ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 205/2015

La data de 12 septembrie 2006, petenta C.D.L. a formulat plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, înregistrată pe rolul acestei instituții sub Nr. 2860/P/2006. prin care solicita efectuarea de cercetări față de notarul public I.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la înșelăciune în contracte, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și fals intelectual, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., art. 246 C. pen. și art. 289 C. pen., constând în aceea că, în perioada februarie - decembrie 2002, i-ar fi ajutat pe numiții T.I. și B.T. să o inducă în eroare pe vânzătoarea M.L.C., cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat din 22 decembrie 2002, determinând-o pe aceasta să accepte încheierea contractului, fără a cunoaște anumite împrejurări pe care, dacă le-ar fi știut, nu și-ar mai fi dat acordul cu privire la vânzarea imobilului. De asemenea, s-a mai menționat că notarul public I.A. a autentificat contractul de vânzare cumpărare amintit, deși cunoștea dispozițiile art. 1308 C. civ., săvârșind astfel infracțiunile prev. de art. 246 și 289 C. pen. Prin Ordonanța nr. 2860/P/2006 din 14 februarie 2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, instituție unde Dosarul a fost înregistrat sub nr. 66/P/2007. Prin Rezoluția nr. 67/P/2007 din 27 martie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, în temeiul art. 228 alin. (6) și (10) lit. a) și b) C. proc. pen. s-a confirmat propunerea organelor de cercetare penală de a nu se începe urmărirea penală față de notarul public A.I., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor care au făcut obiectul plângerii. Prin Ordonanța nr. 87/II/2/2007 din 16 mai 2007 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, s-a admis plângerea formulată de petenta C.D.L., s-a infirmat Rezoluția nr. 67/P/2007 în vederea completării probatoriului și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe notarul public I.A., cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. și fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. în favoarea D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava.

La data de 13 septembrie 2006, aceeași petenta a formulat plângere penală Ia Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, înregistrată pe rolul acestei instituții sub nr. 36/P/2006, prin care solicita efectuarea de cercetări față de T.I. și B.T., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune și complicitate la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 215 alin. (1), (3) și (5) și art. 26 rap. la art. 289 C. pen., constând în aceea că, în perioada februarie-decembrie 2002, au indus-o în eroare pe vânzătoarea M.L.C., determinând-o să încheie 2 mandate și 2 antecontracte de vânzare cumpărare, pe care nu le-ar fi încheiat dacă ar fi cunoscut condițiile adevărate în care urma să se facă vânzarea și au ajutat-o notarul public A.I. să încheie contractul de vânzare cumpărare din 22 decembrie 2002, care conține date nereale. Prin Ordonanța nr. 136/P/2006 din 29 decembrie 2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauze în favoarea D.N.A. -Serviciul Teritorial Suceava. Cele două cauze penale au fost înregistrate sub nr. 3/P/2007 și respectiv nr. 24/P/2007 la D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava, fiind reunite prin rezoluția din 22 mai 2007, sub nr. 3/P/2007. Prin Rezoluția nr. 3/P/2007 din 19 mai 2008 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava, în temeiul art. 228 alin. (6) și (10) lit. a) din C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de T.I. și B.T. sub aspectul comiterii infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. rap. la art. 13 alin. (12) din O.U.G. nr. 43/2002 și complicitate la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 26 rap. la art. 289 C. pen., precum și față de notarul public I.A., sub aspectul comiterii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen., complicitate la infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. rap. la art. 13 alin. (12) din O.U.G. nr. 43/2002 și fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. Prin Ordonanța nr. 1080/11/2/2008 din 1 iulie 2008. a D.N.A., secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a admis plângerea formulată de petenta C.D.L. și s-a infirmat Rezoluția nr. 3/P/2007 din 19 mai 2008 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava, dispunându-se reluarea cercetărilor, în sensul celor arătate în cuprinsul ordonanței. În temeiul dispozițiilor art. 223 din O.U.G. nr. 43/2002, cauza a fost preluată spre soluționare de D.N.A. - secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a fost înregistrată sub nr. 106/P/2008, la data de 6 august 2008. Prin rezoluția cu același număr, din 26 septembrie 2008, în temeiul art. 228 alin. (1) din C. proc. pen., s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuiții - I.A. - notar public, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în forma calificată, prev. de art. 246 rap. la art. 248 1 C. pen. și fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.; - B.T. și T.I., ambii pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții, prev. de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. rap. la art. 13 pct. 1 1 din O.G. nr. 43/2002, instigare la abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art. 25 rap. la art. 246 și 248 1 C. pen. și instigare la fals intelectual, prev. de art. 25 rap. la art. 289 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. Ulterior dosarul a fost trecut la secția de combatere a corupției - D.N.A., din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a fost înregistrat sub nr. 133/P/2010. Prin ordonanța cu același număr, din data de 13 mai 2010, s-a dispus clasarea cauzei, sub aspectul infracțiunii prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, disjungerea și declinarea competenței de soluționare a acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în vederea continuării cercetărilor față de învinuiții B.T. și T.I., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., art. 25 rap. la art. 246 și 248 1 C. pen., ari. 25 rap. la art. 289 C. pen., precum și fată de învinuita I.A. - notar public, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev de art. 246 rap. la art. 248 1 și art. 289 C. pen. Dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, la data de 1 iunie 2010, sub nr. 135/P/2010. Prin Rezoluția nr. 135/P/2010 din data de 28 iulie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-au dispus, în temeiul art. 238, 249 și 10 lit. a) C. proc. pen.; art. 228 alin. (6) și art. 10 lit. a) C. proc. pen., următoarele: I. Schimbarea încadrării juridice, din infracțiunile prev. de art. 246 rap. la art. 248 1 C. pen.; art. 25 rap. la art. 246, 248 1 C. pen. și art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. în infracțiunile prev. de art. 246; art. 25 rap. la art. 246 1 C. pen. și art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. și art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. II. Scoaterea de sub urmărirea penală a învinuiților: 1. I.A. - notar public, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor peroanelor în formă calificată, prev. de art. 246 rap. la art. 248 1 C. pen. și fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.; 2. B.T. și T.I., ambii pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții, prev. de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., rap. la art. 13 pct. 1 1 din O.G. nr. 43/2002, instigare la abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art. 25 rap. la art. 246 și 248 1 C. pen. și instigare la fals intelectual, prev. de art. 25 rap. la art. 289 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Neînceperea urmăririi penale față de I.A. - notar public pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. Ulterior, la data de 02 august 2010 prin Rezoluția nr. 135/P/2010 s-a dispus îndreptarea erorii materiale din dispozitivul Rezoluției nr. 35/P/2010 din 28 iulie 2010, în sensul că s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților: 1. I.A., pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen.; 2. B.T. și T.I., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 215 alin. (1) și (3); art. 25 rap. la art. 246 C. pen. Soluția a fost confirmată de procurorul șef secție al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava (delegat să exercite atribuțiile Procurorului General - fila 52 cls.), care prin rezoluția nr. 391/II/2/2010 din data de 14 septembrie 2010 a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta C.D.L. împotriva Rezoluției nr. 135/P/2010 din 28 iulie 2010. împotriva celor două rezoluții ale procurorului, în temeiul art. 278 C. proc. pen. a formulat plângere petenta C.D.L., criticându-le ca nelegale și netemeinice, solicitând în esență admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor și în principal reținerea cauzei pentru judecare, iar în subsidiar, dacă se impune, trimiterea cauzei la procuror în vederea redeschiderii urmăririi penale. Investită cu soluționarea acestei cauze, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, prin sentința penală nr. 20 din 11 februarie 2011 pronunțată în Dosarul nr. 823/39/2010 a admis plângerea petentei C.D.L., formulată în temeiul art. 278 C. proc. pen., a desființat în totalitate Rezoluțiile nr. 135/P/2010 din 2 august 2010 și 391/0/2 din 14 septembrie 2010 și în parte Rezoluția procurorului nr. 135/P/2010 din 27 iulie 2010 și a trimis cauza Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în vederea începerii urmăririi penale față de notarul public I.A., sub aspectul comiterii infracțiunii de complicitate la înșelăciune în convenții, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cât și redeschiderea urmăririi penale cu privire la învinuita I.A., sub aspectul comiterii infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art. 246 rap. la art. 248 1 C. pen., T.I. și B.T., sub aspectul comiterii infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu în formă calificată, prev. art. 25 rap. la 246 și art. 248 1 C. pen. și de înșelăciune în convenții, prev. de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. În considerentele acestei hotărâri, instanța a dispus completarea probatoriului prin administrarea următoarelor probe: - efectuarea unei noi expertize de specialitate care să vizeze „valoarea reală a celor 2,12 ha teren de pe raza com. Mitocu Dragomirnei la nivelul lunii februarie 2002, decembrie 2002, la valoarea terenului de 2,12 ha de pe titlul de proprietate eliberat defunctei vânzătoare ia nivelul lunii februarie 2002 -decembrie 2002" și să explice diferențele majore de prețuri practicate la nivelul lunilor februarie și martie 2002 pentru aceeași suprafață de teren situată în zona M. Suceava; - obținerea de date oficiale privind momentul în care s-a demarat la Suceava proiectarea și edificarea societății comerciale M.; audierea și a altor persoane care, la începutul anului 2002, au vândut în contul acțiunilor deținute la S.C.A. Suceava teren în zona „M." (dacă știau că în contul acțiunilor, vor primi teren în această zonă). Calea de atac promovată de petentă a fost retrasă de aceasta, instanța de control judiciar luând act de manifestarea de voință a acesteia prin Decizia penală nr. 1800 din 03 mai 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dosarul a fost remis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava la data de 12 septembrie 2011. Prin Ordonanța nr. 135/P/2010 din 05 octombrie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a dispus redeschiderea urmăririi penale în cauza privind pe învinuiții I.A., B.T. și T.I., iar prin rezoluția cu același număr din 23 martie 2012 s-a dispus începerea urmăririi penale față de I.A. - notar public, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. Prin Ordonanța nr. 135/P/2010 din 27 iunie 2012, dată în dosarul penal cu același număr al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, procurorul de caz a dispus, în temeiul art. 238 C. proc. pen., art. 249 rap. la art. 10 lit. d) și b) C. proc. pen., următoarele: 1- Schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, prev. de art. 246 rap. la art. 248 C. pen., instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 246 rap. și la art. 248 C. pen., înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. șl complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art'. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. în infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen., instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 246 C. pen., înșelăciune, prev. de ari. 215 alin. (1) și (3) C. pen. și complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., 2. Scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților: - I.A. - notar public, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. și complicitate la înșelăciune în convenții, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1) și (3) C. pen.; - B.T. și T.I., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. și instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 246 C. pen. Pentru a dispune astfel, procurorul cauzei a reținut că din probele dosarului rezultă următoarea situație de fapt: La data de 14 februarie 2002 M.L.C. (mama petentei C.D.L.) a încheiat în formă autentifică 2 antecontracte de vânzare cumpărare cu învinuiții B.T. și T.I., prin care s-a angajat să le vândă celor doi promitenți cumpărători dreptul de proprietate asupra terenului situat, pe raza com. Mitocu Dragomimei, jud. Suceava, format din 2 suprafețe de teren agricol a câte 10.600 mp fiecare. Promitenta vânzătoare M.L.C. a dobândit dreptul de proprietate asupra acelui teren în temeiul Legii nr. 18/1991 și consta în acțiuni deținute: la S.C.A. Suceava potrivit Ordinului prefectului nr. 225 din 7 iulie 1993. În momentul perfectării antecontractelor de vânzare cumpărare promitenții cumpărători au achitat fiecare câte 30 de milioane lei și urmau să ia efectiv în stăpânire terenul cu acordul vânzătoarei la data încheierii antecontractelor, iar stăpânirea de drept la data autentificării contractului.de vânzare cumpărare. Tot în data de 14 februarie 2002 M.L.C., prin procură specială autentificată, a împuternicit pe învinuiții T.I. și B.T. să vândă în numele ei și pentru ea „ oricui va credea de cuviință, la prețul și în condițiile" pe care le vor stabili mandatarii săi, terenul situat pe raza com. Mitocu Dragomimei format din cele 2 suprafețe a câte 10.600 mp teren agricol. La data de 07 februarie 2002, prin H.G. nr. 121 s-a trecut, din domeniul public al statului și Administrația S.C.A. Suceava în domeniul privat al statului, suprafața de 86,93 ha teren situat pe raza mun. Suceava pentru acordarea suprafețelor de teren unui număr de 69 de acționari din județul Suceava și com. Ipotești, Mitocu Dragomimei și Pătrăuțî. C.J.S.D.P. a terenurilor prin Hotărârea nr. 118 din 30 martie 2001 a validat pozițiile nr. 1 și 3-10 și Anexa nr. 34 întocmită pentru persoanele fizice care au fost acționari la Societatea de Cercetări Agricole Suceava cu suprafața de 13,45 ha teren agricol situat pe raza mun. Suceava. La poziția 7 din anexa la hotărâre figurează M.L.C. cu suprafața de 2,12 ha teren. La data de 12 august 2002 mandatarii vânzătoarei au fost puși în posesie cu suprafețele de teren totalizând 2,12 ha teren. După întocmirea documentației tehnice, la data de 17 octombrie 2002 s-a eliberat titlul de proprietate pe numele numitei M.L.C. - moștenitoarea lui O.G. La data de 22 decembrie 2002 B.T. a redactat contractul de vânzare cumpărare a imobilelor incluse în antecontracrul de vânzare cumpărare din 14 februarie 2002 și la aceeași dată 1-a prezentat notarului public învinuitei I.A., însoțit de titlul de proprietate, plan de situație, proces verbal de punere în posesie, antecontracte de vânzare cumpărare și procuri speciale și a fost autentificat sub nr. 3160/22 decembrie 2002. A arătat procurorul de caz că prin Rezoluția nr. 135/P/2008 din 23 martie 2012 s-a dispus începerea Urmăririi penale față de I.A. - notar public, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune în contracte cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. și că potrivit dispozițiilor hotărârii judecătorești s-a procedat la completarea probatoriului, astfel: Prin proiectul de ordonanță din 16 noiembrie 2011 s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare imobiliară cu obiectivele stabilite de instanță prin sentința penală nr. 20 din 11 februarie 20-11. Ulterior, prin adresa din 12 ianuarie 2012, Primăria com. Mitocu Dragomirnei a comunicat că în evidențele de fond funciar nu apare amplasamentul suprafeței de 2,12 ha teren pentru care s-a reconstitui dreptul de proprietate numitei M.C. în calitate de moștenitoare a lui O.G., întrucât acesta nu apare în registrul agricol din perioada 1956-1962. Din acest motiv s-a întocmit o altă ordonanță prin care s-a dispus efectuarea expertizei tehnice din care a fost exclus obiectivul ce viza stabilirea valorii reale a terenului de 2,12 ha teren de pe raza com. Mitocu Dragomirnei. Datele din adresa Primăriei com. Mitocu Dragomirnei sunt confirmate de cererea numitei M.C. adresată Primăriei mun. Suceava la data de 13 martie 1991, pentru reconstituirea dreptului de proprietate (fila 116 vol. VI), precum și de adresa fostului Comitet executiv al Sfatului popular al com. Burdujeni, din care rezultă că O.G. a solicitat trecerea în proprietate statului a suprafeței de 2,12 ha situat pe raza com. Burdujeni (fila 258 vol. III). Expertul D.D. care a efectuat expertiza tehnică judiciară a concluzionat că valoarea suprafeței de teren de 2,12 ha situată în zona M. Suceava la nivelul lunilor februarie - martie 2002 a fost de (161.569,74 lei echivalentul a 56.300 euro de la acea dată. Aceeași valoare a terenului a fost stabilită și pentru nivelul lunii decembrie 2002, iar în ceea ce privește diferențele mari de valoare pentru terenurile tranzacționate a explicat că acestea au fost determinate plecând de la conceptul de piață. Au fost identificate și audiate un număr de 9 persoane cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate a unor suprafețe de teren pentru care au primit în echivalent acțiuni la S.C.A., cinci persoane dintre acestea și-au vândut acțiunile în aceeași perioadă printre ele aflându-se si M.C. care a procedat la fel. Astfel: 1. M.M. a primit, pentru suprafața de 2,98 ha teren, acțiuni la S.C.A. Suceava pe care le-a vândut în 2002 cu suma de 4.000 dolari SUA, martora a precizat că nu știa la acea dată că urmează să primească teren în zona M. Suceava în contul acțiunilor; 2. S.S. împreună cu alte 2 persoane a moștenit o suprafață de 5,60 ha teren pentru care a primit în echivalent acțiuni la SCA Suceava. în luna ianuarie 2002 a înstrăinat dreptul său de proprietate reprezentând 17.800 mp teren și constând în acțiuni cu suma de 50 milioane lei; 3. D.M. a primit pentru suprafața de 0,50 ha teren acțiuni în echivalent la S.C.A. Suceava. în luna ianuarie 2002 a vândut acțiunile cu suma de 15 milioane lei;

F.D. a primit acțiuni la SCA pentru suprafața de 14 700 mp teren arabil situat în extravilanul com. Mitocu Dragomirnei a vândut acțiunile în luna februarie 2002 cu suma de 73 milioane 500 mii lei;

M.A. a primit acțiuni la SCA Suceava pentru suprafața 3,90 ha teren situat în extravilanul mun. Suceava. în luna martie 2002 a vândut acțiunile, însă nu a precizat cu ce sumă, menționând că nu cunoștea la acea dată locul unde va primi teren. SC M.C.C.R. SRL, cu adresa din 26 octombrie 2011, a comunicat faptul că proiectul pentru autorizarea lucrărilor de construire a complexului comercial M. Suceava a fost elaborat în perioada 11 martie 2003 - 4 septembrie 2003, iar execuția lucrărilor a început la 4 septembrie 2003. Referitor la încadrarea infracțiunilor în fapte cu consecințe deosebit de grave, este a se observa că, în raport de concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară de evaluare imobiliară, se impune schimbarea încadrării juridice, în sensul înlăturării agravantei referitoare la consecințe deosebit de grave. Raportul de expertiză stabilește că valoarea suprafeței de 2,12 ha teren, atât la nivelul lunilor februarie - martie, cât si decembrie a fost aceeași, respectiv 161.569,74 lei echivalentul a 56.300 euro. Prin Legea nr. 278/2006, art. 146 C. pen. care explică înțelesul expresiei de „consecințe deosebit de grave" a fost modificat în sensul că „prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei". Cum în cazul în speță, paguba stabilită de expert este de 161.569,75 lei, încadrarea juridică inițială nu se mai justifică, impunându-se înlăturarea alin. (5) al art. 215 C. pen., precum și art. 248 1 C. pen. la care s-a raportat art. 246 C. pen., întrucât pentru încadrarea juridică a faptei penale cauzatoare de prejudiciu se are în vedere paguba produsă la data săvârșirii faptei dacă în cauză nu a intervenit o hotărâre penală definitivă. Infracțiunea de înșelăciune sub aspectul vinovăției se comite totdeauna cu intenție care poate fi directă sau indirectă. Din actele si lucrările dosarului nu rezultă intenția învinuiților de a săvârși infracțiunea de înșelăciune în dauna vânzătoarei M.C., în ceea ce privește condițiile în care antecontractele de vânzare cumpărare și procurile speciale urmau a fi încheiate. Vânzătoarea și-a exprimat nemijlocit consimțământul ca învinuiții B.T. și T.I. - promitenți cumpărători - să poată cumpăra terenul pentru care au achitat integral prețul convenit la data încheierii antecontractelor. Obiectul vânzării la data autentificării antecontractelor de vânzare cumpărare l-a constituit în fapt acțiunile obținute de la S.C.A. în echivalent cu suprafața de teren aflată în administrarea acesteia, amplasamentul terenului făcându-se la 3 0 martie 2002, când a avut loc punerea în posesie. Față de împrejurarea că învinuiții T.I. și B.T. au acționat în virtutea procurilor speciale obișnuite de la vânzătoare, precum și a antecontractelor de vânzare cumpărare în momentul autentificării contractului de vânzare cumpărare din 2002 nu se poate reține că au acționat cu intenția de a o înșela pe vânzătoarea M.C. Pentru aceleași considerente nu poate fi reținută vinovăția notarului public I.A. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune. În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, pretins a fi'fost comisă de I.A. în calitate de notar public cu ocazia autentificării contractului de vânzare cumpărare din 2002, din actele dosarului rezultă că susnumita a avut în vedere procurile speciale prezentate de învinuiții T.I. și B.T. din care rezultă în mod expres convenția dintre aceștia și M.C. ca cei doi să aibă dublă calitate în actul încheiat (vânzători și cumpărători), cu respectarea clauzei principale privind prețul. Chiar dacă s-ar ajunge la concluzia că tranzacția s-ar fi efectuat prin încălcarea disp. art. 1308 C. civ., acesta nu ar putea atrage răspunderea penală a notarului public, sancțiunea prevăzută de lege fiind nulitatea contractului. Considerentele expuse mai sus conduc la concluzia că nu poate fi reținută nici săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu a învinuiților B.T. și T.I. Împotriva rezoluției procurorului din 27 iunie 2012 petenta C.D.L. a formulat plângere la procurorul ierarhic superior al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava - susținând că este nelegală și netemeinică, întrucât învinuiții se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor reclamate -, care prin Ordonanța nr. 279/II/2/2012 din 25 iulie 2012 a respins-o, ca neîntemeiată, arătând că analiza materialului probator administrat în cauză rezultă următoarele: La data de 14 februarie 2002, M.L.C. a încheiat în formă autentică două antecontracte de vânzare - cumpărare cu învinuiții B.T. și T.I., în care cea dintâi se obliga să vândă promitenților cumpărători dreptul de proprietate asupra terenului situat pe raza com. Mitocu Dragomirnei, județul Suceava, compus din două suprafețe de teren agricol a câte 10.600 mp. Cu aceeași ocazie, promitenții cumpărători au achitat câte 30.000.000 lei pentru fiecare suprafață de teren către promitenta vânzătoare. Promitenții cumpărători urmau ca să ia efectiv în stăpânire terenul cu acordul promitentei vânzătoare la data încheierii antecontractelor, iar stăpânirea de drept la data autentificării contractelor de vânzare - cumpărare. La rândul lor, promitenții cumpărători aveau obligația să îndeplinească toate formalitățile prevăzute de lege pentru obținerea titlului de proprietate și intabulare. În aceeași zi, la cabinetul aceluiași notar public -. O.B., M.L.C. (promitenta vânzătoare), prin procură specială, i-a împuternicit pe T.I. și B.T. să vândă în numele ei și pentru ea „oricui va credea de cuviință, la prețul și în condițiile" pe care le-ar stabili singuri mandatarii săi, terenul situat pe raza com. Mitocu Dragomirnei, județul Suceava, compus din suprafața de 10.600 mp, dobândit în baza Legii nr. 18/1991, constând în acțiuni deținute la S.C.A. Suceava, așa cum rezultă din Ordinul nr. 225/1993, Prin Ordinul nr. 225 din 07 iulie 1993 al Prefecturii Județului Suceava, numitei M.C. (a cărei moștenitoare legală este C.D.L., în calitate de fiică), i s-au acordat acțiuni la S.C.A. Suceava pentru suprafața de 2,12 ha teren agricol, situat pe raza com. Mitocu Dragomirnei, județul Suceava. Prin H.G. nr. 121 din 07 februarie 2002 pentru modificarea Anexei 1 la H.G. nr. 517/1999 privind delimitarea suprafețelor de teren strict necesare pentru cercetare s-a trecut din domeniul public al statului și din administrarea S.C.A. Suceava în domeniul privat al statului, suprafața de 86,93 ha teren situat pe raza municipiului Suceava pentru acordarea suprafețelor de teren cuvenit unui număr de 69 acționari din municipiul Suceava și din com. Ipotești, Mitocul Dragomirnei și Pătrăuți. Acest act normativ a fost publicat în M. Of. nr. 129 din 18 februarie 2002. Prin Hotărârea nr. 118 din 30 martie 2002, Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a terenurilor a validat pozițiile nr. 1,3-10 și Anexa nr. 34 întocmită pentru persoanele fizice care au fost acționari la S.C.A. Suceava cu suprafața de 13,45 ha teren agricol situat pe raza municipiului Suceava. La poziția 7 din anexa menționată figurează M.C. cu suprafața de 2,12 ha teren. Ulterior, la data de 12 august 2002, mandatarii vânzătoarei au semnat procesul - verbal de punere în posesie cu suprafețele de teren totalizând 2 hă teren și 1.200 mp în com. Mitocu Dragomirnei, județul Suceava. După întocmirea documentației tehnice, la data de 17 octombrie 2002, s-a eliberat titlul de proprietate pe numele numitei M.C. - moștenitoarea lui O.G., în care este menționată suprafața de 2 ha și 1.200 mp teren (dobândită prin reconstituirea dreptului de proprietate), care este situată pe teritoriul municipiului Suceava. La data de 22 decembrie 2002, învinuita B.T. a redactat contractul de vânzare - cumpărare a suprafețelor de teren incluse în antecontractul de vânzare - cumpărare din 14 februarie 2002 și, la aceeași dată l-a prezentat învinuitei I.A. - notar public, atașând titlul de proprietate, planul de situație, procesul -verbal de punere în posesie, antecontractele de vânzare - cumpărare și procurile speciale. Notarul public a procedat ia autentificarea contractului de vânzare -cumpărare din 22 decembrie 2002. Materialul probator administrat în cauză a fost completat potrivit dispozițiilor cuprinse în sentința penală nr. 20 din 11 februarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 823/39/2010 al Curții de Apel Suceava. În ceea ce privește critica petentei referitoare la schimbarea încadrării juridice, prin înlăturarea formelor calificate ale faptelor de înșelăciune și abuz în serviciu care au avut consecințe deosebit de grave, s-a apreciat că susținerile acesteia sunt neîntemeiate. Pentru încadrarea juridică a unei fapte penale cauzatoare de prejudiciu se are în vedere paguba produsă la data săvârșirii faptei, dacă în cauză nu a intervenit o hotărâre penală definitivă. Raportul de expertiză a stabilit faptul că valoarea suprafeței de 2,12 ha teren, atât la nivelul lunilor februarie - martie 2002, cât și nivelul lunii decembrie 2002, a fost aceeași, respectiv 161.569,74 lei echivalentul a 56.300 euro. Prin Legea nr. 278/2006, art. 146 C. pen., care definește înțelesul expresiei „consecințe deosebit de grave" a fost modificat, în sensul că „prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei". Cum în cauză, paguba stabilită de către expert este de 161.569,75 lei, în mod corect s-a dispus prin actul de soluționare a acesteia, schimbarea încadrării juridice a faptelor sub aspectul săvârșirii cărora s-au efectuat cercetări. Decizia nr. 8 din 05 februarie 2007, invocată de către petentă, a fost pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, cu ocazia soluționării unui recurs în interesul legii și nu are aplicabilitate în cauză. Ipoteza avută în vedere de instanța supremă la soluționarea recursului în interesul legii este cea a contestației la executare în care se invocă modificarea înțelesului noțiunii „consecințe deosebit de grave", situație în care nu se poate schimba încadrarea juridică dată faptei prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Or, în prezenta cauză, cadrul procesual este diferit, faza de urmărire penală fiind anterioară pronunțării unei hotărâri definitive. Infracțiunea de înșelăciune în convenții presupune efectuarea, de manopere dolosive, amăgiri cu prilejul încheierii sau al executării unui contract, astfel încât fără acea eroare, cel amăgit nu ar fi încheiat sau nu ar fi executat contractul în condițiile stipulate, adică amăgirea să fi fost hotărâtoare pentru persoana înșelată, în vederea încheierii sau a executării contractului (causa dans contractul), ceea ce în prezenta cauză nu se verifică. Din cercetările efectuate nu rezultă intenția învinuiților de inducere în eroare a vânzătoarei M.C., în ceea ce privește condițiile în care antecontractele de vânzare -cumpărare și procurile speciale urmau a fi încheiate. Aceasta și-a exprimat nemijlocit consimțământul ca învinuiții B.T. și T.I. (promitenți cumpărători) să poată cumpăra terenul pentru care au achitat integral prețul convenit la data încheierii anteconțractelor. Nu rezultă din probatoriul administrat în cauză o vinovăție penală a învinuiților în ceea ce privește obiectul anteconțractelor de vânzare- cumpărare și cel al procurilor speciale. Faptul că. promitenta vânzătoare a înțeles să promită vânzarea acțiunilor pe care le deținea la S.C.A. Suceava constituie elementul intelectiv al acordului de voință realizat între părți. Chiar dacă, ulterior, pentru acele acțiuni, aferente terenului situat în com. Mitocu Dragomirnei, județul Suceava, s-a stabilit un alt amplasament, respectiv în zona M. Suceava, acest fapt nu are relevanță sub aspect subiectiv câtă vreme punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate au avut loc ulterior încheierii anteconțractelor de vânzare - cumpărare, formalități de care s-au ocupat învinuiții T.I. și B.T. Obiectul vânzării la data autentificării anteconțractelor de vânzare -cumpărare l-a constituit în fapt acțiunile obținute de la S.C.A. Suceava în echivalent cu suprafața de teren aflată în administrarea acesteia, amplasamentul terenului facându-se la data de 30 martie 2002, când a avut loc punerea în posesie. Față de împrejurarea că învinuiții T.I. și B.T. au acționat în virtutea procurilor speciale obținute de la vânzătoare, precum și a anteconțractelor de vânzare - cumpărare in momentul autentificării contractului de vânzare - cumpărare din 2002, nu se poate reține că au acționat cu intenția de a o înșela pe vânzătoarea M.C. I.A., în calitate de notar public, cu ocazia autentificării contractului de vânzare-cumpărare din 2002, a avut în vedere procurile speciale prezentate de învinuiții T.I. și B.T., din care rezultă în mod expres convenția dintre aceștia și M.C., ca cei doi să aibă dublă calitate în actul încheiat (vânzători și cumpărători), cu respectarea clauzei principale privind prețul. Din adresa din 23 noiembrie 2006 a U.N.N.P. din România rezultă că, în ceea ce privește dispozițiile art. 1308 C. civ., prin care se interzice mandatarilor împuterniciți pentru vânzarea unui bun să cumpere ei înșiși acel bun, acestea trebuie coroborate cu prevederile art. 67 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995, potrivit cărora, în cazul în care se autentifică procuri pentru încheierea unor acte de vânzare -cumpărare, iar cumpărătorul sau soțul acestuia are el însuși calitatea de mandatar al vânzătorului, notarul public va pretinde părților să înscrie în cuprinsul procurii toate clauzele contractului, inclusiv prețul. Pe de altă parte, din documentația anexată la autentificarea contractului de vânzare - cumpărare, rezultă că, ulterior autentificării procurii, s-a decis ca, în locul acțiunilor deținute, să se reconstituie proprietatea pe un alt amplasament. Aspectele legate ele posibilitatea învinuiților B.T. și Tărnicera Ilie de a fi mandatari și cumpărători ai terenului în cauză urmează a fi soluționate definitiv de instanța civilă care a fost sesizată de către petiționară. Împotriva soluției de scoatere de sub urmărire penală, întemeiată pe art. 278 C. proc. pen., petenta C.L.D. a formulat plângere la această instanță, solicitând desființarea ordonanțelor date în cauză, de către procuror și confirmate de procurorul ierarhic superior și constatându-se că sunt suficiente probe la dosar, să se dispună reținerea cauzei spre judecare sub aspectul comiterii infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art. 25 raportat la art. 246 în referire la art. 248 1 C. pen. și de înșelăciune în convenții, prev. de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. de către învinuiții B.T. și T.I. și sub aspectul infracțiunii de complicitate la înșelăciune în convenții, prev. de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. și a comiterii infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art. 246 raportat la art. 248 1 C. pen. de către notarul public I.A., conform art. 2781 alin. (8) lit. c) C. proc. pen. În concret, succint, petenta a criticat ordonanța procurorului de caz sub patru aspecte, arătând că: - obiectul plângerii sale este înșelăciunea în convenții cu prilejul executării mandatului obținut de intimații B.T. și T.I. prin procurile speciale, cât și cu prilejul încheierii și autentificării contractului de vânzare-cumpărare din 22 decembrie 2002 de către notarul public I.A. Astfel, combătând argumentele prezentate de procuror în cuprinsul ordonanței atacate, prin trimiteri la conținutul înscrisurilor în discuție existente la dosar, inclusiv sentința penală nr. 20/2011 a Curții de Apel Suceava, petenta a arătat în esență că obiectul real al antecontractelor de vânzare cumpărare este teren, mai precis teren situat pe raza com. Mitocu Dragomirnei și că în varianta ipotetică în care obiectul acestor antecontracte l-ar fi constituit în fapt acțiunile obținute de la S.C.A., așa cum s-a reținut de către procuror, acesta nu arată motivat cum a fost legal posibil ca, în baza acestor antecontracte să fie autentificat contractului de vânzare-cumpărare din 2002 având ca obiect teren pe raza municipiului Suceava, intimații prevalându-se de un mandat având ca obiect teren de pe raza com. Mitocul Dragomirnei. În ceea ce privește procurile speciale, petenta a arătat că din simpla lecturare a acestora rezultă că M.C. a împuternicit pe fiecare intimat "să vândă, în numele meu și pentru mine, oricui va crede de cuviință, la prețul și în condițiile pe care le va stabili singur mandatarul meu, terenul situat pe raza com. Mitocul Dragomirnei, județul Suceava, compus din suprafața de 10.600 mp teren agricol, dobândit în baza Legii nr. 18/1991, după obținerea Titlului de proprietate, punerea în posesie și efectuarea formalităților necesare înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară", astfel că, din punctul său de vedere, aceste înscrisuri nu le dădea nici un drept intimaților de a tranzactiona terenul din municipiul Suceava ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare din 22 decembrie 2002 și de a autentifica acest contract. Referitor la legalitatea autentificării contractului de vânzare-cumpărare anterior menționat, petenta consideră că, în analiza sa, procurorul a dat o interpretare eronată actelor autentice și nu a ținut seama de sentința penală definitivă în condițiile în care menționează, relativ la procurile speciale, doar clauza privind prețul și convenția ca cei doi mandatari să aibă dublă calitate în actul încheiat, omițând să indice însă obiectul acestora, respectiv teren pe raza com. Mitocul Dragomirnei, locație în mod vădit diferită de locația terenului care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare și care este teren în municipiul Suceava, context în care notarul public acceptând la autentificarea contractului un înscris ce conține date neconforme cu realitatea, respectiv împrejurarea că se face în baza procurilor din 14 februarie 2002, deși acestea menționau un alt amplasament al terenului, nu și-a respectat obligația principală de a verifica titlul de proprietate în vederea încheierii actului și dacă terenurile la care acesta sunt aceleași cu cele la care se referă mandatul. A reiterat petenta precizarea că cele două procuri speciale se referă la teren situat pe raza corn. Mitocul Dragomirnei, jud. Suceava, iar titlul de proprietate se referă la teren situat pe raza municipiului Suceava și că în conținutul celor două procuri speciale nu este inserată dispoziția că mandatul poate fi dus la îndeplinire chiar și în ipoteza în care ulterior reconstituirea dreptului de proprietate s-ar face pe un alt amplasament. - contrar opiniei expusă de procuror, în speță sunt îndeplinite cumulativ toate condițiile referitoare la infracțiunea de înșelăciune, respectiv încheierea sau executarea unui contract, subiectul activ al infracțiunii să inducă sau să mențină în eroare subiectul pasiv cu ocazia încheierii sau executării contractului, acțiunea de inducere sau menținere în eroare să fie săvârșită cu intenție și nu în ultimul rând acțiunea subiectului activ să fie de natură să determine pe cel indus sau menținut în eroare să încheie sau să execute contractul în condițiile stipulate, adică în condițiile în care dacă nu ar fi fost în eroare nu le-ar fi acceptat. Astfel, petenta a arătat că după data de 30 martie 2002 a schimbării amplasamentul terenului cu care urma să fie pusă în posesie M.C., mandanții B. și T. nu au anunțat mandantul cu privire la schimbarea locației terenului față de cea stipulată în mandat, lăsând mandantul să creadă că nu a intervenit nicio modificare în această privință, că reconstituirea dreptului de proprietate se va face pentru un teren pe raza com. Mitocul Dragomirnei și că procurile speciale și antecontractele pot fi duse la îndeplinire conform condițiilor înscrise. Or, intimații au continuat executarea contractului de mandat, dar pentru un teren dintr-o altă locație decât cea prevăzută explicit în procurile speciale. Din acest motiv, atât mandanta, cât si moștenitoarea acesteia au fost menținute în eroare cu privire la locația reală a terenului, neavând de aceea niciun motiv să efectueze ulterior demersuri privind situația juridica a terenului. Așa fiind, consideră că sunt întrunite condițiile privind menținerea în eroare a subiectului pasiv cu ocazia executării contractului. A apreciat petenta că în cercetarea cauzei trebuie plecat de la premisa absolută a cunoașterii legilor de către părți și considerarea voinței liber exprimate de către acestea la încheierea procurilor speciale și a antecontractelor prin precizarea explicită a obiectului lor ca fiind teren localizat în com. Mitocul Dragomimei. De drept, condițiile stipulate atât în procurile speciale, cât și în antecontracte sunt condiții stricte si imperative, trebuind îndeplinite în mod cumulativ. Dacă locația nu ar fi fost considerată esențială, ea nu ar fi fost precizată explicit atât în procurile speciale, cât și în antecontracte. Nerespectarea de către o parte a condiției privind locația terenului reprezintă o înfrângere a voinței celeilalte părți, tocmai pentru faptul că părțile au considerat de cuviință să menționeze explicit respectiva condiție. Intimații, în calitate de mandatari, au tranzacționat teren din municipiul Suceava, în numele și pentru M.C., dar au făcut-o prin înfrângerea voinței acesteia exprimată în mod explicit atât în procurile speciale, cât și în antecontracte, în care aceasta a menționat explicit locația terenului pe care împuternicea mandatarii să-l tranzacționeze și pe care îl promitea spre vânzare ca fiind „pe raza com. Mitocul Dragomimei". Având în vedere aceste fapte, singura concluzie logică și legală este că M.C. nu ar fi acceptat încheierea contractului de vânzare-cumpărare din 2002 în condițiile în care a fost încheiat deoarece îi încălcați voința liber exprimată cu privire la faptul că locația terenului trebuie să fie pe raza com. Mitocul Dragomimei. Așa fiind, din punctul său de vedere, sunt întrunite condițiile cu privire la faptul că acțiunea subiectului activ a fost de natură să îl determine pe cel menținut în eroare să încheie sau să execute contractul în condițiile stipulate, adică în condițiile în care dacă nu ar fi fost în eroare nu le-ar fi acceptat. La încheierea contractului de vânzare-cumpărare din 2002, prin folosirea, concurentă a antecontractelor și a procurilor speciale ce au permis lipsa proprietarului în momentul încheierii tranzacției, intimații au indus în eroare mandantul (proprietarul de drept) cu privire la obiectul contractului de vânzare-cumpărare din 2002, respectiv teren din municipiul Suceava, având în vedere că voința acestuia era stipulată în mod explicit atât în antecontracte prin menționarea explicită a locației terenului oferit spre vânzare ca fiind „pe raza com. Mitocul Dragomimei", cât și în procurile speciale ca fiind tot „pe raza com. Mitocul Dragomimei" singurul teren pe care erau împuterniciți să-l tranzacționeze și pentru care să aibă dubla calitate de vânzător și cumpărător. Astfel sunt întrunite condițiile cu privire la inducerea în eroare cu ocazia încheierii unui contract. Prin menținerea în eroare a mandantului, mandatarii au urmărit să intre în posesia unui teren mult mai aproape de municipiul Suceava, deci cu un potențial mai mare de creștere a valorii, așa cum se observă din expertizele tehnice judiciare în cauză. Prin menținerea în eroare a mandantului cu privire la schimbarea locației terenului, acesta nu avea astfel nici un motiv să revoce procurile speciale pe motiv de lipsă de obiect sau să solicite promitem cumpărătorilor, prin alte antecontracte de vânzare-cumpărare, de data aceasta cu obiect teren de pe noul amplasament, un preț mai mare. Aceasta intenție s-a manifestat începând cu data de 30 martie 2002, dată la care Comisia Județeană de stabilire a dreptului de proprietate a schimbat amplasamentul terenului cu care urma să fie pusă în posesie M.C., din com. Mitocul Dragomirnei în municipiul Suceava. Intenția de a intra în posesia unui teren cu potențial valoric mai mare este dovedită de faptul că intimații, la doar o săptămână după cumpărarea terenului de 2,12 ha cu 60 milioane lei, au vândut două parcele de teren din componența sa, fiecare de cate 1.250 mp, la prețul de 20 milioane lei fiecare. Cu alte cuvinte, dacă intimații au cumpărat teren la prețul de 2.830 lei/mp, la doar o săptămână au vândut terenul la prețul de 16.000 lei/mp, deci la un preț de 5,65 ori mai mare. Intenția de a intra in posesia unui teren cu potențial valoric mai mare este dovedită și de expertiza tehnică judiciară a expertului D.D., care arată că față de suma de 60.000.000 lei plătită de intimați pentru teren pe raza com. Mitocul Dragomirnei, aceștia și-au însușit terenul din municipiul Suceava în valoare de 625.697.400 lei, adică de 27 de ori mai valoros. Astfel, potrivit celor menționate mai sus s-a dovedit pe deplin că sunt întrunite condițiile cu privire la menținerea în eroare săvârșită cu intenție. În mod greșit s-a dispus schimbarea încadrării juridice, înlăturându-se prevederile art. 215 alin. (5) și art. 248 1 C. pen., coroborate cu art. 146 C. pen., sens în care s-a făcut trimitere la dispozițiile legale în vigoare la data de 22 decembrie 2002, potrivit cărora prin consecințe deosebit de grave nu se înțelegea o pagubă mai mare de 200.000 lei, ci de 5.000 lei, dispoziții care au fost modificate la 4 ani de la data săvârșirii infracțiunii, prin Legea nr. 278/2006. Astfel, din punctul său de vedere prevederile art. 13 C. pen. nu sunt aplicabile în cazul de față, întrucât prin Decizia nr. 8 din 5 februarie 2007 a Înaltei Curții de Casație și Justiție se arată că prin modificările aduse succesiv art. 146 C. pen. s-a urmăr