ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2050/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2050/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Deliberând asupra recursurilor declarate, constată următoarele: I. Prin sentința penală nr. 14 din data de 21 ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în Dosarul nr. 7778/101/2011, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.anterior rap. la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. anterior, s-a dispus achitarea inculpatului I.F.V., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior. În baza art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, a condamnat pe inculpatul I.F.V., la doi ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. În baza art. 71 alin. (1) și (2) C. pen.
anterior, a aplicat acestui inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei principale, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei. În baza art. 86 1 C. pen. anterior, s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere, pe o perioadă de 4 ani, care constituie termen de încercare, potrivit art. 86 2 C. pen. anterior. În baza art. 86 3 alin. (1) și (2) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, inculpatul I.F.V.
trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți, serviciu desemnat cu supravegherea lui, la datele fixate de acest serviciu; b) să anunțe, în prealabil, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți schimbarea locului de muncă; d) să comunice la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. În temeiul art. 359 C. proc.
pen. anterior, s-a atras atenția inculpatului I.F.V. asupra dispozițiilor art. 83 și art. 86 4 din C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare, precum și în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii. În baza art. 65 C. pen. anterior, a aplicat inculpatului I.F.V. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.
anterior, pe o durată de 2 ani, ce se va executa în conformitate cu prevederile art. 66 C. pen. anterior. În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus comunicarea prezentei sentințe la O.N.R.C., la data rămânerii definitive. În baza art. 14 C. proc. pen. anterior rap.la art. 998 și urm. C. civ. și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. anterior, s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă Statul Român, reprezentat legal de A.N.A.F. prin D.G.F.P. Mehedinți. A obligat pe inculpatul I.F.V. la plata sumei de 203.584 lei, către partea civilă Statul Român, reprezentat legal de A.N.A.F. prin D.G.F.P. Mehedinți, sumă ce se va actualiza cu indicele de inflație la momentul plății efective.
În baza art. 11 din Legea nr. 241/2005 rap. la art. 163 C. proc. pen. anterior, art. 353 C. proc. pen. anterior și 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. anterior, s-a dispus menținerea sechestrului asiguratoriu instituit asupra imobilului (apartament) situate în Dr. Tr. Severin, județul Mehedinți, aparținând inculpatului I.F.V., până la achitarea integrală către partea civilă Statul Român, reprezentat legal de A.N.A.F. prin D.G.F.P. Mehedinți, a sumei de 203.584 lei, sumă ce se va actualiza cu indicele de inflație la momentul plății efective (măsură instituită în faza de urmărire penală prin Ordonanța nr. 4739/P/2009 din data de 10 august 2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Dr. Tr. Severin și înscrisă în cartea funciară conform încheierii din 24 august 2010 a O.C.P.I.
Mehedinți - B.C.P.I. Drobeta -Turnu - Severin). În baza art. 191 C. proc. pen. anterior, a obligat pe inculpatul I.F.V. la plata sumei de 2500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 600 lei reprezintă contravaloarea cheltuielilor judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală, iar suma de 1900 lei reprezintă contravaloarea cheltuielilor judiciare efectuate în faza de judecată, inclusiv suma de 100 lei, ce reprezintă 1 din onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat (avocat C.S., conform delegației din 31 octombrie 2011, emisă de Baroul Mehedinți), sumă avansată din fondurile Ministerului Justiției. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că la data de 26 octombrie 2011 s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe, Dosarul nr. 9845/225/2011 în care prin sentința penală nr. 1897 din 13 octombrie 2011 s-a dispus declinarea competenței de soluționarea a cauzei privind pe inculpatul I.F.V.
Prin sentința penală nr. 1897 din 13 octombrie 2011 s-a reținut că, potrivit art. 18 pct. 3 din Legea 202/2010 prin care au fost modificate prevederile codului de procedură penală cu referire la dispozițiile art. 27 pct. 1 lit. e) 1 C. proc. pen. anterior infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt de competența în primă instanță a tribunalului, astfel că în temeiul art. 42 C. proc. pen. anterior, s-a dispus declinarea competenței spre soluționarea cauzei privind pe inculpatul I.F.V., pentru infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu art. 41 alin. (2) C. pen.
anterior în favoarea Tribunalului Mehedinți. Prin Rechizitoriul nr. 4739/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dr. Tr. Severin, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului I.F.V., pentru două infracțiuni de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, și art. 9 alin. (1), lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, ambele cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen. anterior. În actul de inculpare s-a reținut că la data de 02 ianuarie 2009 organele de cercetare penală s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că numitul I.F.V., administrator al SC M. SRL - Dr.
Tr. Severin, în perioada februarie 2009-iulie 2009, a calculat, reținut, însă nu a virat în termenul legal la bugetul de stat, contribuțiile cu reținere la sursă în valoare de 24.862 lei (filele 12-13). De asemenea, la data de 03 mai 2010 a fost înregistrată plângerea penală a A.N.A.F., D.G.F.P.
Mehedinți, prin care această instituție a arătat că SC M. SRL, administrată de către numitul I.F.V., în perioada 01 ianuarie 2007-30 iunie 2009 a înregistrat în documentele contabile ale societății un număr de 45 de facturi care nu au la bază operațiuni comerciale reale, prejudiciindu-se bugetul de stat cu suma de 314.096 lei (fila 15). Având în vedere cele de mai sus, în cauză s-a dispus și s-a efectuat o expertiză fiscală judiciară care a stabilit că SC M. SRL a declarat în perioada februarie 2009-iulie 2009, dar nu a plătit la termen suma de 16.083 lei C.A.S., 8.050 lei C.A.S.S și 731 lei asigurări pentru șomaj (fila 44). De asemenea, sumele neplătite la 31 august 2011 din cele aferente perioadei februarie-iulie 2009 se prezintă astfel: 8.800 lei C.A.S., 3.925 lei C.A.S.S.
și 731 lei asigurări pentru șomaj, în total suma de 13.536 lei impozite și contribuții cu reținere la sursă (fila 44). Prin suplimentul de expertiză efectuat în cauză s-a stabilit la obiectivul nr. 1 că în perioada martie 2009-august 2009 în conturile SC M. SRL, existau disponibilități bănești (fila 58). Fiind audiat, învinuitul nu a recunoscut săvârșirea faptei, declarând că nu a efectuat plățile contribuțiilor cu reținere la sursă reținute de la angajați întrucât nu a avut disponibilități bănești. În cauză au fost audiați mai mulți martori, foști salariați ai SC M. SRL, (G.M.Ș., D.P., B.M., C.D., M.F., l.P., B.C., T.E., V.M., B.M., R.E.E.) persoane care au declarat că, primeau lunar fluturaș de salariu în care erau menționate reținerile efectuate pentru bugetul de stat.
De asemenea, martorii menționați mai sus au mai declarat că doar lunile februarie, august, și septembrie nu au primit salariu motiv pentru care au dat societatea în judecată (filele 56-59). Cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, la data de 03 mai 2010, A.N.A.F., D.G.F.P. Mehedinți a sesizat faptul că SC M. SRL a înregistrat în evidența contabilă bunuri și servicii ca fiind achiziționate de la un număr de 26 contribuabili - furnizori (persoane juridice) care în urma controalelor încrucișate a rezultat că nu au la baza operațiuni reale (fila 15). Astfel, în cauză au fost audiați mai mulți martori: A.C.S. (fila 82), P.V. (fila 87), T.C. (fila 88), D.P.
(fila 99), V.G. (fila 100), P.E.A. (fila 119), I.T. (fila 750), S.Z. (fila 753), D.N. (fila 757), M.O. (fila 767), A.Z.F. (fila 771), M.F.S. (fila 790), K.E. (fila 797), administratorii unora dintre societățile furnizoare de mărfuri, declarații din care a rezultat că facturile sunt nereale în sensul că furnizorii menționați în acestea nu au avut niciodată relații comerciale cu SC M. SRL și nici nu au emis facturile respective, ele evidențiind operațiuni fictive. Prin raportul de expertiză fiscală judiciară efectuat în cauză s-a evidențiat situația facturilor care au la bază operațiuni reale și care au fost înregistrate în contabilitatea SC M. SRL (fila 47). La obiectivul nr. 5, expertul contabil a stabilit că paguba produsă bugetului de stat se ridică la suma de 285.115,24 lei, reprezentând valoarea T.V.A.
și impozit pe profit determinat ca urmare a înregistrării de cheltuieli ce au la bază operațiuni fictive (fila 46). Din suplimentul la raportul de expertiză fiscală judiciară efectuat în cauză a rezultat că operațiunile fictive înregistrate de SC M. SRL se referă la achiziții de bunuri și servicii, iar documentele în care au fost evidențiate aceste operațiuni sunt : note de intrare-recepție, bonuri de consum, dispoziții de plată, jurnale de cumpărături, balanțe de verificare, deconturi de T.V.A., situații financiare - bilanț contabil, situația contului de profit și pierdere întocmite pentru perioada 01 ianuarie 2008-31 decembrie 2008 (obiectivul nr. 2, pag. 58). Fiind audiat, învinuitul I.F.V.
nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii susținând că cele 45 facturi fiscale evidențiază operațiuni reale, acestea fiind înregistrate în contabilitatea firmei pe care o administrează. În drept, fapta învinuitului I.F.V., care în calitate de administrator la SC M. SRL Dr. Tr. Severin în perioada februarie - iulie 2009 a reținut însă nu a vărsat în cel mult 30 zile de la scadență, suma totală de 24.864 lei reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „ evaziune fiscală în formă continuată", prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.
Totodată, fapta aceluiași învinuit care în perioada 01 ianuarie 2008 -30 iunie 2009 a înregistrat în actele contabile ale SC M. SRL cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „evaziune fiscală în formă continuată", prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior. Întrucât infracțiunile au fost săvârșite de către aceeași persoană înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 33 lit. a) C. pen. anterior privind concursul real de infracțiuni.
Situația de fapt reținut a fost probată cu : proces - verbal de sesizare (filele 12-13);plângere penală (filele 15-17);raport de expertiză fiscală judiciară (fila 43-49); supliment la raportul de expertiză fiscală (filele 53-58); declarații martori (filele 59-69, 82, 87, 88, 99, 100, 119, 750, 753, 757, 767, 767, 771, 790, 797); înscrisuri: raport de inspecție fiscală generală din 28 iunie 2010 (filele 294-322), procese - verbale de control încrucișat încheiate de organele de inspecție fiscală din cadrul A.N.A.F., extras O.N.R.C. (filele 821-822);declarații învinuit (filele 830-831). În cursul urmăririi penale, M.F.P., A.N.A.F., D.G.F.P. Mehedinți s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 24.862 lei reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă (fila 144). Prin rezoluțiile din data de 14 februarie 2010 și din data 13 mai 2010 s-a dispus începerea urmăririi penale față de numitul I.F.V.
pentru săvârșirea a două infracțiunii de „evaziune fiscală", prev. de art. 6 și art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 (filele 6, 8). Prin ordonanța din data de 04 iulie 2011 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina învinuitului din două infracțiuni de „ evaziune fiscală", prev. de art. 6 și art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, în două infracțiuni de „ evaziune fiscală în formă continuată", prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior (fila 832). Prin ordonanța din data de 10 august 2010 s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea sechestrului pe apartamentul situat în Dr.
Tr. Severin, jud. Mehedinți proprietatea inculpatului I.F.V. (fila 21). Inculpatul a fost cercetat cu respectarea drepturilor și garanțiilor procesuale, iar la data de 05 iulie 2011 i-a fost prezentat materialului de urmărire penală (fila 833). Cu această ocazie inculpatul I.F.V. a declarat că nu solicită administrarea altor probe și că nu are cereri noi de formulat în apărarea sa. Statul Român reprezentat de A.N.A.F. cu sediul în București prin D.G.F.P. Mehedinți, prin adresă din 10 noiembrie 2011, aflată la fila 7 din dosar, a comunicat faptul că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 314.096 lei. Din oficiu, s-a dispus efectuarea de către Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți a unui referat de evaluare al inculpatului I.F.V.
(ce a fost atașat la filele 19-21 din dosar). La termenul din data de 09 ianuarie 2012, prin încheierea de ședință, a fost conceptat în cauză și citat statul român, prin A.N.A.F. București, instituție către care, prin adresa din 09 ianuarie 2012 (de la fila 25 din dosar), i s-a solicitat să comunice dacă se constituie parte civilă în cauză. De asemenea, la același termen de judecată s-a dispus emiterea de către instanță a unei adrese, aflată la fila 24 din dosar, către D.G.F.P. Mehedinți prin care i se solicita să menționeze dacă constituirea ca parte civilă în cauză de față, de la fila 7 din dosar, are la baza o împuternicire specială emisă în acest sens de A.N.A.P. București. Prin adresa din 19 ianuarie 2012 ( de la fila 28 din dosar) D.G.F.P.
Mehedinți a arătat că comunică alăturat, prin fax, împuternicirea data de A.N.A.F. București pentru D.G.F.P. Mehedinți în vederea asigurării intereselor statului în cauză, dar din motive tehnice, a lipsit această împuternicire, motiv pentru care la termenul de judecată din data de 23 ianuarie 2012, instanța a revenit cu adresă către D.G.F.P. Mehedinți prin care i se solicita să comunice această împuternicire specială dată de A.N.A.F. București. Prin adresa din 31 ianuarie 2012 (aflată la fila 32-33 din dosar) D.G.F.P. Mehedinți a comunicat delegația din 18 ianuarie 2012, prin care A.N.A.F. București mandata D.G.F.P. Mehedinți să se constituie parte civilă în cauză. În cauză a fost audiat inculpatul, declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată la fila 35 din dosar.
Inculpatul a arătat că nu este de acord să dea declarație în cauză în calitate de inculpat și că își menține declarațiile date anterior în cursul urmăririi penale și că nu dorește să uzeze de procedura instituită de art. 320 1 C. proc. pen. anterior. În cursul judecății, au fost audiați martorii D.P. (fila 80 din dosar), D.N. (fila 81 din dosar), C. (fostă V.) M.G. (fila 82 din dosar), B.C. (fila 83 din dosar), R.E.E. (fila 84 din dosar), T.E. (fila 85 din dosar), V.M. (fila 86 din dosar), I.T. (fila 99 din dosar) și martorul P.V. care nu a fost prezent în instanță, dar a depus precizările sale printr-un înscris aflat la filele 56-60 din dosar, instanța constatând că nu se poate realiza audierea efectivă a acestui martor, motiv pentru care s-a procedat în conformitate cu prevederile art. 327 alin. (3) C. proc.
pen. anterior. Inculpatul, prin apărătorul ales, la termenul de judecată din data de 02 aprilie 2012, a depus la dosarul cauzei mai multe înscrisuri, aflate la filele 100-115 din dosar, reprezentând: un contract de vânzare - cumpărare din 2007, copie a facturii din 29 mai 2008, copii ale unor ordine de plată, copie a Hotărârii nr. 2 din 16 ianuarie 2009 a Tribunalului Arbitraj, copie a unei acțiunii în anulare, copie a sentinței nr. 2599 din 24 noiembrie 2009 a Tribunalului Dolj, o copie a unei întâmpinării depusă în Dosarul nr. 10236/63/2009 al Curții de Apel Craiova, o copie a unei facturii din 16 ianuarie 2008 și o copie a unei planșe foto.
De asemenea, la termenul de judecată din data de 14 mai 2012, inculpatul prin apărătorul ales, a depus la dosarul cauzei mai multe înscrisuri aflate la filele 117-159 ce constau în : copii ale mai multor ordine de plată, extrase de cont și note de contabilitate, o copie a unui raport de expertiză contabilă judiciară efectuat într-o altă cauză pentru a dovedi că operațiunile între SC M. SRL și Spitalul Județean Dr. Tr. Severin se efectuau prin trezorerie. A fost solicitată fișa de cazier a inculpatului, ce a fost atașată la fila 177 din dosar. La termenul de judecată din data de 28 mai 2012, inculpatul prin apărătorul ales a depus la dosarul cauzei mai multe planșe foto aflate la filele 172-176 din dosar și a solicitat, în probatoriu, efectuarea unei noi expertize contabile în cauză, cerere admisă de instanță.
La termenul de judecată din data de 30 mai 2012, instanța a atașat la dosarul cauzei la fila 182, lista cu persoanele fizice care dețin calitatea de consultant fiscal, în vederea desemnării uneia dintre acestea pentru efectuarea expertizei fiscale încuviințate. Prin încheierea de ședință din data de 30 mai 2012, la propunerea apărătorului inculpatului, instanța a numit expert pe consultantul fiscal A.V. și a dispus emiterea unei adrese către acesta, cu mențiunea să întocmească o expertiză fiscală în cauză, urmând să răspundă obiectivele menționate. La termenul de judecată din data de 17 septembrie 2012 inculpatul a depus copia chitanței din 07 septembrie 2012 cu care a achitat onorariul cuvenit expertului în contul B.L.E.
La termenul de judecată din data de 22 octombrie 2012 a fost depus la dosarul cauzei la filele 203-217 din dosar, raportul de expertiză fiscală judiciară dispus în cauză și la același termen s-a dispus emiterea unei adrese către C.C.F. conform art. 17 din Ordonanța nr. 2/2000. La termenul de judecată din data de 05 noiembrie 2012, prin încheierea de ședință s-a luat act că inculpatul prin apărătorul ales a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză întocmit în cauză, obiecțiunii aflate la filele 221-222 și a solicitat revenirea cu adresă la expertul din cauză pentru a comunica răspunsurile la obiecțiunile formulate și la completarea expertizei și cu obiectivele din suplimentul la expertiza efectuată în cursul urmăririi.
De asemenea, la același termen de judecată instanța a admis cererea formulată de inculpat prin apărătorul ales, privind efectuarea unui supliment la raportul de expertiză și a dispus revenirea cu adresă către expertul fiscal contabil desemnat în cauză pentru a răspunde la obiecțiunile formulate și la completarea expertizei și cu obiectivele din suplimentul la expertiza efectuată în cursul urmăririi și să precizeze dacă înțelege să-și suplimenteze onorariul de expert. Prin înscrisul aflat la fila 225 din dosar expertul A.V. a arătat a primit dispoziția instanței de a răspunde la obiecțiunile formulate și a solicitat suplimentarea onorariului de expert. Prin încheierea de ședință din data de 03 decembrie 2012, instanța a admis cererea de majorare a onorariul de expert și a pus în vedere inculpatului să achită această sumă sub sancțiunea decăderii din probă și a dispus revenirea cu adresă către consultantul fiscal pentru a depune suplimentul la raportul de expertiză.
La termenul de judecată din data de 17 decembrie 2012 inculpatul, prin înscrisul aflat la fila 229 a făcut dovada că a achitat plata suplimentului la onorariul de expert. La același termen de judecată a fost depus suplimentul la raportul de expertiză dispus în cauză, supliment aflat la fila 233-238 din dosar și răspunsul la obiecțiunile formulate, aflat la filele 239-240 din dosar. La termenul de judecată din data de 07 ianuarie 2013, inculpatul prin apărătorul ales a depus la dosarul cauzei obiecțiuni la suplimentul la raportul de expertiză fiscală și a solicitat revenirea cu adresă la expert pentru a răspunde la acestea Instanța, la același termen de judecată, a respins această cerere, apreciind că pe baza actelor aflate la dosarul cauzei poate răspunde la obiecțiunile formulate.
La termenul de judecată din data de 14 ianuarie 2013, inculpatul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise. Analizând și coroborând probatoriul administrat în cursul urmăririi penale cu materialul probator administrat în mod direct, public, nemijlocit și contradictoriu pe parcursul cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele : Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dr.Tr.Severin s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului I.F.V., pentru săvârșirea a două infracțiuni de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 și de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
anterior și art. 33 lit. a) C. pen. anterior, constând în aceea că în calitate de administrator la SC M. SRL Dr.Tr.Severin, în perioada februarie - iulie 2009 a reținut și nu a vărsat în cel mult 30 de zile de la scadență, suma totală de 24.864 lei, reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă; precum și că în perioada 01 ianuarie 2008 -30 iunie 2009 a înregistrat în contabilitatea aceleiași societăți comerciale cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale. Sub aspect procedural, s-a reținut că la data de 08 iulie 2011 (când a fost întocmit actul de sesizare al instanței) infracțiunile prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 erau de competența tribunalului, ca primă instanță de fond; astfel că în mod normal și cercetările din faza de urmărire penală trebuiau să fie efectuate de un parchet corespunzător.
În cauza de față cercetările au fost efectuate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dr. Tr. Severin, însă nu s-a putut reține că urmărirea penală s-ar fi efectuat de un organ necompetent (cu consecința restituirii cauzei la parchet), întrucât la data demarării cercetărilor acest parchet avea competența materială să cerceteze toate infracțiunile prevăzute de Legea nr. 241/2005; astfel că devin incidente dispozițiile art. 24 alin. (5) din Legea 202/2010. Sub acest aspect, s-a reținut că potrivit art 24 alin. (5) din Legea 202/2010 „cauzele aflate în cursul urmăririi penale rămân în competența organelor de urmărire penală, care erau legal sesizate la momentul intrării în vigoare a prezentei legi.
Sesizarea instanței, în aceste cauze, se va face potrivit normelor de competență în vigoare la momentul emiterii rechizitoriului. Pe fondul cauzei, s-a reținut că la data de 05 octombrie 2004 între SC M. SRL și S.J.U. Tr.Severin s-a încheiat un contract de prestări servicii pentru o perioadă de 5 ani, prin care reclamanta se obliga să efectueze servicii de gestionare și igenizare a rufelor aflate în circuitul spitalicesc din județul Mehedinți. Pe durata desfășurării contractului părțile au încheiat acte adiționale prin care au fost de acord să crească prețul serviciilor furnizate, însă în final relațiile dintre părți s-au deteriorat, ceea ce a generat litigii între acestea și intrarea în insolvență a SC M. SRL (al cărei administrator era inculpatul I.F.V.).
Din compararea planșelor fotografice de la filele 171-176 cu cele de la fila 180 din dosarul cauzei s-a reținut că spațiul în care funcționa spălătoria din cadrul S.J.U. Dr. Tr. Severin au fost reamenajat și reutilat în mod corespunzător, pe parcursul derulării contractului dintre părți. Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, s-a reținut că într-adevăr în perioada ianuarie - iunie 2009 SC M. SRL, al cărei administrator era inculpatul I.F.V., deși a calculat în mod corect impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă, la scadență (data de 25 a lunii următoare) nu a achitat integral aceste contribuții la bugetul de stat, acumulând datorii de 24.864 lei (reprezentând contribuții la asigurările sociale, la asigurările sociale de sănătate și la șomaj).
În aceeași perioadă, societatea administrată de inculpat a calculat și a achitat suma de 17.321 lei, cu titlu de impozit pe salarii; precum și o parte din contribuțiile cu reținere la sursă (3.810 lei - C.A.S.; 1.963 lei - C.A.S.S. și 180 lei - C. șomaj); fără a achita salariile propriilor angajați. Concludente în acest sens sunt mențiunile din cele două expertize ce au fost efectuate în cursul urmăririi penale și al judecății, precum și depozițiile foștilor salariați, ce au fost audiați în cauză în calitate de martori. Din actele de la dosarul cauzei s-a mai reținut că în perioada analizată, doar în lunile mai și iunie, societatea administrată de inculpat a avut în casă (iar nu și în conturile de trezorerie/bancare prin care se derulau operațiunile curente de plăți) sume disponibile (20.494,28 lei - în luna mai - și 14.787,23 lei - în luna august).
Deși până la finalizarea urmăririi penale parte din datoria restantă a fost achitată (4.125 lei - reprezentând C.A.S.S. - conform dispoziției de compensare din 02 decembrie 2009 și 7.203 lei - reprezentând C.A.S. - conform notei de compensare din 02 martie 2010), atât la emiterea actului de sesizare al instanței, cât și la constituirea părții civile, a fost menționată aceeași sumă de bani, cu titlu de contribuții cu reținere la sursă restante, fără scăderea sumelor deja achitate. Infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 constă în :„ reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă." Actele de la dosarul cauzei confirmă că în perioada analizată (ianuarie -iunie 2009) societatea administrată de inculpat a calculat și virat în mod corespunzător impozitul pe salariu.
În ceea ce privește contribuțiile cu reținere la sursă (contribuția de asigurări sociale, contribuția de asigurări sociale de sănătate și contribuția la bugetul de șomaj) s-a reținut că toate aceste contribuții au fost calculate în mod corect de societatea administrată de inculpat, pentru perioada de referință, însă sumele astfel calculate nu au fost și achitate integral la bugetul asigurărilor sociale de stat. Față de faptul că activitățile prestate de societatea administrată de inculpat constau în „servicii de spălătorie" în folosul Spitalului Județean Mehedinți, iar în cursul anului 2009 această unitate spitalicească a acumulat față de SC M. SRL datorii de 111.908,16 lei (reprezentând facturi nedecontate până la data de 31 decembrie 2009, conform expertizei de la fila 142 din dosarul cauzei), este evident că în perioada analizată au existat dificultăți în plata salariilor și a contribuțiilor cu reținere la sursă aferente drepturilor salariale.
După cum s-a constat și în cele două suplimente la rapoartele de expertiză întocmite în cauză, în perioada analizată (prin raportare la data scadenței - 25 a lunii următoare) în conturile SC M. SRL, deschise la B.R.D. și la Trezorerie, nu existau sume suficiente pentru plata tuturor obligațiilor curente, de natura impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă. S-a mai reținut că în luna august 2009 în contul de trezorerie al acestei societăți comerciale se afla suma de 2.405,12 lei, sensibil apropiată cu valoarea contribuțiilor cu reținere la sursă aferente lunii iulie 2009 (2.905 lei).
Foștii angajați ai societății administrate de inculpat (cum sunt de exemplu martorii B.C., R.E.E., T.E., V.M., atât în cursul urmăririi penale, cât și al judecății în primă instanță) au declarat că au fost salariate ale SC M. SRL, societate care nu le-a achitat integral drepturile salariale, motiv pentru care au formulat plângere penală împotriva administratorului, precum și acțiune civilă împotriva respectivei societăți comerciale.
Cum contribuțiile cu reținere la sursă se calculează din salariul brut cuvenit fiecărui angajat, iar din actele de la dosarul cauzei reiese că fondul de salariu nu era alimentat cu sumele necesare pentru plata salariilor și a contribuțiilor cu reținere la sursă, motiv pentru care nici salariile nu au fost achitate la timp (cea mai mare parte a drepturilor salariale fiind achitate ulterior, de către Spitalul Județean Mehedinți din sumele depuse cu titlu de garanție de bună execuție de către societatea administrată de inculpat sau din sumele plătite cu întârziere de această unitate spitalicească pentru serviciile deja prestate), este evident pe de o parte că inculpatul lordache a fost în imposibilitate de a achita integral aceste contribuții (fondul de salarii nefiind alimentat cu sume suficiente), iar pe de altă parte că nu a acționat cu vinovăție sub forma intenției atunci când pe parcursul a numai două luni nu a plătit integral sumele astfel calculate, deși avea unele disponibilități bănești în casă.
Față de toate aceste considerente, s-a apreciat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii mai sus menționate. Cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, s-au reținut următoarele: Din înscrisurile de la filele 56-60 din dosarul cauzei și 87 vol. I d.u.p., reiese că martorul P.V. a fost administrator la SC V.I. SRL, societate ce a fost suspendată încă din anul 2008, iar în prezent se află în stare de insolvență, fiind deci evident că nu a emis facturi fiscale în favoarea societății administrate de inculpatul lordache. La rândul său, martorul D.P. (fila 80 dosar instanță și fila 90 vol. I d.u.p.) a arătat că este administrator la SC A.I.F.S.A.
SRL, societate ce are ca obiect de activitate „servicii de vulcanizare"; că nu a avut nici un fel de relații comerciale cu SC M. SRL, iar facturile fiscale emise în favoarea acesteia, avea inscripționate eronat seriile, codul, capitalul social și adresa firmei furnizoare. Martorul D.N. (fila 81 dosar și fila 757 vol. II d.u.p.) a arătat că este administratorul SC B. SRL, că nu a avut nici un fel de relații comerciale cu SC M. SRL, că pe inculpat 1-a văzut pentru prima dată cu ocazia audierii sale și că facturile fiscale prezentate de societatea administrată de inculpat aveau menționate eronat seria și numărul, semnătura, codul numeric, precum și toate celelalte mențiuni, cu excepția denumirii și codului fiscal al societății furnizoare.
De asemenea, martorul C. (fostă V.) M.G. (fila 82 dosar și fila 100 vol. I d.u.p.) a arătat că a lucrat ca economist la SC L.S.S. SRL, societate ce se ocupa de ținerea evidenței contabile a SC O.C. SRL București, care avea ca obiect principal de activitate impresariat artistic și organizarea unor spectacole. Martorul a mai arătat că această societate nu a emis facturi fiscale către SC M. SRL, că facturile prezentate de această societate erau emise în format tipizat, cumpărate de la Imprimerie, facturi ce nu corespundeau ca format celor emise de SC O.C. SRL București (care folosește facturi emise în format electronic, pe baza unui program informatic). Martorul A.C.S.
(filele 82-83 vol. I d.u.p.) a arătat că SC I. SRL Satu Mare, pe care o administrează, nu a avut niciodată relații comerciale cu SC M. SRL, administrată de inculpatul l. și că obiectul societății respective îl constituie comercializarea de produse alimentare, alcool și tutun, după cum reiese și din documentele de la filele 84-85 vol. I. d.u.p. Martorul T.C. (fila 88 vol. I dup) a declarat că este administrator la SC L.T.S. SRL, având ca obiect principal de activitate „comerț textile" și că nu a derulat relații comerciale cu societatea administrată de inculpatul Iordache (fapt atestat și de procesul verbal de la filele 89 - 95 vol. I d.u.p.). În mod asemănător sunt și declarațiile martorilor P.E.A.
(fila 119 vol. I d.u.p. - administrator la SC M.I. SRL), I.T. (fila 750 vol. II d.u.p. - administrator la SC T.I.E. SRL) S.Z.P. (fila 753 vol. II d.u.p. - administrator la SC A.P. SRL), M.O. (fila 767 vol. II d.u.p. - administrator la SC D. SRL), D.D. (fila 797 vol. II d.u.p. - administrator la SC A.S. SRL), M.F.S. (filele 790-791 vol. II d.u.p., administrator la SC I.A. SRL Baia Mare) și K.E. (fila 797 vol. II d.u.p., administrator la SC R.A.R.K. SRL). Toate aceste declarații s-au coroborat și cu mențiunile din rapoartele de control încrucișat efectuate de organele fiscale competente, pe baza cărora s-au demarat cercetările în prezenta cauză, precum și cu restul înscrisurilor, privind operațiunile comerciale reale desfășurate de societățile administrate de martorii audiați în cauză.
Conform expertizelor efectuate în cauză și a facturilor din Anexa I la expertiză, în perioada ianuarie 2008 - iunie 2009 SC M. SRL s-a aprovizionat cu bunuri în valoare de 997.068,02 lei, din care T.V.A. 159.257,04 lei; însă nu toate aceste facturi au condus la înregistrarea unor cheltuieli nereale. Astfel, operațiunile cu SC A.E. SRL sunt reale, după cum reiese și din înscrisurile de la filele 100-115 din dosar; iar pentru altele nu s-a finalizat încă controlul încrucișat - inculpatul beneficiind sub acest aspect de prezumția de nevinovăție (cum este cazul SC F.F.I. SRL și SC C..O. SRL). În aceste condiții, în mod cert în perioada 2008-2009 SC M. SRL a înregistrat în contabilitate cheltuieli nereale cu aprovizionări de mărfuri în valoare de 611.198,70 lei; deducând în mod incorect T.V.A.
în cuantum de 116.200 lei și impozit pe profit în cuantum total de 87.384 lei; prejudiciul total cauzat statului prin influențarea T.V.A. și a impozitului pe profit fiind de 203.584 lei, sumă ce urmează a se actualiza cu indicele de inflație la momentul plății efective. Deși din punct de vedere formal toate facturile fiscale prezentate de SC M. SRL îndeplineau condițiile prevăzute de C. fisc. și de legea contabilității pentru a putea fi considerate document justificativ, fiind înregistrate în mod corespunzător în contabilitatea acestei societăți și fiind declarate ca atare organelor fiscale în scopul diminuării T.V.A. și a impozitului pe profit; facturile menționate în anexele la expertizele contabile efectuate în cauză conțin o serie de date nereale (cum ar fi codul fiscal, contul bancar sau tranzacționarea unor bunuri diferite de obiectul specific de activitate al societăților furnizoare), ceea ce conduce la concluzia fictivității operațiunilor consemnate.
Cheltuielile nereale, reprezentând aprovizionări fictive cu mărfuri, reies atât din concluziile rapoartelor de control încrucișat, cât și din depozițiile martorilor audiați în cauză, ale căror depoziții nu au fost combătute în nici un fel de inculpat, care nu a ridicat obiecții cu prilejul audierii martorilor în instanță, deși aceștia au arătat că facturile prezentate cuprindeau o serie de date eronate la rubrica „furnizor," că mărfurile pretins facturate nu corespundeau obiectului de activitate al respectivelor societăți sau că nu au avut nici un fel de relații comerciale cu societatea administrată de inculpat. Față de toate aceste considerente s-a reținut că într-adevăr în perioada 2008-2009 inculpatul I.F.V., în calitate de administrator al SC M. SRL, a înregistrat în contabilitatea acestei societăți cheltuieli nereale, constând în aprovizionări fictive cu mărfuri în valoare totală de 611.198,70 lei (39 de facturi fiscale fictive), deducând în mod incorect T.V.A.
în cuantum de 116.200 lei și impozit pe profit în cuantum total de 87.384 lei; prejudiciul total cauzat statului prin influențarea T.V.A. și a impozitului pe profit fiind de 203.584 lei, sumă actualizată cu indicele de inflație la momentul plății efective. Fapta acestui inculpat, care, cu intenție directă, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, la date diferite de timp a înregistrat în contabilitatea firmei cheltuieli nereale (pe baza unor facturi fiscale fictive), cauzând bugetului de stat un prejudiciu neactualizat de 203.584 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, au fost avute în vedere limitele de pedeapsă principală prevăzute de lege pentru fapta astfel săvârșită (închisoarea de la 2 la 8 ani), împrejurările în care a fost comisă fapta (ce-și poate avea o posibilă explicație și în nemulțumirile acumulate în legătură cu modul de derulare a relațiilor contractuale pe care societatea administrată de inculpat le derula cu S.J.U.
Mehedinți, în folosul căruia presta servicii de spălătorie), urmările produse (consecințe deosebit de grave, prin raportarea valorii prejudiciului, chiar neactualizat, la dispozițiile art. 146 C. pen.), astfel că o pedeapsă principală de doi ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală; precum și o pedeapsă accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei principale, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, sunt considerate ca fiind suficiente pentru atingerea scopurilor prevăzute de art. 52 și 72 C. pen.
anterior. Instanța de fond a apreciat că scopurile pedepselor (preventiv, represiv și educativ) pot fi atinse și fără privarea efectivă de libertate a acestui inculpat, pe de o parte deoarece din fișa sa de cazier reiese că această persoană nu a mai săvârșit fapte penale; iar pe de altă parte deoarece, potrivit referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți (de la filele 19-21), inculpatul lordache nu va mai reitera comportamentul infracțional, întrucât are un nivel educațional ridicat și vechime în câmpul muncii, o relație bună cu membrii familiei, bazată pe atașament și suport, un comportament prosocial (înainte și după comiterea infracțiunii), astfel că dispune de resurse individuale temeinice, care să-l țină în afara ariei infracționale.
Astfel, în baza art. 86 1 C. pen. anterior, s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere, pe o perioadă de 4 ani, care constituie termen de încercare, potrivit art. 86 2 C. pen. anterior; iar în baza art. 86 3 alin. (1) și (2) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, inculpatul l.F.V.
va trebui să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți, serviciu desemnat cu supravegherea lui, la datele fixate de acest serviciu; b) să anunțe, în prealabil, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți schimbarea locului de muncă; d) să comunice la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. Prin prezenta sentință, în temeiul art. 359 anterior, i s-a atras atenția inculpatului l.F.V.
asupra dispozițiilor art. 83 și art. 86 4 din C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare, precum și în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și stabilite de instanță. Cum executarea pedepsei principale a fost suspendată, în baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii. Față de faptul că inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă principală de doi ani de închisoare, prin raportare și la consecințele deosebite ale unei astfel de fapte, din punct de vedere patrimonial, în baza art. 65 C. pen.
anterior, s-a aplicat inculpatului l.F.V. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior pe o durată de 2 ani, ce se va executa în conformitate cu prevederile art. 66 C. pen. anterior ; iar în baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus comunicarea prezentei sentințe la O.N.R.C., la data rămânerii definitive. În ceea ce privește latura civilă a cauzei, s-a reținut că în mod evident fapta de evaziune fiscală pentru care s-a dispus condamnarea acestui inculpa are valoarea unui delict civil, fiind cauzatoare de prejudicii de ordin material față de bugetul de stat, existând o legătură cauzală directă între faptă și prejudiciu.
Cum această faptă a fost comisă înainte de intrarea în vigoare a noului C. civ., instanța a făcut aplicația dispozițiilor art. 14 C. proc. pen. anterior rap.la art. 998 și urm. (vechiul) C. civ.; precum și ale art. 346 alin. (1) C. proc. pen. anterior, dispunând admiterea în parte a acțiunii civile exercitată de partea civilă Statul Român, reprezentat legal de A.N.A.F. prin D.G.F.P. Mehedinți și obligarea inculpatului l.F.V. la plata sumei de 203.584 lei, către partea civilă Statul Român, reprezentat legal de A.N.A.F. prin D.G.F.P. Mehedinți, sumă actualizată cu indicele de inflație la momentul plății efective. La stabilirea prejudiciului, instanța a avut în vedere că probele nu au o valoare dinainte stabilită și că pe baza raportului de expertiză judiciară complexă (contabilă și fiscală) s-a reținut ca fiind cert un prejudiciul mai sus menționat.
Cum inculpatul lordache a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni de evaziune fiscală, iar din actele de la dosarul cauzei nu reiese că acoperirea acestui prejudiciu, prin plată/punerea la dispoziția părții civile a sumelor necesare în acest scop, în baza art. 11 din Legea nr. 241/2005 rap. la art. 163 C. proc. pen. anterior, 353 C. proc. pen. anterior și 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. anterior a dispus menținerea sechestrului asiguratoriu instituit asupra imobilului (apartament) situate în Dr. Tr. Severin, județul Mehedinți, aparținând inculpatului l.F.V., până la achitarea integrală către partea civilă Statul Român, reprezentat legal de A.N.A.F. prin D.G.F.P. Mehedinți, a sumei de 203.584 lei, sumă ce se va actualiza cu indicele de inflație la momentul plății efective (măsură instituită în faza de urmărire penală prin Ordonanța nr. 4739/P/2009 din data de 10 august 2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Dr.
Tr. Severin și înscrisă în cartea funciară conform Încheierii nr. 17727 din 24 august 2010 a O.C.P.I. Mehedinți - B.C.P.I. Drobeta - Turnu - Severin). Inculpatul a fost obligat și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale și al judecății în primă instanță, prin aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor art. 191 C. proc. pen. anterior. Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, inculpatul l.F.V. și părțile civile D.G.R.F.P. Mehedinți - Statul Român - A.N.A.F. În motivarea apelului declarat de parchet, s-a precizat că hotărârea pronunțată în cauză este nelegală, întrucât în mod greșit instanța de fond a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prev.de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
anterior, dispunând achitarea inculpatului pentru această infracțiune. S-a solicitat admiterea apelului și desființarea sentinței atacate, precizând că expertizele contabile efectuate în cauză fac dovada existenței în contul societății comerciale a disponibilităților bănești, iar în condițiile în care acestea erau insuficiente, plățile urmau să se facă în limita posibilităților. Partea civilă D.G.R.F.P. Craiova -Statul Român - A.N.A.F., în apelul declarat a susținut că în mod injust instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă, întrucât partea civilă Statul Român a dovedit concludent și pertinent întinderea prejudiciului determinat prin fapta de evaziune fiscală în forma prevăzută de art. 6 și art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005.
S-a solicitat admiterea apelului și desființarea sentinței atacate, în ceea ce privește latura civilă, în sensul admiterii în totalitate a acțiunii civile exercitate. Prin apelul declarat inculpatul I.F.V., vizează netemeinicia și nelegalitatea hotărârii primei instanțe, în condițiile în care probele administrate nu fac dovada săvârșirii faptei prev. de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005 de către inculpat, criticând condamnarea și individualizarea judiciară realizată de către prima instanță. În mod arbitrar au fost alese cele 19 societăți comerciale din cele 334, societăți cu care societatea comercială administrată de apelant avea relații comerciale, în mod greșit nu s-a procedat la inventarierea elementelor de activ și pasiv ale societății apelantului.
Neregularitățile actelor contabile întâlnite la societățile comerciale partenere ale societății apelantului, nu-i pot fi imputate acestuia din urmă, în condițiile în care actele contabile îndeplineau condițiile de formă pentru a fi calificate ca documente justificate. Totodată, se arată de către apelant că mențiunile facturilor fiscale coincid cu cele afișate de site-ul A.N.A.F., iar depozițiile martorilor, administratori sau lucrători ai societăților comerciale sunt subiective, atâta timp cât aceștia aveau interes a pleda pentru nerealitatea operațiunilor comerciale. Se menționează și starea de insolvabilitate la o parte din firmele partenere, survenită ulterior încheierii operațiunilor comerciale cu societatea apelantă, precum și necercetarea tuturor probelor impuse de activitatea societăților comerciale, sub aspectul administratorilor, lucrătorilor, martori în cauza de față.
Cu prilejul soluționării apelului au fost depuse acte, copia sentinței pronunțate în Dosarul nr. 705/101/2010 a Tribunalului Alba, însoțită de raportul de evaluare, precum și de acte contabile, a fost luată declarație apelantului inculpat. De asemenea, s-a efectuat un supliment la raportul de expertiză întocmit cu prilejul soluționării dosarului pe fond, având ca obiective, precizarea, în raport de fiecare agent economic, menționat în facturile fiscale a existenței prejudiciului și cuantumul acestuia, precum și verificarea modalității de calcul și efectuarea plăților pentru obligațiile cu stopaj la sursă.
Prin Decizia penală nr. 401 din 10 decembrie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a admis apelul declarat de inculpatul I.F.V., împotriva sentinței penale nr. 14 din data de 21 ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în Dosarul nr. 7778/101/2011, s-a desființat sentința instanței de fond în ceea ce privește cuantumul prejudiciului reținut, a fost obligat inculpatul către partea civilă la plata sumei de 184.677 lei, cu titlu de prejudiciu, sumă ce va fi actualizată la data plății și s-au menținut restul dispozițiilor sentinței. În temeiul art. 379 pct. l lit. b) C. proc. pen.anterior, s-au respins apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și partea civilă D.G.R.F.P.
Mehedinți - Statul Român -A.N.A.F., împotriva aceleiași sentințe penale. Instanța de apel a reținut următoarele: Inculpatul I.F.V. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, respectiv art. 9 alin. (1) lit. c)) din Legea nr. 241/2005 cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. anterior. S-a reținut, în sarcina inculpatului, în actul de sesizare al instanței, faptul că inculpatul, în calitate de administrator al SC M. SRL Dr. Tr. Severin, în perioada februarie - iulie 2009 a reținut și nu a vărsat în cel mult 30 de zile de scadență suma de ce reprezintă impozite și contribuții cu reținere la sursă.
Totodată, în sarcina aceluiași inculpat s-a reținut că, în perioada 01 ianuarie 2008 - 30 iunie 2009, a înregistrat în contabilitatea societății comerciale arătate cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale către stat, T.V.A. și impozit pe profit. Or, în raport de probele administrate în faza de urmărire, precum și cele din faza de judecată a cauzei pe fond, inclusiv efectuarea unei noi expertize contabile, precum și reaudirea angajaților societății comerciale administrate de către inculpat, a reieșit, dincolo de orice îndoială, că în p
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.