ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 205/2015

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 205/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând, asupra apelurilor penale

de față, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 126 din 17 octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel

Bacău, secția penală, în baza art. 386 din C. proc. pen., a dispus schimbarea

încadrării juridice:

- pentru inculpata I.A. din

infracțiunile prev. de art. 246 rap. la art. 248

1

C. pen. din 1969

și art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. din 1969 în

infracțiunile prev. de art. 246 C. pen. din 1969 și art. 48 rap. la art. 244 alin.

(1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.;

- pentru inculpații B.T. și T.I. din

infracțiunile prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 246 cu referire la art. 248

1

C. pen. din 1969 și art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. din 1969 în

infracțiunile prev. de art. 25 C. pen. rap. la 246 C. pen. din 1969 și art. 244

alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (1), (6)

raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a încetat procesul penal

având ca obiect săvârșirea de către inculpata I.A. a infracțiunii de abuz în

serviciu contra intereselor persoanelor prevăzute de art. 246 C. pen. din 1969

ca urmare a prescripției răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (1), (6)

raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., a încetat procesul penal

având ca obiect săvârșirea de către inculpații B.T. și T.I. a infracțiunii de

instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzute de art.

25 C. pen. rap. la art. 246 C. pen. din 1969 ca urmare a prescripției

răspunderii penale.

În baza art. 275 alin. (1) pct. 3 lit.

b) C. proc. pen., a obligat inculpații la plata a câte 300 lei, fiecare cu

titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 396 alin. (1), (5)

raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., a achitat inculpata I.A.

pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. de art. 48 C.

pen. rap. la art. 244 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (1), (5)

raportat la art. 16 alin. (1.) lit. b) C. proc. pen., a achitat inculpații B.T.

și T.I. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 244 alin.

(1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

În baza art. 275 alin. (1) pct. 3 lit.

a) C. proc. pen., a obligat partea civilă C.D. la plata sumei de 400 lei cu

titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 25 alin. (5) C. proc.

pen., a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă C.D.L.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut următoarele:

Prin încheierea din 19 decembrie 2012

pronunțată de Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. 647/39/2012 s-a dispus

următoarele:

Admiterea plângerii formulată de

petenta C.D.L., împotriva Ordonanțelor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Suceava nr. 135/P/2010 din data de 27 iunie 2012 și nr. 279/II/2/2012 din data

de 25 iulie 2012.

În temeiul art. 278

1

alin.

(8) lit. c) C. proc. pen., desființarea în totalitate a Ordonanțelor Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Suceava nr. 135/P/2010 din data de 27 iunie 2012 și

nr. 279/II/2/2012 din data de 25 iulie 2012 și reținerea cauzei spre judecare,

privind pe,

- I.A., notar public sub aspectul

comiterii infracțiunilor de complicitate la înșelăciune în convenții, prev. de

art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. si de abuz în serviciu în

formă calificată, prev. de art. 246 rap. la art. 248

1

C. pen.

- B.T. și T.I., sub aspectul comiterii

infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu în formă calificată, prev. de

art. 25 rap. la art. 246 în referire la art. 248

1

C. pen. și de

înșelăciune în convenții, prev. de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen., în

calitate de inculpați, parte vătămată fiind C.D.L., a cărei plângere constituie

actul de sesizare al instanței.

Pentru a dispune astfel, Curtea de

Apel Suceava a reținut următoarele:

petenta C.D.L. a formulat plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria

Suceava, înregistrată pe rolul acestei instituții sub Nr. 2860/P/2006. prin

care solicita efectuarea de cercetări față de notarul public I.A., sub aspectul

săvârșirii infracțiunii de complicitate la înșelăciune în contracte, abuz în

serviciu contra intereselor persoanelor și fals intelectual, prev. de art. 26

rap. la art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., art. 246 C. pen. și art. 289 C.

pen., constând în aceea că, în perioada februarie - decembrie 2002, i-ar fi ajutat

pe numiții T.I. și B.T. să o inducă în eroare pe vânzătoarea M.L.C., cu ocazia

încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat din 22 decembrie

2002, determinând-o pe aceasta să accepte încheierea contractului, fără a

cunoaște anumite împrejurări pe care, dacă le-ar fi știut, nu și-ar mai fi dat

acordul cu privire la vânzarea imobilului.

De asemenea, s-a mai menționat că

notarul public I.A. a autentificat contractul de vânzare cumpărare amintit,

deși cunoștea dispozițiile art. 1308 C. civ., săvârșind astfel infracțiunile

prev. de art. 246 și 289 C. pen.

Prin Ordonanța nr. 2860/P/2006 din 14

februarie 2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, s-a dispus

declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe

lângă Tribunalul Suceava, instituție unde Dosarul a fost înregistrat sub nr.

66/P/2007.

Prin Rezoluția nr. 67/P/2007 din 27

martie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, în temeiul art. 228

alin. (6) și (10) lit. a) și b) C. proc. pen. s-a confirmat propunerea

organelor de cercetare penală de a nu se începe urmărirea penală față de

notarul public A.I., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor care au făcut

obiectul plângerii.

Prin Ordonanța nr. 87/II/2/2007 din 16

mai 2007 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Suceava, s-a admis plângerea formulată de petenta C.D.L., s-a infirmat Rezoluția

nr. 67/P/2007 în vederea completării probatoriului și s-a dispus declinarea

competenței de soluționare a cauzei privind pe notarul public I.A., cercetată

sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, prev. de

art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. și fals intelectual, prev.

de art. 289 C. pen. în favoarea D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava.

aceeași petenta a formulat plângere penală Ia Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Suceava, înregistrată pe rolul acestei instituții sub nr. 36/P/2006, prin

care solicita efectuarea de cercetări față de T.I. și B.T., sub aspectul

săvârșirii infracțiunii de înșelăciune și complicitate la infracțiunea de fals

intelectual, prev. de art. 215 alin. (1), (3) și (5) și art. 26 rap. la art.

289 C. pen., constând în aceea că, în perioada februarie-decembrie 2002, au indus-o

în eroare pe vânzătoarea M.L.C., determinând-o să încheie 2 mandate și 2

antecontracte de vânzare cumpărare, pe care nu le-ar fi încheiat dacă ar fi

cunoscut condițiile adevărate în care urma să se facă vânzarea și au ajutat-o

notarul public A.I. să încheie contractul de vânzare cumpărare din 22 decembrie

2002, care conține date nereale.

Prin Ordonanța nr. 136/P/2006 din 29

decembrie 2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, s-a dispus

declinarea competenței de soluționare a cauze în favoarea D.N.A. -Serviciul

Teritorial Suceava.

Cele două cauze penale au fost

înregistrate sub nr. 3/P/2007 și respectiv nr. 24/P/2007 la D.N.A. - Serviciul

Teritorial Suceava, fiind reunite prin rezoluția din 22 mai 2007, sub nr.

3/P/2007.

Prin Rezoluția nr. 3/P/2007 din 19 mai

2008 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava, în temeiul art. 228 alin. (6) și (10)

lit. a) din C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de T.I.

și B.T. sub aspectul comiterii infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215

alin. (1), (3) și (5) C. pen. rap. la art. 13 alin. (12) din O.U.G. nr. 43/2002

și complicitate la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 26 rap. la

art. 289 C. pen., precum și față de notarul public I.A., sub aspectul comiterii

infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de

art. 246 C. pen., complicitate la infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 26

rap. la art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. rap. la art. 13 alin. (12) din O.U.G.

nr. 43/2002 și fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen.

Prin Ordonanța nr. 1080/11/2/2008 din

1 iulie 2008. a D.N.A., secția de combatere a infracțiunilor conexe

infracțiunilor de corupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, s-a admis plângerea formulată de petenta C.D.L. și s-a

infirmat Rezoluția nr. 3/P/2007 din 19 mai 2008 a D.N.A. - Serviciul Teritorial

Suceava, dispunându-se reluarea cercetărilor, în sensul celor arătate în

cuprinsul ordonanței.

În temeiul dispozițiilor art. 223 din

O.U.G. nr. 43/2002, cauza a fost preluată spre soluționare de D.N.A. - secția de

combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, din cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a fost

înregistrată sub nr. 106/P/2008, la data de 6 august 2008.

Prin rezoluția cu același număr, din

26 septembrie 2008, în temeiul art. 228 alin. (1) din C. proc. pen., s-a dispus

începerea urmăririi penale față de învinuiții

- I.A. - notar public, pentru

săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în

forma calificată, prev. de art. 246 rap. la art. 248

1

C. pen. și

fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

- B.T. și T.I., ambii pentru

săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții, prev. de art. 215 alin.

(1), (3) și (5) C. pen. rap. la art. 13 pct. 1

1

din O.G. nr.

43/2002, instigare la abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art. 25

rap. la art. 246 și 248

1

C. pen. și instigare la fals intelectual,

prev. de art. 25 rap. la art. 289 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a)

C. pen.

Ulterior dosarul a fost trecut la secția

de combatere a corupției - D.N.A., din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte

de Casație și Justiție și a fost înregistrat sub nr. 133/P/2010.

Prin ordonanța cu același număr, din

data de 13 mai 2010, s-a dispus clasarea cauzei, sub aspectul infracțiunii

prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, disjungerea și declinarea

competenței de soluționare a acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Suceava, în vederea continuării cercetărilor față de învinuiții B.T.

și T.I., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (3)

și (5) C. pen., art. 25 rap. la art. 246 și 248

1

C. pen., ari. 25

rap. la art. 289 C. pen., precum și fată de învinuita I.A. - notar public, sub

aspectul săvârșirii infracțiunii prev de art. 246 rap. la art. 248

1

și art. 289 C. pen.

Dosarul a fost înregistrat la

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, la data de 1 iunie 2010, sub nr.

135/P/2010.

Prin Rezoluția nr. 135/P/2010 din data

de 28 iulie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-au dispus,

în temeiul art. 238, 249 și 10 lit. a) C. proc. pen.; art. 228 alin. (6)

și art. 10 lit. a) C. proc. pen., următoarele:

I. Schimbarea încadrării juridice, din

infracțiunile prev. de art. 246 rap. la art. 248

1

C. pen.; art. 25

rap. la art. 246, 248

1

C. pen. și art. 215 alin. (1), (3) și (5) C.

pen. în infracțiunile prev. de art. 246; art. 25 rap. la art. 246

1

C. pen. și art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. și art. 26 rap. la art. 215 alin.

(1) și (3) C. pen.

II. Scoaterea de sub urmărirea penală

a învinuiților:

săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor peroanelor în

formă calificată, prev. de art. 246 rap. la art. 248

1

C. pen. și

fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții, prev. de art. 215 alin.

(1), (3) și (5) C. pen., rap. la art. 13 pct. 1

1

din O.G. nr. 43/2002,

instigare la abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art. 25 rap. la

art. 246 și 248

1

C. pen. și instigare la fals intelectual, prev. de

art. 25 rap. la art. 289 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

de I.A. - notar public pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la

înșelăciune, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) și (3) C. pen.

Ulterior, la data de 02 august 2010

prin Rezoluția nr. 135/P/2010 s-a dispus îndreptarea erorii materiale din

dispozitivul Rezoluției nr. 35/P/2010 din 28 iulie 2010, în sensul că s-a

dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților:

infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de

art. 246 C. pen.;

infracțiunii de înșelăciune și instigare la abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor, prev. de art. 215 alin. (1) și (3); art. 25 rap. la art. 246 C.

pen.

Soluția a fost confirmată de

procurorul șef secție al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava

(delegat să exercite atribuțiile Procurorului General - fila 52 cls.), care

prin rezoluția nr. 391/II/2/2010 din data de 14 septembrie 2010 a respins ca

neîntemeiată plângerea formulată de petenta C.D.L. împotriva Rezoluției nr.

135/P/2010 din 28 iulie 2010.

împotriva celor două rezoluții ale

procurorului, în temeiul art. 278 C. proc. pen. a formulat plângere petenta C.D.L.,

criticându-le ca nelegale și netemeinice, solicitând în esență admiterea

plângerii, desființarea rezoluțiilor și în principal reținerea cauzei pentru

judecare, iar în subsidiar, dacă se impune, trimiterea cauzei la procuror în

vederea redeschiderii urmăririi penale.

Investită cu soluționarea acestei cauze,

Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, prin sentința

penală nr. 20 din 11 februarie 2011 pronunțată în Dosarul nr. 823/39/2010 a

admis plângerea petentei C.D.L., formulată în temeiul art. 278 C. proc. pen., a

desființat în totalitate Rezoluțiile nr. 135/P/2010 din 2 august 2010 și

391/0/2 din 14 septembrie 2010 și în parte Rezoluția procurorului nr.

135/P/2010 din 27 iulie 2010 și a trimis cauza Parchetului de pe lângă Curtea

de Apel Suceava, în vederea începerii urmăririi penale față de notarul public I.A.,

sub aspectul comiterii infracțiunii de complicitate la înșelăciune în

convenții, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen., cât

și redeschiderea urmăririi penale cu privire la învinuita I.A., sub aspectul

comiterii infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art.

246 rap. la art. 248

1

C. pen., T.I. și B.T., sub aspectul comiterii

infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu în formă calificată, prev. art.

25 rap. la 246 și art. 248

1

C. pen. și de înșelăciune în convenții,

prev. de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen.

În considerentele acestei hotărâri,

instanța a dispus completarea probatoriului prin administrarea următoarelor

probe:

- efectuarea unei noi expertize de

specialitate care să vizeze „valoarea reală a celor 2,12 ha teren de pe raza com.

Mitocu Dragomirnei la nivelul lunii februarie 2002, decembrie 2002, la valoarea

terenului de 2,12 ha de pe titlul de proprietate eliberat defunctei vânzătoare

ia nivelul lunii februarie 2002 -decembrie 2002" și să explice diferențele

majore de prețuri practicate la nivelul lunilor februarie și martie 2002 pentru

aceeași suprafață de teren situată în zona M. Suceava;

- obținerea de date oficiale privind

momentul în care s-a demarat la Suceava proiectarea și edificarea societății

comerciale M.;

audierea și a altor persoane care, la

începutul anului 2002, au vândut în contul acțiunilor deținute la S.C.A.

Suceava teren în zona „M." (dacă știau că în contul acțiunilor, vor primi

teren în această zonă).

Calea de atac promovată de petentă a

fost retrasă de aceasta, instanța de control judiciar luând act de manifestarea

de voință a acesteia prin Decizia penală nr. 1800 din 03 mai 2011 a Înaltei Curți

de Casație și Justiție.

Dosarul a fost remis Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Suceava la data de 12 septembrie 2011.

Prin Ordonanța nr. 135/P/2010 din 05

octombrie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a dispus

redeschiderea urmăririi penale în cauza privind pe învinuiții I.A., B.T. și T.I.,

iar prin rezoluția cu același număr din 23 martie 2012 s-a dispus începerea

urmăririi penale față de I.A. - notar public, pentru săvârșirea infracțiunii de

complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin.

(1), (3) și (5) C. pen.

Prin Ordonanța nr. 135/P/2010 din 27

iunie 2012, dată în dosarul penal cu același număr al Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Suceava, procurorul de caz a dispus, în temeiul art. 238 C.

proc. pen., art. 249 rap. la art. 10 lit. d) și b) C. proc. pen., următoarele:

1- Schimbarea încadrării juridice a

infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă

calificată, prev. de art. 246 rap. la art. 248 C. pen., instigare la abuz în

serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, prev. de art. 25

C. pen. rap. la art. 246 rap. și la art. 248 C. pen., înșelăciune, prev. de

art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. șl complicitate la înșelăciune, prev. de

art. 26 C. pen. rap. la art'. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. în

infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art.

246 C. pen., instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor,

prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 246 C. pen., înșelăciune, prev. de ari.

215 alin. (1) și (3) C. pen. și complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26

C. pen. rap. la art. 215 alin. (1) și (3) C. pen.,

învinuiților:

- I.A. - notar public, sub aspectul

săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor,

prev. de art. 246 C. pen. și complicitate la înșelăciune în convenții, prev. de

art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1) și (3) C. pen.;

- B.T. și T.I., sub aspectul

săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) și (3) C.

pen. și instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de

art. 25 C. pen. rap. la art. 246 C. pen.

Pentru a dispune astfel, procurorul

cauzei a reținut că din probele dosarului rezultă următoarea situație de fapt:

La data de 14 februarie 2002 M.L.C.

(mama petentei C.D.L.) a încheiat în formă autentifică 2 antecontracte de

vânzare cumpărare cu învinuiții B.T. și T.I., prin care s-a angajat să le vândă

celor doi promitenți cumpărători dreptul de proprietate asupra terenului situat,

pe raza com. Mitocu Dragomimei, jud. Suceava, format din 2 suprafețe de teren

agricol a câte 10.600 mp fiecare.

Promitenta vânzătoare M.L.C. a

dobândit dreptul de proprietate asupra acelui teren în temeiul Legii nr.

18/1991 și consta în acțiuni deținute: la S.C.A. Suceava potrivit Ordinului

prefectului nr. 225 din 7 iulie 1993.

În momentul perfectării

antecontractelor de vânzare cumpărare promitenții cumpărători au achitat

fiecare câte 30 de milioane lei și urmau să ia efectiv în stăpânire terenul cu

acordul vânzătoarei la data încheierii antecontractelor, iar stăpânirea de

drept la data autentificării contractului.de vânzare cumpărare.

Tot în data de 14 februarie 2002 M.L.C.,

prin procură specială autentificată, a împuternicit pe învinuiții T.I. și B.T.

să vândă în numele ei și pentru ea „ oricui va credea de cuviință, la prețul și

în condițiile" pe care le vor stabili mandatarii săi, terenul situat pe

raza com. Mitocu Dragomimei format din cele 2 suprafețe a câte 10.600 mp teren

agricol.

La data de 07 februarie 2002, prin

H.G. nr. 121 s-a trecut, din domeniul public al statului și Administrația

S.C.A. Suceava în domeniul privat al statului, suprafața de 86,93 ha teren

situat pe raza mun. Suceava pentru acordarea suprafețelor de teren unui număr

de 69 de acționari din județul Suceava și com. Ipotești, Mitocu Dragomimei și

Pătrăuțî.

C.J.S.D.P. a terenurilor prin

Hotărârea nr. 118 din 30 martie 2001 a validat pozițiile nr. 1 și 3-10 și Anexa

nr. 34 întocmită pentru persoanele fizice care au fost acționari la Societatea

de Cercetări Agricole Suceava cu suprafața de 13,45 ha teren agricol situat pe

raza mun. Suceava. La poziția 7 din anexa la hotărâre figurează M.L.C. cu

suprafața de 2,12 ha teren.

La data de 12 august 2002 mandatarii

vânzătoarei au fost puși în posesie cu suprafețele de teren totalizând 2,12 ha

teren. După întocmirea documentației tehnice, la data de 17 octombrie 2002 s-a

eliberat titlul de proprietate pe numele numitei M.L.C. - moștenitoarea lui O.G.

La data de 22 decembrie 2002 B.T. a

redactat contractul de vânzare cumpărare a imobilelor incluse în antecontracrul

de vânzare cumpărare din 14 februarie 2002 și la aceeași dată 1-a prezentat

notarului public învinuitei I.A., însoțit de titlul de proprietate, plan de

situație, proces verbal de punere în posesie, antecontracte de vânzare

cumpărare și procuri speciale și a fost autentificat sub nr. 3160/22 decembrie

2002.

A arătat procurorul de caz că prin Rezoluția

nr. 135/P/2008 din 23 martie 2012 s-a dispus începerea Urmăririi penale față de

I.A. - notar public, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la

înșelăciune în contracte cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 26 rap.

la art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. și că potrivit dispozițiilor

hotărârii judecătorești s-a procedat la completarea probatoriului, astfel:

Prin proiectul de ordonanță din 16

noiembrie 2011 s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare

imobiliară cu obiectivele stabilite de instanță prin sentința penală nr. 20 din

11 februarie 20-11.

Ulterior, prin adresa din 12 ianuarie 2012,

Primăria com. Mitocu Dragomirnei a comunicat că în evidențele de fond funciar

nu apare amplasamentul suprafeței de 2,12 ha teren pentru care s-a reconstitui

dreptul de proprietate numitei M.C. în calitate de moștenitoare a lui O.G.,

întrucât acesta nu apare în registrul agricol din perioada 1956-1962. Din acest

motiv s-a întocmit o altă ordonanță prin care s-a dispus efectuarea expertizei

tehnice din care a fost exclus obiectivul ce viza stabilirea valorii reale a

terenului de 2,12 ha teren de pe raza com. Mitocu Dragomirnei.

Datele din adresa Primăriei com.

Mitocu Dragomirnei sunt confirmate de cererea numitei M.C. adresată Primăriei

mun. Suceava la data de 13 martie 1991, pentru reconstituirea dreptului de

proprietate (fila 116 vol. VI), precum și de adresa fostului Comitet executiv

al Sfatului popular al com. Burdujeni, din care rezultă că O.G. a solicitat

trecerea în proprietate statului a suprafeței de 2,12 ha situat pe raza com.

Burdujeni (fila 258 vol. III).

Expertul D.D. care a efectuat

expertiza tehnică judiciară a concluzionat că valoarea suprafeței de teren de

2,12 ha situată în zona M. Suceava la nivelul lunilor februarie - martie 2002 a

fost de (161.569,74 lei echivalentul a 56.300 euro de la acea dată. Aceeași

valoare a terenului a fost stabilită și pentru nivelul lunii decembrie 2002,

iar în ceea ce privește diferențele mari de valoare pentru terenurile

tranzacționate a explicat că acestea au fost determinate plecând de la

conceptul de piață.

Au fost identificate și audiate un

număr de 9 persoane cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate a unor

suprafețe de teren pentru care au primit în echivalent acțiuni la S.C.A., cinci

persoane dintre acestea și-au vândut acțiunile în aceeași perioadă printre ele

aflându-se si M.C. care a procedat la fel. Astfel:

2,98 ha teren, acțiuni la S.C.A. Suceava pe care le-a vândut în 2002 cu suma de

4.000 dolari SUA, martora a precizat că nu știa la acea dată că urmează să

primească teren în zona M. Suceava în contul acțiunilor;

moștenit o suprafață de 5,60 ha teren pentru care a primit în echivalent

acțiuni la SCA Suceava. în luna ianuarie 2002 a înstrăinat dreptul său de

proprietate reprezentând 17.800 mp teren și constând în acțiuni cu suma de 50

milioane lei;

0,50 ha teren acțiuni în echivalent la S.C.A. Suceava. în luna ianuarie 2002 a

vândut acțiunile cu suma de 15 milioane lei;

suprafața de 14 700 mp teren arabil situat în extravilanul com. Mitocu

Dragomirnei a vândut acțiunile în luna februarie 2002 cu suma de 73 milioane

500 mii lei;

Suceava pentru suprafața 3,90 ha teren situat în extravilanul mun. Suceava. în

luna martie 2002 a vândut acțiunile, însă nu a precizat cu ce sumă, menționând

că nu cunoștea la acea dată locul unde va primi teren.

SC M.C.C.R. SRL, cu adresa din 26

octombrie 2011, a comunicat faptul că proiectul pentru autorizarea lucrărilor

de construire a complexului comercial M. Suceava a fost elaborat în perioada 11

martie 2003 - 4 septembrie 2003, iar execuția lucrărilor a început la 4

septembrie 2003.

Referitor la încadrarea infracțiunilor

în fapte cu consecințe deosebit de grave, este a se observa că, în raport de

concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară de evaluare imobiliară,

se impune schimbarea încadrării juridice, în sensul înlăturării agravantei

referitoare la consecințe deosebit de grave.

Raportul de expertiză stabilește că

valoarea suprafeței de 2,12 ha teren, atât la nivelul lunilor februarie -

martie, cât si decembrie a fost aceeași, respectiv 161.569,74 lei echivalentul

a 56.300 euro.

Prin Legea nr. 278/2006, art. 146 C.

pen. care explică înțelesul expresiei de „consecințe deosebit de grave" a

fost modificat în sensul că „prin consecințe deosebit de grave se înțelege o

pagubă materială mai mare de 200.000 lei".

Cum în cazul în speță, paguba

stabilită de expert este de 161.569,75 lei, încadrarea juridică inițială nu se

mai justifică, impunându-se înlăturarea alin. (5) al art. 215 C. pen., precum

și art. 248

1

C. pen. la care s-a raportat art. 246 C. pen., întrucât

pentru încadrarea juridică a faptei penale cauzatoare de prejudiciu se are în

vedere paguba produsă la data săvârșirii faptei dacă în cauză nu a intervenit o

hotărâre penală definitivă.

Infracțiunea de înșelăciune sub

aspectul vinovăției se comite totdeauna cu intenție care poate fi directă sau

indirectă.

Din actele si lucrările dosarului nu

rezultă intenția învinuiților de a săvârși infracțiunea de înșelăciune în dauna

vânzătoarei M.C., în ceea ce privește condițiile în care antecontractele de

vânzare cumpărare și procurile speciale urmau a fi încheiate.

Vânzătoarea și-a exprimat nemijlocit

consimțământul ca învinuiții B.T. și T.I. - promitenți cumpărători - să poată

cumpăra terenul pentru care au achitat integral prețul convenit la data

încheierii antecontractelor.

Obiectul vânzării la data

autentificării antecontractelor de vânzare cumpărare l-a constituit în fapt

acțiunile obținute de la S.C.A. în echivalent cu suprafața de teren aflată în

administrarea acesteia, amplasamentul terenului făcându-se la 3 0 martie 2002,

când a avut loc punerea în posesie.

Față de împrejurarea că învinuiții T.I.

și B.T. au acționat în virtutea procurilor speciale obișnuite de la vânzătoare,

precum și a antecontractelor de vânzare cumpărare în momentul autentificării

contractului de vânzare cumpărare din 2002 nu se poate reține că au acționat cu

intenția de a o înșela pe vânzătoarea M.C.

Pentru aceleași considerente nu poate

fi reținută vinovăția notarului public I.A. pentru săvârșirea infracțiunii de

complicitate la înșelăciune.

În ceea ce privește infracțiunea de

abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, pretins a fi'fost comisă de I.A.

în calitate de notar public cu ocazia autentificării contractului de vânzare

cumpărare din 2002, din actele dosarului rezultă că susnumita a avut în vedere

procurile speciale prezentate de învinuiții T.I. și B.T. din care rezultă în

mod expres convenția dintre aceștia și M.C. ca cei doi să aibă dublă calitate

în actul încheiat (vânzători și cumpărători), cu respectarea clauzei principale

privind prețul.

Chiar dacă s-ar ajunge la concluzia că

tranzacția s-ar fi efectuat prin încălcarea disp. art. 1308 C. civ., acesta nu

ar putea atrage răspunderea penală a notarului public, sancțiunea prevăzută de

lege fiind nulitatea contractului.

Considerentele expuse mai sus conduc

la concluzia că nu poate fi reținută nici săvârșirea infracțiunii de instigare

la abuz în serviciu a învinuiților B.T. și T.I.

Împotriva rezoluției procurorului din

27 iunie 2012 petenta C.D.L. a formulat plângere la procurorul ierarhic

superior al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava - susținând că este

nelegală și netemeinică, întrucât învinuiții se fac vinovați de săvârșirea

infracțiunilor reclamate -, care prin Ordonanța nr. 279/II/2/2012 din 25 iulie

2012 a respins-o, ca neîntemeiată, arătând că analiza materialului probator

administrat în cauză rezultă următoarele:

La data de 14 februarie 2002, M.L.C. a

încheiat în formă autentică două antecontracte de vânzare - cumpărare cu

învinuiții B.T. și T.I., în care cea dintâi se obliga să vândă promitenților

cumpărători dreptul de proprietate asupra terenului situat pe raza com. Mitocu

Dragomirnei, județul Suceava, compus din două suprafețe de teren agricol a câte

10.600 mp. Cu aceeași ocazie, promitenții cumpărători au achitat câte

30.000.000 lei pentru fiecare suprafață de teren către promitenta vânzătoare.

Promitenții cumpărători urmau ca să ia efectiv în stăpânire terenul cu acordul

promitentei vânzătoare la data încheierii antecontractelor, iar stăpânirea de

drept la data autentificării contractelor de vânzare - cumpărare. La rândul

lor, promitenții cumpărători aveau obligația să îndeplinească toate

formalitățile prevăzute de lege pentru obținerea titlului de proprietate și

intabulare.

În aceeași zi, la cabinetul aceluiași

notar public -. O.B., M.L.C. (promitenta vânzătoare), prin procură specială,

i-a împuternicit pe T.I. și B.T. să vândă în numele ei și pentru ea „oricui va

credea de cuviință, la prețul și în condițiile" pe care le-ar stabili

singuri mandatarii săi, terenul situat pe raza com. Mitocu Dragomirnei, județul

Suceava, compus din suprafața de 10.600 mp, dobândit în baza Legii nr. 18/1991,

constând în acțiuni deținute la S.C.A. Suceava, așa cum rezultă din Ordinul nr.

225/1993,

Prin Ordinul nr. 225 din 07 iulie 1993

al Prefecturii Județului Suceava, numitei M.C. (a cărei moștenitoare legală

este C.D.L., în calitate de fiică), i s-au acordat acțiuni la S.C.A. Suceava

pentru suprafața de 2,12 ha teren agricol, situat pe raza com. Mitocu

Dragomirnei, județul Suceava.

Prin H.G. nr. 121 din 07 februarie

2002 pentru modificarea Anexei 1 la H.G. nr. 517/1999 privind delimitarea

suprafețelor de teren strict necesare pentru cercetare s-a trecut din domeniul

public al statului și din administrarea S.C.A. Suceava în domeniul privat al

statului, suprafața de 86,93 ha teren situat pe raza municipiului Suceava

pentru acordarea suprafețelor de teren cuvenit unui număr de 69 acționari din

municipiul Suceava și din com. Ipotești, Mitocul Dragomirnei și Pătrăuți. Acest

act normativ a fost publicat în M. Of. nr. 129 din 18 februarie 2002.

Prin Hotărârea nr. 118 din 30 martie

2002, Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a

terenurilor a validat pozițiile nr. 1,3-10 și Anexa nr. 34 întocmită pentru

persoanele fizice care au fost acționari la S.C.A. Suceava cu suprafața de

13,45 ha teren agricol situat pe raza municipiului Suceava. La poziția 7 din

anexa menționată figurează M.C. cu suprafața de 2,12 ha teren.

Ulterior, la data de 12 august 2002,

mandatarii vânzătoarei au semnat procesul - verbal de punere în posesie cu

suprafețele de teren totalizând 2 hă teren și 1.200 mp în com. Mitocu

Dragomirnei, județul Suceava. După întocmirea documentației tehnice, la data de

17 octombrie 2002, s-a eliberat titlul de proprietate pe numele numitei M.C. -

moștenitoarea lui O.G., în care este menționată suprafața de 2 ha și 1.200 mp

teren (dobândită prin reconstituirea dreptului de proprietate), care este

situată pe teritoriul municipiului Suceava.

La data de 22 decembrie 2002,

învinuita B.T. a redactat contractul de vânzare - cumpărare a suprafețelor de

teren incluse în antecontractul de vânzare - cumpărare din 14 februarie 2002

și, la aceeași dată l-a prezentat învinuitei I.A. - notar public, atașând

titlul de proprietate, planul de situație, procesul -verbal de punere în

posesie, antecontractele de vânzare - cumpărare și procurile speciale. Notarul

public a procedat ia autentificarea contractului de vânzare -cumpărare din 22

decembrie 2002.

Materialul probator administrat în

cauză a fost completat potrivit dispozițiilor cuprinse în sentința penală nr.

20 din 11 februarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 823/39/2010 al Curții de

Apel Suceava.

În ceea ce privește critica petentei

referitoare la schimbarea încadrării juridice, prin înlăturarea formelor

calificate ale faptelor de înșelăciune și abuz în serviciu care au avut

consecințe deosebit de grave, s-a apreciat că susținerile acesteia sunt

neîntemeiate.

Pentru încadrarea juridică a unei

fapte penale cauzatoare de prejudiciu se are în vedere paguba produsă la data

săvârșirii faptei, dacă în cauză nu a intervenit o hotărâre penală definitivă.

Raportul de expertiză a stabilit

faptul că valoarea suprafeței de 2,12 ha teren, atât la nivelul lunilor

februarie - martie 2002, cât și nivelul lunii decembrie 2002, a fost aceeași,

respectiv 161.569,74 lei echivalentul a 56.300 euro.

Prin Legea nr. 278/2006, art. 146 C.

pen., care definește înțelesul expresiei „consecințe deosebit de grave" a

fost modificat, în sensul că „prin consecințe deosebit de grave se înțelege o

pagubă materială mai mare de 200.000 lei".

Cum în cauză, paguba stabilită de

către expert este de 161.569,75 lei, în mod corect s-a dispus prin actul de

soluționare a acesteia, schimbarea încadrării juridice a faptelor sub aspectul

săvârșirii cărora s-au efectuat cercetări.

Decizia nr. 8 din 05 februarie 2007,

invocată de către petentă, a fost pronunțată de înalta Curte de Casație și

Justiție, cu ocazia soluționării unui recurs în interesul legii și nu are

aplicabilitate în cauză. Ipoteza avută în vedere de instanța supremă la

soluționarea recursului în interesul legii este cea a contestației la executare

în care se invocă modificarea înțelesului noțiunii „consecințe deosebit de

grave", situație în care nu se poate schimba încadrarea juridică dată

faptei prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Or, în prezenta cauză, cadrul

procesual este diferit, faza de urmărire penală fiind anterioară pronunțării

unei hotărâri definitive.

Infracțiunea de înșelăciune în

convenții presupune efectuarea, de manopere dolosive, amăgiri cu prilejul

încheierii sau al executării unui contract, astfel încât fără acea eroare, cel

amăgit nu ar fi încheiat sau nu ar fi executat contractul în condițiile

stipulate, adică amăgirea să fi fost hotărâtoare pentru persoana înșelată, în

vederea încheierii sau a executării contractului (causa dans contractul), ceea

ce în prezenta cauză nu se verifică. Din cercetările efectuate nu rezultă

intenția învinuiților de inducere în eroare a vânzătoarei M.C., în ceea ce

privește condițiile în care antecontractele de vânzare -cumpărare și procurile

speciale urmau a fi încheiate. Aceasta și-a exprimat nemijlocit consimțământul

ca învinuiții B.T. și T.I. (promitenți cumpărători) să poată cumpăra terenul

pentru care au achitat integral prețul convenit la data încheierii

anteconțractelor.

Nu rezultă din probatoriul administrat

în cauză o vinovăție penală a învinuiților în ceea ce privește obiectul

anteconțractelor de vânzare- cumpărare și cel al procurilor speciale. Faptul

că. promitenta vânzătoare a înțeles să promită vânzarea acțiunilor pe care le

deținea la S.C.A. Suceava constituie elementul intelectiv al acordului de

voință realizat între părți. Chiar dacă, ulterior, pentru acele acțiuni,

aferente terenului situat în com. Mitocu Dragomirnei, județul Suceava, s-a

stabilit un alt amplasament, respectiv în zona M. Suceava, acest fapt nu are

relevanță sub aspect subiectiv câtă vreme punerea în posesie și eliberarea

titlului de proprietate au avut loc ulterior încheierii anteconțractelor de

vânzare - cumpărare, formalități de care s-au ocupat învinuiții T.I. și B.T.

Obiectul vânzării la data

autentificării anteconțractelor de vânzare -cumpărare l-a constituit în fapt

acțiunile obținute de la S.C.A. Suceava în echivalent cu suprafața de teren

aflată în administrarea acesteia, amplasamentul terenului facându-se la data de

30 martie 2002, când a avut loc punerea în posesie.

Față de împrejurarea că învinuiții T.I.

și B.T. au acționat în virtutea procurilor speciale obținute de la vânzătoare,

precum și a anteconțractelor de vânzare - cumpărare in momentul autentificării

contractului de vânzare - cumpărare din 2002, nu se poate reține că au acționat

cu intenția de a o înșela pe vânzătoarea M.C.

I.A., în calitate de notar public, cu

ocazia autentificării contractului de vânzare-cumpărare din 2002, a avut în

vedere procurile speciale prezentate de învinuiții T.I. și B.T., din care

rezultă în mod expres convenția dintre aceștia și M.C., ca cei doi să aibă

dublă calitate în actul încheiat (vânzători și cumpărători), cu respectarea

clauzei principale privind prețul.

Din adresa din 23 noiembrie 2006 a

U.N.N.P. din România rezultă că, în ceea ce privește dispozițiile art. 1308 C.

civ., prin care se interzice mandatarilor împuterniciți pentru vânzarea unui

bun să cumpere ei înșiși acel bun, acestea trebuie coroborate cu prevederile

art. 67 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995, potrivit

cărora, în cazul în care se autentifică procuri pentru încheierea unor acte de

vânzare -cumpărare, iar cumpărătorul sau soțul acestuia are el însuși calitatea

de mandatar al vânzătorului, notarul public va pretinde părților să înscrie în

cuprinsul procurii toate clauzele contractului, inclusiv prețul.

Pe de altă parte, din documentația

anexată la autentificarea contractului de vânzare - cumpărare, rezultă că,

ulterior autentificării procurii, s-a decis ca, în locul acțiunilor deținute,

să se reconstituie proprietatea pe un alt amplasament.

Aspectele legate ele posibilitatea

învinuiților B.T. și Tărnicera Ilie de a fi mandatari și cumpărători ai

terenului în cauză urmează a fi soluționate definitiv de instanța civilă care a

fost sesizată de către petiționară.

Împotriva soluției de scoatere de sub

urmărire penală, întemeiată pe art. 278 C. proc. pen., petenta C.L.D. a

formulat plângere la această instanță, solicitând desființarea ordonanțelor

date în cauză, de către procuror și confirmate de procurorul ierarhic superior

și constatându-se că sunt suficiente probe la dosar, să se dispună reținerea

cauzei spre judecare sub aspectul comiterii infracțiunilor de instigare la abuz

în serviciu în formă calificată, prev. de art. 25 raportat la art. 246 în

referire la art. 248

1

C. pen. și de înșelăciune în convenții, prev.

de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. de către învinuiții B.T. și T.I. și

sub aspectul infracțiunii de complicitate la înșelăciune în convenții, prev. de

art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. și a comiterii

infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art. 246

raportat la art. 248

1

C. pen. de către notarul public I.A., conform

art. 2781 alin. (8) lit. c) C. proc. pen.

În concret, succint, petenta a

criticat ordonanța procurorului de caz sub patru aspecte, arătând că:

- obiectul plângerii sale este

înșelăciunea în convenții cu prilejul executării mandatului obținut de

intimații B.T. și T.I. prin procurile speciale, cât și cu prilejul încheierii

și autentificării contractului de vânzare-cumpărare din 22 decembrie 2002 de

către notarul public I.A.

Astfel, combătând argumentele

prezentate de procuror în cuprinsul ordonanței atacate, prin trimiteri la

conținutul înscrisurilor în discuție existente la dosar, inclusiv sentința

penală nr. 20/2011 a Curții de Apel Suceava, petenta a arătat în esență că

obiectul real al antecontractelor de vânzare cumpărare este teren, mai precis

teren situat pe raza com. Mitocu Dragomirnei și că în varianta ipotetică în

care obiectul acestor antecontracte l-ar fi constituit în fapt acțiunile

obținute de la S.C.A., așa cum s-a reținut de către procuror, acesta nu arată

motivat cum a fost legal posibil ca, în baza acestor antecontracte să fie

autentificat contractului de vânzare-cumpărare din 2002 având ca obiect teren

pe raza municipiului Suceava, intimații prevalându-se de un mandat având ca

obiect teren de pe raza com. Mitocul Dragomirnei.

În ceea ce privește procurile

speciale, petenta a arătat că din simpla lecturare a acestora rezultă că M.C. a

împuternicit pe fiecare intimat "să vândă, în numele meu și pentru mine,

oricui va crede de cuviință, la prețul și în condițiile pe care le va stabili

singur mandatarul meu, terenul situat pe raza com. Mitocul Dragomirnei, județul

Suceava, compus din suprafața de 10.600 mp teren agricol, dobândit în baza Legii

nr. 18/1991, după obținerea Titlului de proprietate, punerea în posesie și

efectuarea formalităților necesare înscrierii dreptului de proprietate în

cartea funciară", astfel că, din punctul său de vedere, aceste înscrisuri

nu le dădea nici un drept intimaților de a tranzactiona terenul din municipiul

Suceava ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare din 22 decembrie

2002 și de a autentifica acest contract.

Referitor la legalitatea

autentificării contractului de vânzare-cumpărare anterior menționat, petenta

consideră că, în analiza sa, procurorul a dat o interpretare eronată actelor

autentice și nu a ținut seama de sentința penală definitivă în condițiile în

care menționează, relativ la procurile speciale, doar clauza privind prețul și

convenția ca cei doi mandatari să aibă dublă calitate în actul încheiat,

omițând să indice însă obiectul acestora, respectiv teren pe raza com. Mitocul

Dragomirnei, locație în mod vădit diferită de locația terenului care a făcut

obiectul contractului de vânzare-cumpărare și care este teren în municipiul

Suceava, context în care notarul public acceptând la autentificarea

contractului un înscris ce conține date neconforme cu realitatea, respectiv

împrejurarea că se face în baza procurilor din 14 februarie 2002, deși acestea

menționau un alt amplasament al terenului, nu și-a respectat obligația

principală de a verifica titlul de proprietate în vederea încheierii actului și

dacă terenurile la care acesta sunt aceleași cu cele la care se referă

mandatul.

A reiterat petenta precizarea că cele

două procuri speciale se referă la teren situat pe raza corn. Mitocul

Dragomirnei, jud. Suceava, iar titlul de proprietate se referă la teren situat

pe raza municipiului Suceava și că în conținutul celor două procuri speciale nu

este inserată dispoziția că mandatul poate fi dus la îndeplinire chiar și în

ipoteza în care ulterior reconstituirea dreptului de proprietate s-ar face pe

un alt amplasament.

- contrar opiniei expusă de procuror,

în speță sunt îndeplinite cumulativ toate condițiile referitoare la

infracțiunea de înșelăciune, respectiv încheierea sau executarea unui contract,

subiectul activ al infracțiunii să inducă sau să mențină în eroare subiectul

pasiv cu ocazia încheierii sau executării contractului, acțiunea de inducere

sau menținere în eroare să fie săvârșită cu intenție și nu în ultimul rând

acțiunea subiectului activ să fie de natură să determine pe cel indus sau

menținut în eroare să încheie sau să execute contractul în condițiile

stipulate, adică în condițiile în care dacă nu ar fi fost în eroare nu le-ar fi

acceptat.

Astfel, petenta a arătat că după data

de 30 martie 2002 a schimbării amplasamentul terenului cu care urma să fie pusă

în posesie M.C., mandanții B. și T. nu au anunțat mandantul cu privire la

schimbarea locației terenului față de cea stipulată în mandat, lăsând mandantul

să creadă că nu a intervenit nicio modificare în această privință, că reconstituirea

dreptului de proprietate se va face pentru un teren pe raza com. Mitocul

Dragomirnei și că procurile speciale și antecontractele pot fi duse la

îndeplinire conform condițiilor înscrise.

Or, intimații au continuat executarea

contractului de mandat, dar pentru un teren dintr-o altă locație decât cea

prevăzută explicit în procurile speciale.

Din acest motiv, atât mandanta, cât si

moștenitoarea acesteia au fost menținute în eroare cu privire la locația reală

a terenului, neavând de aceea niciun motiv să efectueze ulterior demersuri

privind situația juridica a terenului.

Așa fiind, consideră că sunt întrunite

condițiile privind menținerea în eroare a subiectului pasiv cu ocazia

executării contractului.

A apreciat petenta că în cercetarea

cauzei trebuie plecat de la premisa absolută a cunoașterii legilor de către

părți și considerarea voinței liber exprimate de către acestea la încheierea

procurilor speciale și a antecontractelor prin precizarea explicită a

obiectului lor ca fiind teren localizat în com. Mitocul Dragomimei.

De drept, condițiile stipulate atât în

procurile speciale, cât și în antecontracte sunt condiții stricte si

imperative, trebuind îndeplinite în mod cumulativ. Dacă locația nu ar fi fost

considerată esențială, ea nu ar fi fost precizată explicit atât în procurile

speciale, cât și în antecontracte.

Nerespectarea de către o parte a

condiției privind locația terenului reprezintă o înfrângere a voinței

celeilalte părți, tocmai pentru faptul că părțile au considerat de cuviință să

menționeze explicit respectiva condiție.

Intimații, în calitate de mandatari,

au tranzacționat teren din municipiul Suceava, în numele și pentru M.C., dar au

făcut-o prin înfrângerea voinței acesteia exprimată în mod explicit atât în

procurile speciale, cât și în antecontracte, în care aceasta a menționat

explicit locația terenului pe care împuternicea mandatarii să-l tranzacționeze

și pe care îl promitea spre vânzare ca fiind „pe raza com. Mitocul

Dragomimei".

Având în vedere aceste fapte, singura

concluzie logică și legală este că M.C. nu ar fi acceptat încheierea

contractului de vânzare-cumpărare din 2002 în condițiile în care a fost

încheiat deoarece îi încălcați voința liber exprimată cu privire la faptul că

locația terenului trebuie să fie pe raza com. Mitocul Dragomimei.

Așa fiind, din punctul său de vedere,

sunt întrunite condițiile cu privire la faptul că acțiunea subiectului activ a

fost de natură să îl determine pe cel menținut în eroare să încheie sau să

execute contractul în condițiile stipulate, adică în condițiile în care dacă nu

ar fi fost în eroare nu le-ar fi acceptat.

La încheierea contractului de

vânzare-cumpărare din 2002, prin folosirea, concurentă a antecontractelor

și a procurilor speciale ce au permis lipsa proprietarului în momentul

încheierii tranzacției, intimații au indus în eroare mandantul (proprietarul de

drept) cu privire la obiectul contractului de vânzare-cumpărare din 2002,

respectiv teren din municipiul Suceava, având în vedere că voința acestuia era

stipulată în mod explicit atât în antecontracte prin menționarea explicită a

locației terenului oferit spre vânzare ca fiind „pe raza com. Mitocul

Dragomimei", cât și în procurile speciale ca fiind tot „pe raza com.

Mitocul Dragomimei" singurul teren pe care erau împuterniciți să-l

tranzacționeze și pentru care să aibă dubla calitate de vânzător și cumpărător.

Astfel sunt întrunite condițiile cu privire la inducerea în eroare cu ocazia

încheierii unui contract.

Prin menținerea în eroare a

mandantului, mandatarii au urmărit să intre în posesia unui teren mult mai

aproape de municipiul Suceava, deci cu un potențial mai mare de creștere a

valorii, așa cum se observă din expertizele tehnice judiciare în cauză.

Prin menținerea în eroare a

mandantului cu privire la schimbarea locației terenului, acesta nu avea astfel

nici un motiv să revoce procurile speciale pe motiv de lipsă de obiect sau să

solicite promitem cumpărătorilor, prin alte antecontracte de vânzare-cumpărare,

de data aceasta cu obiect teren de pe noul amplasament, un preț mai mare.

Aceasta intenție s-a manifestat

începând cu data de 30 martie 2002, dată la care Comisia Județeană de stabilire

a dreptului de proprietate a schimbat amplasamentul terenului cu care urma să

fie pusă în posesie M.C., din com. Mitocul Dragomirnei în municipiul Suceava.

Intenția de a intra în posesia unui

teren cu potențial valoric mai mare este dovedită de faptul că intimații, la

doar o săptămână după cumpărarea terenului de 2,12 ha cu 60 milioane lei, au

vândut două parcele de teren din componența sa, fiecare de cate 1.250 mp, la

prețul de 20 milioane lei fiecare. Cu alte cuvinte, dacă intimații au cumpărat

teren la prețul de 2.830 lei/mp, la doar o săptămână au vândut terenul la

prețul de 16.000 lei/mp, deci la un preț de 5,65 ori mai mare.

Intenția de a intra in posesia unui

teren cu potențial valoric mai mare este dovedită și de expertiza tehnică

judiciară a expertului D.D., care arată că față de suma de 60.000.000 lei

plătită de intimați pentru teren pe raza com. Mitocul Dragomirnei, aceștia

și-au însușit terenul din municipiul Suceava în valoare de 625.697.400 lei,

adică de 27 de ori mai valoros.

Astfel, potrivit celor menționate mai

sus s-a dovedit pe deplin că sunt întrunite condițiile cu privire la menținerea

în eroare săvârșită cu intenție.

În mod greșit s-a dispus schimbarea

încadrării juridice, înlăturându-se prevederile art. 215 alin. (5) și art. 248

1

C. pen., coroborate cu art. 146 C. pen., sens în care s-a făcut trimitere la

dispozițiile legale în vigoare la data de 22 decembrie 2002, potrivit cărora prin

consecințe deosebit de grave nu se înțelegea o pagubă mai mare de 200.000 lei,

ci de 5.000 lei, dispoziții care au fost modificate la 4 ani de la data

săvârșirii infracțiunii, prin Legea nr. 278/2006.

Astfel, din punctul său de vedere

prevederile art. 13 C. pen. nu sunt aplicabile în cazul de față, întrucât prin Decizia

nr. 8 din 5 februarie 2007 a Înaltei Curții de Casație și Justiție

se arată că prin modificările aduse succesiv art. 146 C. pen. s-a urmăr