ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2050/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2050/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra recursurilor declarate, constată

următoarele:

I.

Prin sentința penală nr. 14 din data de 21 ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul

Mehedinți, în Dosarul nr. 7778/101/2011, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.

proc. pen.anterior rap. la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. anterior,

s-a dispus achitarea inculpatului I.F.V., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

anterior.

În baza art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, a condamnat pe inculpatul I.F.V.,

la doi ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 71 alin. (1) și (2) C. pen. anterior, a aplicat

acestui inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior,

din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la

terminarea executării pedepsei principale, până la grațierea totală sau a

restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a

executării pedepsei.

În baza art. 86

1

C. pen. anterior, s-a dispus

suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere, pe o perioadă de 4

ani, care constituie termen de încercare, potrivit art. 86

2

C. pen.

anterior.

În baza art. 86

3

alin. (1) și (2) C. pen. anterior,

pe durata termenului de încercare, inculpatul I.F.V. trebuie să se supună

următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă

Tribunalul Mehedinți, serviciu desemnat cu supravegherea lui, la datele fixate

de acest serviciu;

b) să anunțe, în prealabil, la Serviciul de Probațiune de pe

lângă Tribunalul Mehedinți, orice schimbare de domiciliu, reședință sau

locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice la Serviciul de Probațiune de

pe lângă Tribunalul Mehedinți schimbarea locului de muncă;

d) să comunice la Serviciul de Probațiune de pe lângă

Tribunalul Mehedinți informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui

de existență.

În temeiul art. 359 C. proc. pen. anterior, s-a atras atenția

inculpatului I.F.V. asupra dispozițiilor art. 83 și art. 86

4

din C.

pen. anterior, privind revocarea suspendării executării sub supraveghere a

pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare,

precum și în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și

stabilite de instanță.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata

suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă și

executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 65 C. pen. anterior, a aplicat inculpatului

I.F.V. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.

(1), lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior, pe o durată de

2 ani, ce se va executa în conformitate cu prevederile art. 66 C. pen.

anterior.

În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus

comunicarea prezentei sentințe la O.N.R.C., la data rămânerii definitive.

În baza art. 14 C. proc. pen. anterior rap.la art. 998

și urm. C. civ. și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. anterior, s-a admis în

parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă Statul Român, reprezentat

legal de A.N.A.F. prin D.G.F.P. Mehedinți.

A obligat pe inculpatul I.F.V. la plata sumei de 203.584 lei,

către partea civilă Statul Român, reprezentat legal de A.N.A.F. prin D.G.F.P.

Mehedinți, sumă ce se va actualiza cu indicele de inflație la momentul plății

efective.

În baza art. 11 din Legea nr. 241/2005 rap. la art. 163

C. proc. pen. anterior, art. 353 C. proc. pen. anterior și 357 alin. (2) lit. c)

C. proc. pen. anterior, s-a dispus menținerea sechestrului asiguratoriu

instituit asupra imobilului (apartament) situate în Dr. Tr. Severin, județul

Mehedinți, aparținând inculpatului I.F.V., până la achitarea integrală către

partea civilă Statul Român, reprezentat legal de A.N.A.F. prin D.G.F.P.

Mehedinți, a sumei de 203.584 lei, sumă ce se va actualiza cu indicele de

inflație la momentul plății efective (măsură instituită în faza de urmărire

penală prin Ordonanța nr. 4739/P/2009 din data de 10 august 2010 a Parchetului

de pe lângă Judecătoria Dr. Tr. Severin și înscrisă în cartea funciară conform

încheierii din 24 august 2010 a O.C.P.I. Mehedinți - B.C.P.I. Drobeta -Turnu -

Severin).

În baza art. 191 C. proc. pen. anterior, a obligat pe inculpatul

I.F.V. la plata sumei de 2500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 600 lei reprezintă contravaloarea cheltuielilor judiciare

avansate de stat în faza de urmărire penală, iar suma de 1900 lei reprezintă

contravaloarea cheltuielilor judiciare efectuate în faza de judecată, inclusiv

suma de 100 lei, ce reprezintă 1 din onorariul apărătorului desemnat din oficiu

pentru inculpat (avocat C.S., conform delegației din 31 octombrie 2011, emisă

de Baroul Mehedinți), sumă avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că la

data de 26 octombrie 2011 s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe, Dosarul nr.

9845/225/2011 în care prin sentința penală nr. 1897 din 13 octombrie 2011 s-a

dispus declinarea competenței de soluționarea a cauzei privind pe inculpatul I.F.V.

Prin sentința penală nr. 1897 din 13 octombrie 2011 s-a

reținut că, potrivit art. 18 pct. 3 din Legea 202/2010 prin care au fost

modificate prevederile codului de procedură penală cu referire la dispozițiile

art. 27 pct. 1 lit. e)

1

C. proc. pen. anterior infracțiunile de

evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea

și combaterea evaziunii fiscale sunt de competența în primă instanță a

tribunalului, astfel că în temeiul art. 42 C. proc. pen. anterior, s-a dispus

declinarea competenței spre soluționarea cauzei privind pe inculpatul I.F.V.,

pentru infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu art. 41 alin.

(2) C. pen. anterior și art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu art.

41 alin. (2) C. pen. anterior în favoarea Tribunalului Mehedinți.

Prin Rechizitoriul nr. 4739/P/2009 al Parchetului de pe lângă

Judecătoria Dr. Tr. Severin, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de

libertate, a inculpatului I.F.V., pentru două infracțiuni de evaziune fiscală,

în formă continuată, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen. anterior, și art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005,

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, ambele cu aplic, art. 33 lit. a) C.

pen. anterior.

În actul de inculpare s-a reținut că la data de 02 ianuarie

2009 organele de cercetare penală s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul

că numitul I.F.V., administrator al SC M. SRL - Dr. Tr. Severin, în perioada

februarie 2009-iulie 2009, a calculat, reținut, însă nu a virat în termenul

legal la bugetul de stat, contribuțiile cu reținere la sursă în valoare de

24.862 lei (filele 12-13).

De asemenea, la data de 03 mai 2010 a fost înregistrată

plângerea penală a A.N.A.F., D.G.F.P. Mehedinți, prin care această instituție a

arătat că SC M. SRL, administrată de către numitul I.F.V., în perioada 01

ianuarie 2007-30 iunie 2009 a înregistrat în documentele contabile ale

societății un număr de 45 de facturi care nu au la bază operațiuni comerciale

reale, prejudiciindu-se bugetul de stat cu suma de 314.096 lei (fila 15).

Având în vedere cele de mai sus, în cauză s-a dispus și s-a

efectuat o expertiză fiscală judiciară care a stabilit că SC M. SRL a declarat

în perioada februarie 2009-iulie 2009, dar nu a plătit la termen suma de 16.083

lei C.A.S., 8.050 lei C.A.S.S și 731 lei asigurări pentru șomaj (fila 44).

De asemenea, sumele neplătite la 31 august 2011 din cele

aferente perioadei februarie-iulie 2009 se prezintă astfel: 8.800 lei C.A.S.,

3.925 lei C.A.S.S. și 731 lei asigurări pentru șomaj, în total suma de 13.536

lei impozite și contribuții cu reținere la sursă (fila 44).

Prin suplimentul de expertiză efectuat în cauză s-a stabilit

la obiectivul nr. 1 că în perioada martie 2009-august 2009 în conturile SC M.

SRL, existau disponibilități bănești (fila 58).

Fiind audiat, învinuitul nu a recunoscut săvârșirea faptei,

declarând că nu a efectuat plățile contribuțiilor cu reținere la sursă reținute

de la angajați întrucât nu a avut disponibilități bănești.

În

cauză au fost audiați mai mulți martori, foști salariați ai SC M. SRL, (G.M.Ș.,

D.P., B.M., C.D., M.F., l.P., B.C., T.E., V.M., B.M., R.E.E.) persoane care au declarat

că, primeau lunar fluturaș de salariu în care erau menționate reținerile

efectuate pentru bugetul de stat.

De asemenea, martorii menționați mai sus au mai declarat că

doar lunile februarie, august, și septembrie nu au primit salariu motiv pentru

care au dat societatea în judecată (filele 56-59).

Cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin.

(1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, la data de 03 mai 2010, A.N.A.F., D.G.F.P.

Mehedinți a sesizat faptul că SC M. SRL a înregistrat în evidența contabilă

bunuri și servicii ca fiind achiziționate de la un număr de 26 contribuabili -

furnizori (persoane juridice) care în urma controalelor încrucișate a rezultat

că nu au la baza operațiuni reale (fila 15).

Astfel, în cauză au fost audiați mai mulți martori: A.C.S.

(fila 82), P.V. (fila 87), T.C. (fila 88), D.P. (fila 99), V.G. (fila 100),

P.E.A. (fila 119), I.T. (fila 750), S.Z. (fila 753), D.N. (fila 757), M.O.

(fila 767), A.Z.F. (fila 771), M.F.S. (fila 790), K.E. (fila 797),

administratorii unora dintre societățile furnizoare de mărfuri, declarații din

care a rezultat că facturile sunt nereale în sensul că furnizorii menționați în

acestea nu au avut niciodată relații comerciale cu SC M. SRL și nici nu au emis

facturile respective, ele evidențiind operațiuni fictive.

Prin raportul de expertiză fiscală judiciară efectuat în

cauză s-a evidențiat situația facturilor care au la bază operațiuni reale și

care au fost înregistrate în contabilitatea SC M. SRL (fila 47).

La obiectivul nr. 5, expertul contabil a stabilit că paguba

produsă bugetului de stat se ridică la suma de 285.115,24 lei, reprezentând

valoarea T.V.A. și impozit pe profit determinat ca urmare a înregistrării de

cheltuieli ce au la bază operațiuni fictive (fila 46).

Din suplimentul la raportul de expertiză fiscală judiciară

efectuat în cauză a rezultat că operațiunile fictive înregistrate de SC M. SRL

se referă la achiziții de bunuri și servicii, iar documentele în care au fost

evidențiate aceste operațiuni sunt : note de intrare-recepție, bonuri de

consum, dispoziții de plată, jurnale de cumpărături, balanțe de verificare,

deconturi de T.V.A., situații financiare - bilanț contabil, situația contului

de profit și pierdere întocmite pentru perioada 01 ianuarie 2008-31 decembrie

2008 (obiectivul nr. 2, pag. 58).

Fiind audiat, învinuitul I.F.V. nu a recunoscut săvârșirea

infracțiunii susținând că cele 45 facturi fiscale evidențiază operațiuni reale,

acestea fiind înregistrate în contabilitatea firmei pe care o administrează.

În drept, fapta învinuitului I.F.V., care în calitate de

administrator la SC M. SRL Dr. Tr. Severin în perioada februarie - iulie 2009 a

reținut însă nu a vărsat în cel mult 30 zile de la scadență, suma totală de

24.864 lei reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „ evaziune fiscală în

formă continuată", prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Totodată, fapta aceluiași învinuit care în perioada 01

ianuarie 2008 -30 iunie 2009 a înregistrat în actele contabile ale SC M. SRL

cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale în scopul sustragerii de la

îndeplinirea obligațiilor fiscale, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de „evaziune fiscală în formă continuată", prev. de art. 9 alin.

(1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

anterior.

Întrucât infracțiunile au fost săvârșite de către aceeași

persoană înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză

sunt incidente dispozițiile art. 33 lit. a) C. pen. anterior privind concursul

real de infracțiuni.

Situația de fapt reținut a fost probată cu : proces - verbal

de sesizare (filele 12-13);plângere penală (filele 15-17);raport de expertiză

fiscală judiciară (fila 43-49); supliment la raportul de expertiză fiscală

(filele 53-58); declarații martori (filele 59-69, 82, 87, 88, 99, 100, 119,

750, 753, 757, 767, 767, 771, 790, 797); înscrisuri: raport de inspecție

fiscală generală din 28 iunie 2010 (filele 294-322), procese - verbale de

control încrucișat încheiate de organele de inspecție fiscală din cadrul

A.N.A.F., extras O.N.R.C. (filele 821-822);declarații învinuit (filele

830-831).

În cursul urmăririi penale, M.F.P., A.N.A.F., D.G.F.P.

Mehedinți s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 24.862 lei

reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă (fila 144).

Prin rezoluțiile din data de 14 februarie 2010 și din data 13

mai 2010 s-a dispus începerea urmăririi penale față de numitul I.F.V. pentru

săvârșirea a două infracțiunii de „evaziune fiscală", prev. de art. 6 și

art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 (filele 6, 8).

Prin ordonanța din data de 04 iulie 2011 s-a dispus

schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina

învinuitului din două infracțiuni de „ evaziune fiscală", prev. de art. 6

și art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, în două infracțiuni de „

evaziune fiscală în formă continuată", prev. de art. 6 din Legea nr.

241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 9 alin. (1) lit.

c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior

ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior (fila 832).

Prin ordonanța din data de 10 august 2010 s-a dispus luarea măsurilor

asigurătorii prin instituirea sechestrului pe apartamentul situat în Dr. Tr. Severin,

jud. Mehedinți proprietatea inculpatului I.F.V. (fila 21).

Inculpatul a fost cercetat cu respectarea drepturilor și

garanțiilor procesuale, iar la data de 05 iulie 2011 i-a fost prezentat materialului

de urmărire penală (fila 833).

Cu această ocazie inculpatul I.F.V. a declarat că nu

solicită administrarea altor probe și că nu are cereri noi de formulat în

apărarea sa.

Statul Român reprezentat de A.N.A.F. cu sediul în București

prin D.G.F.P. Mehedinți, prin adresă din 10 noiembrie 2011, aflată la fila 7

din dosar, a comunicat faptul că se constituie parte civilă în cauză cu suma de

314.096 lei.

Din oficiu, s-a dispus efectuarea de către Serviciul de

probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți a unui referat de evaluare al

inculpatului I.F.V. (ce a fost atașat la filele 19-21 din dosar).

La termenul din data de 09 ianuarie 2012, prin încheierea de

ședință, a fost conceptat în cauză și citat statul român, prin A.N.A.F.

București, instituție către care, prin adresa din 09 ianuarie 2012 (de la fila

25 din dosar), i s-a solicitat să comunice dacă se constituie parte civilă în

cauză.

De asemenea, la același termen de judecată s-a dispus

emiterea de către instanță a unei adrese, aflată la fila 24 din dosar, către D.G.F.P.

Mehedinți prin care i se solicita să menționeze dacă constituirea ca parte

civilă în cauză de față, de la fila 7 din dosar, are la baza o împuternicire

specială emisă în acest sens de A.N.A.P. București.

Prin adresa din 19 ianuarie 2012 ( de la fila 28 din dosar) D.G.F.P.

Mehedinți a arătat că comunică alăturat, prin fax, împuternicirea data de A.N.A.F.

București pentru D.G.F.P. Mehedinți în vederea asigurării intereselor statului

în cauză, dar din motive tehnice, a lipsit această împuternicire, motiv pentru

care la termenul de judecată din data de 23 ianuarie 2012, instanța a revenit

cu adresă către D.G.F.P. Mehedinți prin care i se solicita să comunice această

împuternicire specială dată de A.N.A.F. București.

Prin adresa din 31 ianuarie 2012 (aflată la fila 32-33 din

dosar) D.G.F.P. Mehedinți a comunicat delegația din 18 ianuarie 2012, prin care

A.N.A.F. București mandata D.G.F.P. Mehedinți să se constituie parte civilă în

cauză.

În cauză a fost audiat inculpatul, declarația acestuia fiind

consemnată în scris și atașată la fila 35 din dosar.

Inculpatul a arătat că nu este de acord să dea declarație în

cauză în calitate de inculpat și că își menține declarațiile date anterior în

cursul urmăririi penale și că nu dorește să uzeze de procedura instituită de

art. 320

1

C. proc. pen. anterior.

În cursul judecății, au fost audiați martorii D.P. (fila 80

din dosar), D.N. (fila 81 din dosar), C. (fostă V.) M.G. (fila 82 din dosar), B.C.

(fila 83 din dosar), R.E.E. (fila 84 din dosar), T.E. (fila 85 din dosar), V.M.

(fila 86 din dosar), I.T. (fila 99 din dosar) și martorul P.V. care nu a fost

prezent în instanță, dar a depus precizările sale printr-un înscris aflat la

filele 56-60 din dosar, instanța constatând că nu se poate realiza audierea

efectivă a acestui martor, motiv pentru care s-a procedat în conformitate cu

prevederile art. 327 alin. (3) C. proc. pen. anterior.

Inculpatul, prin apărătorul ales, la termenul de judecată din

data de 02 aprilie 2012, a depus la dosarul cauzei mai multe înscrisuri, aflate

la filele 100-115 din dosar, reprezentând: un contract de vânzare - cumpărare

din 2007, copie a facturii din 29 mai 2008, copii ale unor ordine de plată,

copie a Hotărârii nr. 2 din 16 ianuarie 2009 a Tribunalului Arbitraj, copie a

unei acțiunii în anulare, copie a sentinței nr. 2599 din 24 noiembrie 2009 a

Tribunalului Dolj, o copie a unei întâmpinării depusă în Dosarul nr.

10236/63/2009 al Curții de Apel Craiova, o copie a unei facturii din 16

ianuarie 2008 și o copie a unei planșe foto.

De asemenea, la termenul de judecată din data de 14 mai 2012,

inculpatul prin apărătorul ales, a depus la dosarul cauzei mai multe înscrisuri

aflate la filele 117-159 ce constau în : copii ale mai multor ordine de plată,

extrase de cont și note de contabilitate, o copie a unui raport de expertiză

contabilă judiciară efectuat într-o altă cauză pentru a dovedi că operațiunile

între SC M. SRL și Spitalul Județean Dr. Tr. Severin se efectuau prin

trezorerie.

A fost solicitată fișa de cazier a inculpatului, ce a fost

atașată la fila 177 din dosar.

La termenul de judecată din data de 28 mai 2012, inculpatul

prin apărătorul ales a depus la dosarul cauzei mai multe planșe foto aflate la

filele 172-176 din dosar și a solicitat, în probatoriu, efectuarea unei noi

expertize contabile în cauză, cerere admisă de instanță.

La termenul de judecată din data de 30 mai 2012,

instanța a atașat la dosarul cauzei la fila 182, lista cu persoanele fizice

care dețin calitatea de consultant fiscal, în vederea desemnării uneia dintre

acestea pentru efectuarea expertizei fiscale încuviințate.

Prin încheierea de ședință din data de 30 mai 2012, la

propunerea apărătorului inculpatului, instanța a numit expert pe consultantul

fiscal A.V. și a dispus emiterea unei adrese către acesta, cu mențiunea să

întocmească o expertiză fiscală în cauză, urmând să răspundă obiectivele

menționate.

La termenul de judecată din data de 17 septembrie 2012

inculpatul a depus copia chitanței din 07 septembrie 2012 cu care a achitat

onorariul cuvenit expertului în contul B.L.E.

La termenul de judecată din data de 22 octombrie 2012 a fost

depus la dosarul cauzei la filele 203-217 din dosar, raportul de expertiză

fiscală judiciară dispus în cauză și la același termen s-a dispus emiterea unei

adrese către C.C.F. conform art. 17 din Ordonanța nr. 2/2000.

La termenul de judecată din data de 05 noiembrie 2012,

prin încheierea de ședință s-a luat act că inculpatul prin apărătorul ales a

formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit în cauză, obiecțiunii

aflate la filele 221-222 și a solicitat revenirea cu adresă la expertul din

cauză pentru a comunica răspunsurile la obiecțiunile formulate și la

completarea expertizei și cu obiectivele din suplimentul la expertiza efectuată

în cursul urmăririi.

De

asemenea, la același termen de judecată instanța a admis cererea formulată de

inculpat prin apărătorul ales, privind efectuarea unui supliment la raportul de

expertiză și a dispus revenirea cu adresă către expertul fiscal contabil

desemnat în cauză pentru a răspunde la obiecțiunile formulate și la completarea

expertizei și cu obiectivele din suplimentul la expertiza efectuată în cursul

urmăririi și să precizeze dacă înțelege să-și suplimenteze onorariul de expert.

Prin

înscrisul aflat la fila 225 din dosar expertul A.V. a arătat a primit

dispoziția instanței de a răspunde la obiecțiunile formulate și a solicitat

suplimentarea onorariului de expert.

Prin încheierea de ședință din data de 03 decembrie 2012,

instanța a admis cererea de majorare a onorariul de expert și a pus în vedere

inculpatului să achită această sumă sub sancțiunea decăderii din probă și a

dispus revenirea cu adresă către consultantul fiscal pentru a depune

suplimentul la raportul de expertiză.

La termenul de judecată din data de 17 decembrie 2012

inculpatul, prin înscrisul aflat la fila 229 a făcut dovada că a achitat plata

suplimentului la onorariul de expert.

La același termen de judecată a fost depus suplimentul la

raportul de expertiză dispus în cauză, supliment aflat la fila 233-238 din

dosar și răspunsul la obiecțiunile formulate, aflat la filele 239-240 din

dosar.

La termenul de judecată din data de 07 ianuarie 2013,

inculpatul prin apărătorul ales a depus la dosarul cauzei obiecțiuni la

suplimentul la raportul de expertiză fiscală și a solicitat revenirea cu adresă

la expert pentru a răspunde la acestea Instanța, la același termen de judecată,

a respins această cerere, apreciind că pe baza actelor aflate la dosarul cauzei

poate răspunde la obiecțiunile formulate.

La termenul de judecată din data de 14 ianuarie 2013,

inculpatul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.

Analizând și coroborând probatoriul administrat în cursul

urmăririi penale cu materialul probator administrat în mod direct, public,

nemijlocit și contradictoriu pe parcursul cercetării judecătorești, instanța de

fond a reținut, în fapt, următoarele :

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria

Dr.Tr.Severin s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a

inculpatului I.F.V., pentru săvârșirea a două infracțiuni de evaziune fiscală,

în formă continuată, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 și de art. 9 alin.

(1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. anterior și art. 33 lit. a) C. pen. anterior, constând în aceea că în

calitate de administrator la SC M. SRL Dr.Tr.Severin, în perioada februarie -

iulie 2009 a reținut și nu a vărsat în cel mult 30 de zile de la scadență, suma

totală de 24.864 lei, reprezentând impozite și contribuții cu reținere la

sursă; precum și că în perioada 01 ianuarie 2008 -30 iunie 2009 a înregistrat

în contabilitatea aceleiași societăți comerciale cheltuieli care nu au la bază

operațiuni reale, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor

fiscale.

Sub aspect procedural, s-a reținut că la data de 08 iulie

2011 (când a fost întocmit actul de sesizare al instanței) infracțiunile

prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 erau de competența tribunalului, ca

primă instanță de fond; astfel că în mod normal și cercetările din faza de

urmărire penală trebuiau să fie efectuate de un parchet corespunzător.

În cauza de față cercetările au fost efectuate de Parchetul

de pe lângă Judecătoria Dr. Tr. Severin, însă nu s-a putut reține că urmărirea

penală s-ar fi efectuat de un organ necompetent (cu consecința restituirii

cauzei la parchet), întrucât la data demarării cercetărilor acest parchet avea

competența materială să cerceteze toate infracțiunile prevăzute de Legea nr.

241/2005; astfel că devin incidente dispozițiile art. 24 alin. (5) din Legea

202/2010.

Sub acest aspect, s-a reținut că potrivit art 24 alin. (5)

din Legea 202/2010 „cauzele aflate în cursul urmăririi penale rămân în

competența organelor de urmărire penală, care erau legal sesizate la momentul

intrării în vigoare a prezentei legi. Sesizarea instanței, în aceste cauze, se

va face potrivit normelor de competență în vigoare la momentul emiterii

rechizitoriului.

Pe fondul cauzei, s-a reținut că la data de 05 octombrie 2004

între SC M. SRL și S.J.U. Tr.Severin s-a încheiat un contract de prestări

servicii pentru o perioadă de 5 ani, prin care reclamanta se obliga să

efectueze servicii de gestionare și igenizare a rufelor aflate în circuitul

spitalicesc din județul Mehedinți. Pe durata desfășurării contractului părțile

au încheiat acte adiționale prin care au fost de acord să crească prețul

serviciilor furnizate, însă în final relațiile dintre părți s-au deteriorat,

ceea ce a generat litigii între acestea și intrarea în insolvență a SC M. SRL

(al cărei administrator era inculpatul I.F.V.).

Din compararea planșelor fotografice de la filele 171-176 cu

cele de la fila 180 din dosarul cauzei s-a reținut că spațiul în care funcționa

spălătoria din cadrul S.J.U. Dr. Tr. Severin au fost reamenajat și reutilat în

mod corespunzător, pe parcursul derulării contractului dintre părți.

Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr.

241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, s-a reținut că

într-adevăr în perioada ianuarie - iunie 2009 SC M. SRL, al cărei administrator

era inculpatul I.F.V., deși a calculat în mod corect impozitele și

contribuțiile cu reținere la sursă, la scadență (data de 25 a lunii următoare)

nu a achitat integral aceste contribuții la bugetul de stat, acumulând datorii

de 24.864 lei (reprezentând contribuții la asigurările sociale, la asigurările

sociale de sănătate și la șomaj).

În aceeași perioadă, societatea administrată de inculpat a

calculat și a achitat suma de 17.321 lei, cu titlu de impozit pe salarii;

precum și o parte din contribuțiile cu reținere la sursă (3.810 lei - C.A.S.; 1.963

lei - C.A.S.S. și 180 lei - C. șomaj); fără a achita salariile propriilor

angajați.

Concludente în acest sens sunt mențiunile din cele două

expertize ce au fost efectuate în cursul urmăririi penale și al judecății,

precum și depozițiile foștilor salariați, ce au fost audiați în cauză în

calitate de martori.

Din actele de la dosarul cauzei s-a mai reținut că în

perioada analizată, doar în lunile mai și iunie, societatea administrată de

inculpat a avut în casă (iar nu și în conturile de trezorerie/bancare prin care

se derulau operațiunile curente de plăți) sume disponibile (20.494,28 lei - în

luna mai - și 14.787,23 lei - în luna august).

Deși până la finalizarea urmăririi penale parte din

datoria restantă a fost achitată (4.125 lei - reprezentând C.A.S.S. - conform

dispoziției de compensare din 02 decembrie 2009 și 7.203 lei - reprezentând C.A.S.

- conform notei de compensare din 02 martie 2010), atât la emiterea actului de

sesizare al instanței, cât și la constituirea părții civile, a fost menționată

aceeași sumă de bani, cu titlu de contribuții cu reținere la sursă restante,

fără scăderea sumelor deja achitate.

Infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005

constă în :„ reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la

scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la

sursă."

Actele de la dosarul cauzei confirmă că în perioada analizată

(ianuarie -iunie 2009) societatea administrată de inculpat a calculat și virat

în mod corespunzător impozitul pe salariu.

În ceea ce privește contribuțiile cu reținere la sursă

(contribuția de asigurări sociale, contribuția de asigurări sociale de sănătate

și contribuția la bugetul de șomaj) s-a reținut că toate aceste contribuții au

fost calculate în mod corect de societatea administrată de inculpat, pentru

perioada de referință, însă sumele astfel calculate nu au fost și achitate

integral la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Față de faptul că activitățile prestate de societatea administrată

de inculpat constau în „servicii de spălătorie" în folosul Spitalului

Județean Mehedinți, iar în cursul anului 2009 această unitate spitalicească a

acumulat față de SC M. SRL datorii de 111.908,16 lei (reprezentând facturi

nedecontate până la data de 31 decembrie 2009, conform expertizei de la fila

142 din dosarul cauzei), este evident că în perioada analizată au existat

dificultăți în plata salariilor și a contribuțiilor cu reținere la sursă

aferente drepturilor salariale.

După cum s-a constat și în cele două suplimente la rapoartele

de expertiză întocmite în cauză, în perioada analizată (prin raportare la data

scadenței - 25 a lunii următoare) în conturile SC M. SRL, deschise la B.R.D. și

la Trezorerie, nu existau sume suficiente pentru plata tuturor obligațiilor

curente, de natura impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă.

S-a mai reținut că în luna august 2009 în contul de

trezorerie al acestei societăți comerciale se afla suma de 2.405,12 lei,

sensibil apropiată cu valoarea contribuțiilor cu reținere la sursă aferente

lunii iulie 2009 (2.905 lei).

Foștii angajați ai societății administrate de inculpat (cum

sunt de exemplu martorii B.C., R.E.E., T.E., V.M., atât în cursul urmăririi

penale, cât și al judecății în primă instanță) au declarat că au fost salariate

ale SC M. SRL, societate care nu le-a achitat integral drepturile salariale,

motiv pentru care au formulat plângere penală împotriva administratorului,

precum și acțiune civilă împotriva respectivei societăți comerciale.

Cum contribuțiile cu reținere la sursă se calculează din

salariul brut cuvenit fiecărui angajat, iar din actele de la dosarul cauzei

reiese că fondul de salariu nu era alimentat cu sumele necesare pentru plata

salariilor și a contribuțiilor cu reținere la sursă, motiv pentru care nici

salariile nu au fost achitate la timp (cea mai mare parte a drepturilor

salariale fiind achitate ulterior, de către Spitalul Județean Mehedinți din

sumele depuse cu titlu de garanție de bună execuție de către societatea

administrată de inculpat sau din sumele plătite cu întârziere de această

unitate spitalicească pentru serviciile deja prestate), este evident pe de o

parte că inculpatul lordache a fost în imposibilitate de a achita integral

aceste contribuții (fondul de salarii nefiind alimentat cu sume suficiente),

iar pe de altă parte că nu a acționat cu vinovăție sub forma intenției atunci

când pe parcursul a numai două luni nu a plătit integral sumele astfel

calculate, deși avea unele disponibilități bănești în casă.

Față de toate aceste considerente, s-a apreciat că în

cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii mai sus

menționate.

Cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală,

prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, s-au reținut

următoarele:

Din înscrisurile de la filele 56-60 din dosarul cauzei și 87

vol. I d.u.p., reiese că martorul P.V. a fost administrator la SC V.I. SRL,

societate ce a fost suspendată încă din anul 2008, iar în prezent se află în

stare de insolvență, fiind deci evident că nu a emis facturi fiscale în

favoarea societății administrate de inculpatul lordache.

La rândul său, martorul D.P. (fila 80 dosar instanță și fila

90 vol. I d.u.p.) a arătat că este administrator la SC A.I.F.S.A. SRL,

societate ce are ca obiect de activitate „servicii de vulcanizare"; că nu

a avut nici un fel de relații comerciale cu SC M. SRL, iar facturile fiscale

emise în favoarea acesteia, avea inscripționate eronat seriile, codul,

capitalul social și adresa firmei furnizoare.

Martorul D.N. (fila 81 dosar și fila 757 vol. II

d.u.p.) a arătat că este administratorul SC B. SRL, că nu a avut nici un fel de

relații comerciale cu SC M. SRL, că pe inculpat 1-a văzut pentru prima dată cu

ocazia audierii sale și că facturile fiscale prezentate de societatea administrată

de inculpat aveau menționate eronat seria și numărul, semnătura, codul numeric,

precum și toate celelalte mențiuni, cu excepția denumirii și codului fiscal al

societății furnizoare.

De asemenea, martorul C. (fostă V.) M.G. (fila 82 dosar și

fila 100 vol. I d.u.p.) a arătat că a lucrat ca economist la SC L.S.S. SRL,

societate ce se ocupa de ținerea evidenței contabile a SC O.C. SRL București,

care avea ca obiect principal de activitate impresariat artistic și organizarea

unor spectacole. Martorul a mai arătat că această societate nu a emis facturi

fiscale către SC M. SRL, că facturile prezentate de această societate erau

emise în format tipizat, cumpărate de la Imprimerie, facturi ce nu corespundeau

ca format celor emise de SC O.C. SRL București (care folosește facturi emise în

format electronic, pe baza unui program informatic).

Martorul A.C.S. (filele 82-83 vol. I d.u.p.) a arătat că SC

I. SRL Satu Mare, pe care o administrează, nu a avut niciodată relații

comerciale cu SC M. SRL, administrată de inculpatul l. și că obiectul

societății respective îl constituie comercializarea de produse alimentare, alcool

și tutun, după cum reiese și din documentele de la filele 84-85 vol. I. d.u.p.

Martorul T.C. (fila 88 vol. I dup) a declarat că este

administrator la SC L.T.S. SRL, având ca obiect principal de activitate „comerț

textile" și că nu a derulat relații comerciale cu societatea administrată

de inculpatul Iordache (fapt atestat și de procesul verbal de la filele 89 - 95

vol. I d.u.p.).

În mod asemănător sunt și declarațiile martorilor P.E.A.

(fila 119 vol. I d.u.p. - administrator la SC M.I. SRL), I.T. (fila 750 vol. II

d.u.p. - administrator la SC T.I.E. SRL) S.Z.P. (fila 753 vol. II d.u.p. - administrator

la SC A.P. SRL), M.O. (fila 767 vol. II d.u.p. - administrator la SC D. SRL),

D.D. (fila 797 vol. II d.u.p. - administrator la SC A.S. SRL), M.F.S. (filele

790-791 vol. II d.u.p., administrator la SC I.A. SRL Baia Mare) și K.E. (fila

797 vol. II d.u.p., administrator la SC R.A.R.K. SRL).

Toate aceste declarații s-au coroborat și cu mențiunile

din rapoartele de control încrucișat efectuate de organele fiscale competente,

pe baza cărora s-au demarat cercetările în prezenta cauză, precum și cu restul

înscrisurilor, privind operațiunile comerciale reale desfășurate de societățile

administrate de martorii audiați în cauză.

Conform expertizelor efectuate în cauză și a facturilor

din Anexa I la expertiză, în perioada ianuarie 2008 - iunie 2009 SC M. SRL s-a

aprovizionat cu bunuri în valoare de 997.068,02 lei, din care T.V.A. 159.257,04

lei; însă nu toate aceste facturi au condus la înregistrarea unor cheltuieli

nereale.

Astfel, operațiunile cu SC A.E. SRL sunt reale, după cum

reiese și din înscrisurile de la filele 100-115 din dosar; iar pentru altele nu

s-a finalizat încă controlul încrucișat - inculpatul beneficiind sub acest

aspect de prezumția de nevinovăție (cum este cazul SC F.F.I. SRL și SC C..O.

SRL).

În aceste condiții, în mod cert în perioada 2008-2009 SC M.

SRL a înregistrat în contabilitate cheltuieli nereale cu aprovizionări de

mărfuri în valoare de 611.198,70 lei; deducând în mod incorect T.V.A. în

cuantum de 116.200 lei și impozit pe profit în cuantum total de 87.384 lei;

prejudiciul total cauzat statului prin influențarea T.V.A. și a impozitului pe

profit fiind de 203.584 lei, sumă ce urmează a se actualiza cu indicele de

inflație la momentul plății efective.

Deși din punct de vedere formal toate facturile fiscale

prezentate de SC M. SRL îndeplineau condițiile prevăzute de C. fisc. și de

legea contabilității pentru a putea fi considerate document justificativ, fiind

înregistrate în mod corespunzător în contabilitatea acestei societăți și fiind

declarate ca atare organelor fiscale în scopul diminuării T.V.A. și a

impozitului pe profit; facturile menționate în anexele la expertizele contabile

efectuate în cauză conțin o serie de date nereale (cum ar fi codul fiscal,

contul bancar sau tranzacționarea unor bunuri diferite de obiectul specific de

activitate al societăților furnizoare), ceea ce conduce la concluzia

fictivității operațiunilor consemnate.

Cheltuielile nereale, reprezentând aprovizionări fictive cu

mărfuri, reies atât din concluziile rapoartelor de control încrucișat, cât și

din depozițiile martorilor audiați în cauză, ale căror depoziții nu au fost

combătute în nici un fel de inculpat, care nu a ridicat obiecții cu prilejul

audierii martorilor în instanță, deși aceștia au arătat că facturile prezentate

cuprindeau o serie de date eronate la rubrica „furnizor," că mărfurile

pretins facturate nu corespundeau obiectului de activitate al respectivelor

societăți sau că nu au avut nici un fel de relații comerciale cu societatea

administrată de inculpat.

Față de toate aceste considerente s-a reținut că într-adevăr

în perioada 2008-2009 inculpatul I.F.V., în calitate de administrator al SC M.

SRL, a înregistrat în contabilitatea acestei societăți cheltuieli nereale,

constând în aprovizionări fictive cu mărfuri în valoare totală de 611.198,70

lei (39 de facturi fiscale fictive), deducând în mod incorect T.V.A. în cuantum

de 116.200 lei și impozit pe profit în cuantum total de 87.384 lei; prejudiciul

total cauzat statului prin influențarea T.V.A. și a impozitului pe profit fiind

de 203.584 lei, sumă actualizată cu indicele de inflație la momentul plății

efective.

Fapta acestui inculpat, care, cu intenție directă, în

realizarea aceleiași rezoluții infracționale, la date diferite de timp a

înregistrat în contabilitatea firmei cheltuieli nereale (pe baza unor facturi

fiscale fictive), cauzând bugetului de stat un prejudiciu neactualizat de

203.584 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune

fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, au fost

avute în vedere limitele de pedeapsă principală prevăzute de lege pentru fapta

astfel săvârșită (închisoarea de la 2 la 8 ani), împrejurările în care a fost

comisă fapta (ce-și poate avea o posibilă explicație și în nemulțumirile

acumulate în legătură cu modul de derulare a relațiilor contractuale pe care

societatea administrată de inculpat le derula cu S.J.U. Mehedinți, în folosul

căruia presta servicii de spălătorie), urmările produse (consecințe deosebit de

grave, prin raportarea valorii prejudiciului, chiar neactualizat, la

dispozițiile art. 146 C. pen.), astfel că o pedeapsă principală de doi ani

închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală; precum și o

pedeapsă accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit.

a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., din momentul rămânerii definitive a

hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei principale,

până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea

termenului de prescripție a executării pedepsei, sunt considerate ca fiind

suficiente pentru atingerea scopurilor prevăzute de art. 52 și 72 C. pen.

anterior.

Instanța de fond a apreciat că scopurile pedepselor

(preventiv, represiv și educativ) pot fi atinse și fără privarea efectivă de

libertate a acestui inculpat, pe de o parte deoarece din fișa sa de cazier

reiese că această persoană nu a mai săvârșit fapte penale; iar pe de altă parte

deoarece, potrivit referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune

de pe lângă Tribunalul Mehedinți (de la filele 19-21), inculpatul lordache nu

va mai reitera comportamentul infracțional, întrucât are un nivel educațional

ridicat și vechime în câmpul muncii, o relație bună cu membrii familiei, bazată

pe atașament și suport, un comportament prosocial (înainte și după comiterea

infracțiunii), astfel că dispune de resurse individuale temeinice, care să-l

țină în afara ariei infracționale.

Astfel, în baza art. 86

1

C. pen. anterior,

s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere, pe o perioadă

de 4 ani, care constituie termen de încercare, potrivit art. 86

2

C.

pen. anterior; iar în baza art. 86

3

alin. (1) și (2) C. pen.

anterior, pe durata termenului de încercare, inculpatul l.F.V. va trebui să se

supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe

lângă Tribunalul Mehedinți, serviciu desemnat cu supravegherea lui, la datele

fixate de acest serviciu;

b) să anunțe, în prealabil, la Serviciul de Probațiune

de pe lângă Tribunalul Mehedinți, orice schimbare de domiciliu, reședință sau

locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice la Serviciul de

Probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți schimbarea locului de muncă;

d) să comunice la Serviciul de Probațiune de pe lângă

Tribunalul Mehedinți informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui

de existență.

Prin prezenta sentință, în temeiul art. 359 anterior, i s-a

atras atenția inculpatului l.F.V. asupra dispozițiilor art. 83 și art. 86

4

din C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării sub supraveghere

a pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de

încercare, precum și în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere prevăzute

de lege și stabilite de instanță.

Cum executarea pedepsei principale a fost suspendată, în baza

art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a

executării pedepsei închisorii, s-a suspendat și executarea pedepselor

accesorii.

Față de faptul că inculpatul a fost condamnat la o

pedeapsă principală de doi ani de închisoare, prin raportare și la consecințele

deosebite ale unei astfel de fapte, din punct de vedere patrimonial, în baza

art. 65 C. pen. anterior, s-a aplicat inculpatului l.F.V. pedeapsa complementară

a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a), teza a

II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, ce se va

executa în conformitate cu prevederile art. 66 C. pen. anterior ; iar în baza

art. 13 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus comunicarea prezentei sentințe la O.N.R.C.,

la data rămânerii definitive.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, s-a reținut

că în mod evident fapta de evaziune fiscală pentru care s-a dispus condamnarea

acestui inculpa are valoarea unui delict civil, fiind cauzatoare de prejudicii

de ordin material față de bugetul de stat, existând o legătură cauzală directă

între faptă și prejudiciu.

Cum această faptă a fost comisă înainte de intrarea în

vigoare a noului C. civ., instanța a făcut aplicația dispozițiilor art. 14 C.

proc. pen. anterior rap.la art. 998 și urm. (vechiul) C. civ.; precum și ale

art. 346 alin. (1) C. proc. pen. anterior, dispunând admiterea în parte a

acțiunii civile exercitată de partea civilă Statul Român, reprezentat legal de

A.N.A.F. prin D.G.F.P. Mehedinți și obligarea inculpatului l.F.V. la plata

sumei de 203.584 lei, către partea civilă Statul Român, reprezentat legal de A.N.A.F.

prin D.G.F.P. Mehedinți, sumă actualizată cu indicele de inflație la momentul

plății efective.

La stabilirea prejudiciului, instanța a avut în vedere

că probele nu au o valoare dinainte stabilită și că pe baza raportului de

expertiză judiciară complexă (contabilă și fiscală) s-a reținut ca fiind cert

un prejudiciul mai sus menționat.

Cum inculpatul lordache a fost condamnat pentru

săvârșirea unei infracțiuni de evaziune fiscală, iar din actele de la dosarul

cauzei nu reiese că acoperirea acestui prejudiciu, prin plată/punerea la

dispoziția părții civile a sumelor necesare în acest scop, în baza art. 11 din Legea

nr. 241/2005 rap. la art. 163 C. proc. pen. anterior, 353 C. proc. pen.

anterior și 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. anterior a dispus menținerea

sechestrului asiguratoriu instituit asupra imobilului (apartament) situate în

Dr. Tr. Severin, județul Mehedinți, aparținând inculpatului l.F.V., până la

achitarea integrală către partea civilă Statul Român, reprezentat legal de A.N.A.F.

prin D.G.F.P. Mehedinți, a sumei de 203.584 lei, sumă ce se va actualiza cu

indicele de inflație la momentul plății efective (măsură instituită în faza de

urmărire penală prin Ordonanța nr. 4739/P/2009 din data de 10 august 2010 a

Parchetului de pe lângă Judecătoria Dr. Tr. Severin și înscrisă în cartea

funciară conform Încheierii nr. 17727 din 24 august 2010 a O.C.P.I. Mehedinți -

B.C.P.I. Drobeta - Turnu - Severin).

Inculpatul a fost obligat și la plata cheltuielilor

judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale și al judecății în primă

instanță, prin aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor art. 191 C. proc.

pen. anterior.

Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel Parchetul

de pe lângă Tribunalul Mehedinți, inculpatul l.F.V. și părțile civile D.G.R.F.P.

Mehedinți - Statul Român - A.N.A.F.

În motivarea apelului declarat de parchet, s-a precizat că

hotărârea pronunțată în cauză este nelegală, întrucât în mod greșit instanța de

fond a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii

de evaziune fiscală, prev.de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, dispunând achitarea inculpatului

pentru această infracțiune. S-a solicitat admiterea apelului și desființarea

sentinței atacate, precizând că expertizele contabile efectuate în cauză fac

dovada existenței în contul societății comerciale a disponibilităților bănești,

iar în condițiile în care acestea erau insuficiente, plățile urmau să se facă

în limita posibilităților.

Partea civilă D.G.R.F.P. Craiova -Statul Român - A.N.A.F.,

în apelul declarat a susținut că în mod injust instanța de fond a admis în

parte acțiunea civilă, întrucât partea civilă Statul Român a dovedit concludent

și pertinent întinderea prejudiciului determinat prin fapta de evaziune fiscală

în forma prevăzută de art. 6 și art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005.

S-a solicitat admiterea apelului și desființarea

sentinței atacate, în ceea ce privește latura civilă, în sensul admiterii în

totalitate a acțiunii civile exercitate.

Prin apelul declarat inculpatul I.F.V., vizează netemeinicia

și nelegalitatea hotărârii primei instanțe, în condițiile în care probele

administrate nu fac dovada săvârșirii faptei prev. de art. 9 lit. c) din Legea

nr. 241/2005 de către inculpat, criticând condamnarea și individualizarea

judiciară realizată de către prima instanță.

În mod arbitrar au fost alese cele 19 societăți comerciale

din cele 334, societăți cu care societatea comercială administrată de apelant

avea relații comerciale, în mod greșit nu s-a procedat la inventarierea

elementelor de activ și pasiv ale societății apelantului.

Neregularitățile actelor contabile întâlnite la societățile

comerciale partenere ale societății apelantului, nu-i pot fi imputate acestuia

din urmă, în condițiile în care actele contabile îndeplineau condițiile de

formă pentru a fi calificate ca documente justificate.

Totodată, se arată de către apelant că mențiunile facturilor

fiscale coincid cu cele afișate de site-ul A.N.A.F., iar depozițiile

martorilor, administratori sau lucrători ai societăților comerciale sunt

subiective, atâta timp cât aceștia aveau interes a pleda pentru nerealitatea

operațiunilor comerciale.

Se menționează și starea de insolvabilitate la o parte

din firmele partenere, survenită ulterior încheierii operațiunilor comerciale

cu societatea apelantă, precum și necercetarea tuturor probelor impuse de

activitatea societăților comerciale, sub aspectul administratorilor,

lucrătorilor, martori în cauza de față.

Cu prilejul soluționării apelului au fost depuse acte, copia

sentinței pronunțate în Dosarul nr. 705/101/2010 a Tribunalului Alba, însoțită

de raportul de evaluare, precum și de acte contabile, a fost luată declarație

apelantului inculpat.

De asemenea, s-a efectuat un supliment la raportul de

expertiză întocmit cu prilejul soluționării dosarului pe fond, având ca

obiective, precizarea, în raport de fiecare agent economic, menționat în

facturile fiscale a existenței prejudiciului și cuantumul acestuia, precum și

verificarea modalității de calcul și efectuarea plăților pentru obligațiile cu

stopaj la sursă.

Prin Decizia penală nr. 401 din 10 decembrie 2013 a Curții de

Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a admis apelul

declarat de inculpatul I.F.V., împotriva sentinței penale nr. 14 din data de 21

ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în Dosarul nr. 7778/101/2011,

s-a desființat sentința instanței de fond în ceea ce privește cuantumul

prejudiciului reținut, a fost obligat inculpatul către partea civilă la plata

sumei de 184.677 lei, cu titlu de prejudiciu, sumă ce va fi actualizată la data

plății și s-au menținut restul dispozițiilor sentinței.

În temeiul art. 379 pct. l lit. b) C. proc. pen.anterior,

s-au respins apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți

și partea civilă D.G.R.F.P. Mehedinți - Statul Român -A.N.A.F., împotriva

aceleiași sentințe penale.

Instanța de apel a reținut următoarele:

Inculpatul I.F.V. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea

infracțiunilor prev.de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplic.art.

41 alin. (2) C. pen. anterior, respectiv art. 9 alin. (1) lit. c))

din Legea nr. 241/2005 cu aplic.art. 41 alin.

(2) C. pen. anterior.

S-a reținut, în sarcina inculpatului, în actul de sesizare al

instanței, faptul că inculpatul, în calitate de administrator al SC M. SRL Dr. Tr.

Severin, în perioada februarie - iulie 2009 a reținut și nu a vărsat în cel

mult 30 de zile de scadență suma de ce reprezintă impozite și contribuții cu

reținere la sursă.

Totodată, în sarcina aceluiași inculpat s-a reținut că, în

perioada 01 ianuarie 2008 - 30 iunie 2009, a înregistrat în contabilitatea

societății comerciale arătate cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale,

în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale către stat, T.V.A.

și impozit pe profit.

Or, în raport de probele administrate în faza de urmărire,

precum și cele din faza de judecată a cauzei pe fond, inclusiv efectuarea unei

noi expertize contabile, precum și reaudirea angajaților societății comerciale

administrate de către inculpat, a reieșit, dincolo de orice îndoială, că în

p