da, da. adică nici într-o parte, nici în alta. Asta vroiam să știu! P.G.C. - La margine. B.I.; - Da. P.G.C. -. deci, marginea nici una. B.I.: - Da, da. P.G.C. - Sunt. bine, așa eu am. tot felul de. semnale spre pozitiv, da știi cum e, că dacă eu am. m-am simțit dator. să spun lucrul ăsta că. să nu iei în calcul că.

Din redarea acestui convorbiri rezultă cu certitudine că inculpatul P.G.C. s-a înțeles numai cu arbitrul S.I. pentru care avea garanție că îl va arbitra așa cum s-a stabilit la întâlnirea acestuia cu inculpatul F.L.I., iar în arbitrii de margine nu avea încredere.

Mai mult decât atât, inculpatul P.G.C. l-a contactat pe martorul l.M. cerându-i să ia legătura cu jucătorul de fotbal B.S. pentru ca acesta să nu evolueze la adevărata sa valoare.

În cauză au fost audiați în calitate de martori arbitrii de margine P.I. și S.Z., delegați să arbitreze meciul de fotbal dintre echipele F.C.A. Pitești și F.C.S. București, disputat în data de 20 martie 2009, martorul P.I. confirmând că, înaintea disputării acestui meci, arbitrul l.M. a încercat să-l pună în legătură cu un oficial al clubului F.C.A. Pitești referitor la meciul de fotbal care urma să se dispute, însă a refuzat acest lucru, declarație din care redăm: „Știu că înainte de a ajunge la Pitești, arbitrul l.M. m-a sunat pe telefonul mobil și m-a întrebat unde suntem cazați, apoi a zis că va trece să ne salute. Eu i-am spus să vină cu noi la masă, întrucât îl cunoșteam mai demult și așa cum am precizat, eram prieteni. P.G.C. - La margine. B.l.: -Da. P.G.C. - . deci, marginea nici una. B.I.: - Da, da. P.G.C. Sunt. bine, așa eu am. tot felul de. semnale spre pozitiv, da' știi cum e, că dacă eu am. m-am simțit dator. să spun lucrul ăsta că. să nu iei în calcul că. " (vol. 1, fila 113-11.4).

Din redarea acestui convorbiri rezultă cu certitudine că inculpatul P.G.C. s-a înțeles numai cu arbitrai S. Ionica pentru care avea garanție că îl va arbitra așa cum s-a stabilit la întâlnirea acestuia cu inculpatul F.L.I., iar în arbitrii de margine nu avea încredere.

Mai mult decât atât, inculpatul P.G.C. l-a contactat pe martorul l.M. cerându-i să ia legătura cu jucătorul de fotbal B.S. pentru ca acesta să nu evolueze la adevărata sa valoare (vol. 1, filele 99-100).

Faptul că inculpatul S.I. a primit o sumă de bani, rezultă și din convorbirea telefonică pe care a avut-o inculpatul M.M.M. cu numitul S. în timp ce se executa mandatul de aducere a acestuia la D.N.A. - Serviciul Teritorial Pitești, discuție din care se redă: „M.M.M. : Dar e nasoală frățioare. Trag pentru altul, îți dai seama. S.M. : Da.

M.M.M. : Nu putea să te ia pe tine S., când erai tânăr, aoleu ce le-ai făcut. S.M. : (râden. n.), M.M.M. : (râde n. n.) (neinteligibil n.n.) S.M. : Dar cu cine ești în mașină ? M.M.M. : Cu trei domni de la D.N.A. S.M. : Da ? Aha! M.M.M. : Dar am voie, că nu sunt arestat, sunt în am mandat din ăsta, de aducere. S.M. : îhm. M.M.M. : Și mă duc acolo, și de-acolo, S.M. : I. cred că-i mort, taică-tău. M.M.M.: Nu că-i aoleu, dar nevastă-mea (neinteligibil n.n.) . Am plâns tot drumul, nici nu.S.M. : Da, te cred. M.M.M.: îți dai seama, n-am nici o treabă cad, n-am căzut (neinteligibil n.n.) unde au fost toți și cade idiotul ăsta. S.M. : Păi tu-ți dai seama că ăla o să dea pe goarnă tot ce știe. M.M.M. : Dar nu mă interesează. Nu e asta problema mea. S.M. : Păi nu, numai, numai așa că M.M.M. : Dacă el a luat, e treaba lui. N-am luat o sută, n-am luat cincizeci de la el. Ce treabă am eu ? Păi mi-a și arătat hârtia că sunt complice, complice la asta. C-aș fi știut ceva, o să mă pună S.M.: Da mă, tu i-ai băgat pe aia în p (...) dele alea, tu ? Tu, tu, tu, cum, tu i-ai întins mâna. Bă dă-l dracu ! M.M.M. : Aaaa nu, nu. (neinteligibil n.n.)

De asemenea, în timp ce inculpatul M.M.M. era adus la D.N.A. - Serviciul Teritorial Pitești, cu mandat de aducere, poartă o discuție telefonică cu o persoană cu numele de O., din care rezultă că inculpatul S.I. „a luat o sută și ceva șpagă", discuție din care se redă: „M.M.M. : Am văzut și eu hârtia, care am semnat-o, care am luat-o la cunoștință. O.: e, M.M.M. : Complicitate la O.: Dare de mită sau ce ? M.M.M. : Da. Luare, O.: îmda M.M.M. : A luat o sută și ceva șpagă. O.: Da. M.M.M. : Ce să mai zic ?"

Pe parcursul urmăriri penale, inculpatul P.G.C. a declarat că în sezonul fotbalistic 2008 - 2009 arbitrajul unui meci de fotbal era achitat de către echipa gazdă, într-un cuantum care era stabilit de C.C.A. și care la vremea respectivă se ridica la aproximativ 5.000 dolari SUA iar cheltuiala cu remunerația brigăzii de arbitrii era reflectată în contabilitatea clubului de fotbal, declarație din care se redă:, Nu-mi aduc aminte, dacă în cazul acestui meci am discutat cu C.G., care la vremea respectivă era președintele C.C.A. pentru a delega un anume arbitru la partida ce s-a disputat între F.C.A. Pitești și F.C.S. București, dar, așa cum am arătat și în declarațiile mele anterioare date în celelalte dosare, de regulă, vorbeam cu C.G. și îi solicitam să delege la partidele lui F.C.A. Pitești arbitrii pe care eu îi consideram corecți, mai ales când echipa F.C.A. Pitești era echipă gazdă și clubul plătea arbitrajul. în plus, vreau să arăt că arbitrajul era achitat dintr-un cuantum stabilit de C.C.A., în funcție de Liga în care se desfășura partida, iar, spre exemplu, pentru Liga I, o brigadă de arbitrii era plătită, la vremea respectivă, de clubul echipei gazdă cu echivalentul în lei a sumei de aproximativ 5.000 dolari SUA. Cheltuiala cu remunerația brigăzii de arbitrii era reflectată în contabilitatea clubului de fotbal."

S-a apreciat că declarația inculpatului este, într-adevăr, nesinceră, întrucât cu adresa din 04 mai 2010, F.R.F. - C.C.A. a comunicat că: „începând cu sezonul competițional 2008 - 2009, echipele organizatoare din Liga I s-au ocupat pe plan local de rezervarea locurilor de cazare de către F.R.F./C.C.A. locațiile de cazare pentru a fi informate persoanele oficiale. Plata serviciilor de cazare și masă se face numerar de către fiecare persoană (membru al brigăzii). Cuantumul baremurilor stabilit de Comitetul Executiv al F.R.F. pentru Liga I în sezonul competițional 2008 - 2009 a fost: 1. Arbitru -5.340 lei; 2. Arbitru asistent = 3.560 lei; 3. AI patrulea oficial = 1.334 lei; 5. 0bservator oficial = 1.649 lei. În baremul actual sunt incluse toate costurile aferente deplasării Stransport, cazare, masă), iar plata se face prin cârd bancar de către departamentul financiar al F.R.F. în săptămâna următoare desfășurării jocului. înscrisurile privind alimentarea cârdurilor brigăzii se găsesc la departamentul financiar al F.R.F."

Din această adresă rezultă că inculpatul S.I. a primit de la F.R.F. - C.C.A. suma de 5,340 lei, plata făcându-se exclusiv de această instituție.

Acest aspect este confirmat și prin declarațiile martorilor P.I. și S.Z., arbitrii de margine desemnați la partida de fotbal dintre echipele FC.A. Pitești și F.C.S. București din data de 20 martie 2009.

Prima instanță, în urma analizării materialului probator, a apreciat ca fiind pe deplin dovedită situația de fapt și vinovăția inculpaților, fapt pentru care a reținut că în drept, faptele inculpatului S.I., care în calitate de arbitru delegat de C.C.A. din cadrul F.R.F., a primit efectiv suma de 21.000 dolari SUA (echivalent în euro 15.960), la data de 18 martie 2010, pentru a avantaja echipa de fotbal F.C.A. Pitești în meciul pe care urma să-l dispute cu F.C.S. București, la data de 20 martie 2009 și pentru ca să nu aplice sancțiuni disciplinare jucătorilor echipe anterior menționate, iar astfel de sancțiuni să fie aplicate echipe adverse, într-adevăr, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prevăzută de disp. art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare;

De asemenea, tribunalul a constatat că, în drept, faptele inculpaților M.M.M. și F.L.I. de a fi înlesnit primirea sumei de 21.000 dolari SUA de către inculpatul S.I. de la inculpatul P.G.C. în scopul anterior menționat, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de luare de mită, faptă prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1), art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare.

În același timp, instanța de fond a constatat că, în drept, fapta inculpatului P.G.C., acționar majoritar în cadrul SC P. SA, care a remis inculpatului S.I. la data de 18 martie 2009 suma de 21.000 dolari SUA, prin intermediul inculpaților M.M.M. și F.L.I., în scopul anterior menționat. întrunește. elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, faptă prev. și ped. de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare.

Această situație de fapt, s-a reținut în urma analizării întregului material probator, administrat în cauză atât în faza de urmărire penală cât și faza de cercetare judecătorească, respectiv: proces-verbal din 29 martie 2010 de redare convorbiri sau comunicări telefonice, proces-verbal din 29 martie 2010 de redare convorbiri sau comunicări telefonice, proces-verbal din 12 aprilie 2010 de trecere documente din Dosarul nr. 118/P/2009 în Dosarul nr. 17/P/2010, proces-verbal din data de 10 aprilie 2009 de identificare a unor posturi telefonice, proces-verbal din 12 aprilie 2010 de trecere documente din Dosarul nr. 18/P/2009 în Dosarul nr. 17/P/2010, proces-verbal din data de 03 aprilie 2009 de identificare a unor posturi telefonice, proces-verbal din 12 aprilie 2010 de trecere documente din Dosarul nr. 97/P/2009 în Dosarul nr. 17/P/2010, adresa D.G.I.P.I. din 23 martie 2009, nota D.G.I.P.I. din 23 martie 2009, proces-verbal din 07 aprilie 2010 de stabilire paritate dintre dolar și euro, proces-verbal din 12 aprilie 2010 de trecere documente din Dosarul nr. 18/P/2009 în Dosarul nr. 17/P/2010, adresa F.R.F., proces verbal din 05 februarie 2010 de identificare data desfășurării meciului F.C.A. Pitești - F.C.S. București, însoțit de extrase site-ul F.R.F., proces verbal din 05 februarie 2010 de identificare data desfășurării meciurilor arbitrate de I.M., însoțit de extrase site-ul F.R.F., proces-verbal din 20 aprilie 2010 de trecere documente din Dosarul nr. 97/P/2009 în Dosarul nr. 17/P/2010, fișă evidență M.M.M., proces-verbal din 03 februarie 2010, identificare, articole de presă referitoare la meciul discutat în data de 20 martie 2009, însoțit de înscrisuri, proces-verbal din 14 aprilie 2010 de identificare societăți comerciale acționare la F.C.A. Pitești, proces-verbal din 01 martie 2010 de stabilire, acte normative privind activitatea fotbalistică și arbitrajul în România, proces-verbal trecere documente din Dosarul nr. 18/P/2009 în Dosarul nr. 17/P/2010, însoțit de copii ale unor înscrisuri, declarație martor P.M.Ș., , declarație I.M., proces-verbal din 19 februarie 2010 de trecere a unor documente din Dosarul nr. 97/P/2008 în Dosarul nr. 17/P/2010, declarație martor I.M., proces-verbal din 20 aprilie 2010 de trecere documente din Dosarul nr. 118/P/2009 în Dosarul nr. 17/P/2010, declarație C.G. din 30 aprilie 2009, declarație M.M.M. din data de 26 mai 2009, declarație M.M.M., proces verbal, din 12 aprilie 2010 de trecere a unor documente din Dosarul penal nr. 118/P/2009, copie autorizație de percheziție emisă de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 1323/109/2009, din 12 aprilie 2009, copie proces verbal de percheziție din data de 13 aprilie 2009 efectuată la sediul SC P. SA Pitești, copie raport de constatare tehnico-științifică redactat la data de 05 iunie 2009, în Dosarul nr. 97/P/2008, copie Anexa „A" a raportului de constatare tehnico-științifică (documente de procedură), copie anexa „D" a raportului de constatare tehnico-științifică (evidențe contabile, copie anexa „D" a raportului de constatare tehnico-științifică (evidențe contabile), proces verbal percheziție domiciliară din 29 aprilie 2010, adresa din 29 aprilie 2010 către S.T.T.P.I. Argeș, proces verbal din 29 aprilie 2010, proces verbal redare convorbiri și comunicări telefonice, proces verbal redare convorbiri și comunicări telefonice, proces verbal redare convorbiri și comunicări telefonice, proces verbal percheziție domiciliară inculpat S.I., copie act vânzare cumpărare din 28 aprilie 2008, proces verbal percheziție domiciliară M.M.M. și înscrisuri ridicate cu ocazia percheziției domiciliare, declarație de inculpat P.G.C., declarație de inculpat F.L.I., declarație de inculpat F.L.I., declarație de martor I.M., declarație de martor P.I., declarație de martor S.Z., 2 procese verbale de redare a unor convorbiri și comunicări telefonice, adresa din 04 mai 2010 a F.R.F.- C.C.A. către D.N.A.-Serviciul Teritorial Pitești, adresa din data de 04 mai 2010 a D.N.A. Serviciul Teritorial Pitești către F.R.F. și confirmare trimitere, adresa din 07 mai 2010 a F.R.F. către D.N.A.-Serviciul Teritorial Pitești și anexe, adresa din data de 26 aprilie 2010 a D.N.A. Serviciul Teritorial Pitești către P.G.H. și confirmare trimitere fax, adresa din 29 aprilie 2010 a SC P.H. SRL către D.N.A.-Serviciul Teritorial Pitești, proces-verbal din 17 mai 201, 2 procese-verbale de redare convorbiri și comunicări telefonice din data de 17 mai 2010, adresă din 6 mai 2010 către Primăria Focșani și confirmare fax, coroborate și cu probele administrate direct și nemijlocit în fața instanței de judecată, respectiv proba cu înscrisuri.

Totodată, s-au menținut măsurile asigurătorii înființate prin procesele verbale din data de 17 mai 2010 asupra bunurilor inculpaților S.I. și M. M.E.

La individualizarea pedepselor, instanța de fond a ținut cont de disp. art. 72 C. pen., respectiv de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana infractorilor, de împrejurările concrete în care au fost săvârșite infracțiunile cât si circumstanțele personale ale inculpaților.

Raportat la cele sus-menționate, în baza disp. art. 334 C. proc. pen. a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de complicitate la luarea de mită prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 254 alin. (1) C. pen., art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea de complicitate la dare de mită prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 255 alin. (1) C. pen., art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, formulată de inculpatul F.L.I. prin apărător, ca neîntemeiată.

În același timp, având în vedere că nu s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării măsurilor preventive și pentru buna desfășurare în continuare a procesului penal, au fost menținute măsurile asigurători înființate prin procesele verbale din data de 17 mai 2010 asupra bunurilor inculpaților S.I. și M. M.E.

II. Împotriva sentinței penale nr. 244 din data de 26 iunie 2013 au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A.- Serviciul Teritorial Ploiești și inculpații P.G.C., F.L.I., S.I. și M.M.M., care au criticat soluția primei instanțe de nelegalitate și netemeinicie, pentru motivele arătate în scris filele 7-14, 55-69 și susținute cu ocazia dezbaterilor, astfel cum rezultă din încheierea de amânare a pronunțării din data de 25 noiembrie 2013.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A - Serviciul Teritorial Ploiești a criticat sentința de netemeinicie, în ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate inculpaților, susținându-se că instanța de fond nu a avut injurii de natura infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați și nici cuantumul ridicat al sumei ce a făcut obiectul infracțiunilor de corupție, elemente ce conferă faptelor săvârșite un grad de pericol social sporit și din acest motiv nu se justifică aplicarea de pedepse la limita minimă a textului de lege mcriminator în ceea ce îi privește pe inculpații F.L.I., S.I. și M.M.M.

Referitor la inculpatul P.G.C. s-a susținut că se impunea aplicarea unei pedepse orientate către maximul special prevăzut de lege, având în vedere că acesta a fost cercetat și trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție, ceea ce dovedește predispoziția sa la comiterea acestui gen de infracțiuni în scopul protejării afacerilor ilicitate desfășurate în'cadrul grupului de firme pe care îl coordonează și obținerii unor foloase necuvenite.

În egală măsură, a fost criticată modalitatea de executare a pedepselor aleasă de instanța de fond, susținându-se că pe tot parcursul procesului inculpații au negat comiterea infracțiunii și nu există temeiuri care să justifice aplicarea de pedepse a căror executare să fie suspendată sub supraveghere, motive pentru care s-a solicitat aplicarea de pedepse în cuantum mai ridicat și cu executarea în regim privativ de libertate.

Sentința a fost criticată și din perspectiva omisiunii instanței de fond de a aplica inculpatului S.I. pedeapsa accesorie prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., întrucât inculpatul a comis fapta în calitate de arbitru de fotbal iar prin completarea motivelor de apel s-a solicitat și aplicarea pedepsei complementare prev. de art. 65 rap. la art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen.

Apelanții inculpați F.L.I., S.I., P.G.C. și M.M.M. au criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în principal, că printr-o interpretare greșită a probatoriilor administrate în cauză și luarea în considerare a celor obținute în condițiile prev. de art. 64 alin. (2) C. proc. pen., s-a dispus condamnarea acestora în condițiile în care nu s-a făcut dovada predării și respectiv, primirii sumei în valută menționată în rechizitoriu, prin intermediul unora dintre ei, cu atât mai mult cu cât, nici unul dintre inculpați nu a recunoscut comiterea infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

Totodată, inculpații S.M. și P.G.C., prin apărători aleși, au criticat sentința susținând că aceasta este complet nemotivată, că rechizitoriul a fost preluat aproape în integralitate, ceea ce face ca hotărârea să fie lovită de nulitate absolută. Referitor la probatoriile avute în vedere, s-a susținut că tribunalul a copiat opisul dosarului de urmărire penală, fiind menționate inclusiv împuternicirile avocațiale, situație în raport de care se apreciază că judecătorul fondului nu a făcut o analiză proprie a cauzei și din acest motiv, inculpații nu au beneficiat de dreptul conferit în art. 3 C. proc. pen. și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru aceste motive s-a solicitat admiterea căilor de atac, desființarea sentinței, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, apreciind că hotărârea pronunțată de tribunal, în maniera arătată, este lovită de nulitate absolută, conform art. 197 C. proc. pen.

În subsidiar, aceiași apelanți dar și apelanții - inculpați F.L.I., M.M.M. au solicitat achi