- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 18 decembrie 2007
- Stat pârât
- TUR
- Articole
- Articolul 1 din Protocolul 1
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 1 din Protocolul 1
Abidin Șahin împotriva Turciei
Traducere în română Auto
Reclamantul s-a născut în 1960 și trăiește în Gaziantep. În 2000 reclamantul s-a retras din activitatea sa în Municipiu. La 28 august 2000, Consiliul municipal a calculat prestațiile de pensie ale reclamantului la 11.981.741.000 lire turce și a ordonat plata. La 18 mai 2001, reclamantul a solicitat la biroul de execuție, cerând plata prestațiilor de pensie, plus dobânzile la rata de 95%. La 5 iunie 2001, reclamantul a depus o acțiune în fața Curții a Islahiye pentru anularea obiecției municipale. La 6 decembrie 2001, instanța a susținut parțial cererea reclamantului. A ordonat Comunității să plătească salariile și indemnitățile reclamantului, plus dobânzile la rata legală care se desfășoară începând cu 15 septembrie 2000. Acesta a susținut cererea reclamantului în ceea ce privește prestația de indemnizare care trebuia plătită împreună cu dobânzi la cea mai înaltă rată anuală a depozitului bancar.
10. În absența unui recurs, hotărârea a devenit finală la 20 decembrie 2001. 11. Autoritatea de execuție a făcut mai multe încercări de atașare a proprietății municipale pentru a asigura plata datoriei. 12. La 1 august 2002, reclamantul a trimis o scrisoare președintelui Republicii, plângându-se de faptul că municipalitatea nu își plătește prestațiile de pensie. 13. La 9 septembrie 2002, Oficiul Președintelui a transmis această scrisoare Ministerului Interiorului pentru o anchetă în această chestiune. 14. În răspuns, primarul lui Islahiye a explicat în scrisoarea sa din 11 octombrie 2002 că datoriile retrase ale municipiului față de 60 de personal pensionat au depășit bugetul. El a susținut că municipalitatea a oferit, prin urmare, să efectueze plățile în tranșe.
Cu toate acestea, reclamantul a refuzat această ofertă. 15. La 6 ianuarie 2003, reclamantul a solicitat Oficiului Guvernatorului Gaziantep să intervină în numele său pentru a facilita executarea hotărârii Curții. 16. Potrivit informațiilor din dosar, astfel cum au fost prezentate de părți, datoria de judecată relevantă este încă în curs. 17. art. 138 § 4 din Constituția Turcă prevede: „Organele de competență executivă și legislativă și autoritățile trebuie să respecte deciziile judecătorești; acestea nu pot modifica, în nici un caz, deciziile judecătorești sau amânarea respectării acestora.” 18. art. 28 § 2 din Codul de Procedură Administrativă spune: „2. Deciziile și hotărârile în acțiunile administrative privind o sumă specifică se aplică ... în conformitate cu dispozițiile legislației ordinare.” 19. În temeiul articolului 82 alineatul (1) din Legea privind executarea și falimentarea (Legea nr. 2004), bunurile de stat nu pot fi confiscate.
De asemenea, secțiunea 19 alineatul (7) din Legea privind municipalitățile (Legea nr. 1580 din 3 aprilie 1930) prevede că proprietatea municipală care este atribuită unui serviciu public nu poate fi confiscată.
5. The applicant was born in 1960 and lives in Gaziantep. 6. In 2000 the applicant retired from his work at the Municipality. On 28 August 2000 the town council calculated the applicant's pension benefits at 11,981,741,000 Turkish liras and ordered its payment. 7. On 18 May 2001 the applicant applied to the execution office, requesting the payment of his pension benefits, plus interest at the rate of 95%. The Municipality objected to the applicant's interest request. 8. On 5 June 2001 the applicant filed an action before the Islahiye Enforcement Court to annul the Municipality's objection. 9. On 6 December 2001 the court partially upheld the applicant's request. It ordered the Municipality to pay the applicant's wages and indemnities, plus interest at the statutory rate running from 15 September 2000. It upheld the applicant's request in respect of severance benefit which had to be paid together with interest at the highest annual bank deposit rate.
10. In the absence of an appeal the judgment became final on 20 December 2001. 11. The execution authority made several unsuccessful attempts to attach the Municipality's property in order to secure the payment of the debt. 12. On 1 August 2002 the applicant sent a letter to the President of the Republic, complaining about the Municipality's failure to pay his pension benefits. 13. On 9 September 2002 the President's Office forwarded this letter to the Ministry of the Interior for an inquiry into the matter. 14. In reply, the Mayor of Islahiye explained in his letter of 11 October 2002 that the Municipality's outstanding debts to 60 retired staff exceeded its budget. He maintained that the Municipality had therefore offered to make the payments in instalments.
However, the applicant had refused this offer. 15. On 6 January 2003 the applicant requested the Gaziantep Governor's Office to intervene on his behalf in order to facilitate the execution of the Enforcement Court's decision. 16. According to the information in the case file, as submitted by the parties, the relevant judgment debt is still outstanding. 17. Article 138 § 4 of the Turkish Constitution provides: “The bodies of executive and legislative power and the authorities must comply with court decisions; they cannot in any circumstances modify court decisions or defer the enforcement thereof.” 18. Article 28 § 2 of the Code of Administrative Procedure reads: “2. Decisions and judgments in administrative-law actions concerning a specific amount shall be enforced ... in accordance with the provisions of the ordinary law.” 19. Under Section 82(1) of the Enforcement and Bankruptcy Act (Law no. 2004), State property cannot be seized.
Likewise, Section 19(7) of the Municipalities Act (Law no. 1580 of 3 April 1930) provides that municipal property that is assigned to a public service cannot be seized.