ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3044/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 970 bis 1 din 11 martie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de către reclamantul Consiliul Național Pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul S.P. și a constatat calitatea pârâtului S.P. de colaborator al Securității. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut situația de fapt potrivit căreia, având în vedere calitatea pârâtului S.P. de viceprimar al com. Stoenești, jud. Giurgiu, CNSAS a verificat din oficiu, conform prev. art. 3 lit. g) coroborat cu art. 5 alin. (1) teza a II-a din O.U.G.

nr. 24/2008 modificată și completată cu Legea nr. 293/2008, sub aspectul stabilirii calității de lucrător sau colaborator al Securității, persoanele care au candidat la demnitățile sau funcțiile prev. la art. 3 lit. d) - h). Din cuprinsul Notei de constatare nr. DI/I/1167 din 26 mai 2011 s-a reținut că pârâtul a fost recrutat în 1986 sub numele conspirativ "B." în vederea încadrării informative a unor locuitori ai comunei, în special tineri. Din Nota de constatare a rezultat că pârâtul a semnat un angajament în 1986 semnat olograf cu numele său real prin care a recunoscut că a luat numele conspirativ "B.", fapt ce rezultă și din raportul cu propunere de recrutare din 1986 semnat de col. N.M.

șeful Securității Giurgiu, cât și de alți 3 ofițeri din cadrul aceluiași serviciu. Curtea a mai constatat că a fost încheiat, de asemenea, un raport asupra modului cum a decurs recrutarea semnat de șeful IJS Giurgiu, fiind înregistrate aprecieri privind activitatea acestuia de informator pt. anul 1986 și 1987, semnate de șeful postului de miliție Stoenești. Examinând condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 24/2008, Curtea a observat că legiuitorul nu face distincție între informațiile din materialele olografe sau cele furnizate verbal și reținute în rapoartele lucrătorilor Securității. În fapt, pârâtul, cu ocazia recrutării la postul de miliție unde fusese chemat, a caracterizat unele persoane din comună și preocupările acestora din proprie inițiativă, relatând despre o persoană care discuta știrile transmise de posturile de radio străine, acesta aflându-se deja în preocuparea organelor de Securitate.

Instanța de fond a reținut că pârâtul a furnizat 8 note informative având ca obiect activitatea unor persoane din comună, materiale apreciate pozitiv de ofițeri și subofițeri care răspundeau de activitatea de informator a pârâtului și care aveau valoare informativă. S-a apreciat, astfel, că, în speță, sunt întrunite condițiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calității pârâtului de colaborator al Securității. S-a apreciat astfel că informațiile furnizate de pârât au îngrădit dreptul la viață privată prev. de art. 17 din Pactul Internațional cu Privire la Drepturile Civile și Politice. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul S.P., susținând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, fiind dată cu aplicarea greșită a legii și aprecierea greșită a materialului probator.

În motivarea recursului pârâtul arată că au fost încălcate prevederile Deciziei nr. 672/2012 a Curții Constituționale prin care a fost declarată neconstituțională sintagma "relatări verbale consemnate de lucrătorii securității". Totodată, din nota de constatare depusă de pârât și cuprinzând referatele șefului de post nu rezultă elemente privind vizarea îngrădirii drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Recurentul nu și-a încadrat în drept, din punct de vedere procedural, motivele de recurs. Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și criticile formulate de recurent și care se încadrează, din punct de vedere procedural, în prevederile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente: Potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, colaborator al Securității este "persoana care a furnizat informații indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrători ai Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului". Totodată, prin Decizia nr. 672/2012 a Curții Constituționale a fost admisă în parte excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor O.U.G. nr. 24/2008 și s-a constatat că sintagmele "sub orice formă" și "relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității" din cuprinsul art. 2 lit. b) teza I din O.U.G.

nr. 24/2008. În speță instanța de fond și-a întemeiat hotărârea pe referate ale șefului de post din localitate, prin care sunt relatate discuții cu pârâtul despre atitudinea locuitorilor comunei față de regimul politic. La rândul lor aceste relatări nu cuprind elemente concrete, care să vizeze încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale vreunei persoane, ci aprecieri generale, menite a sublinia doar potențialul pe care l-ar avea reclamantul în furnizarea, în viitor, a unor informații mai detaliate către șeful de post care a contribuit la recrutarea sa. Pentru considerentele menționate instanța de control judiciar constată că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, iar în baza art. 312 alin. (1), (2) și (3) C. proc.

civ. recursul urmează a fi admis, dispunându-se modificarea hotărârii instanței de fond în sensul respingerii acțiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de S.P. împotriva Sentinței civile nr. 970 bis 1 din 11 martie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 iunie2014. Procesat de GGC - NN