ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2818/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2818/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând, asupra

recursurilor penale din prezenta cauză, în baza actelor și lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală

nr. 18 din 7 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Mureș în Dosarul nr.

1080/102/2011 au fost dispuse următoarele:

inculpatul J.I. (studii primare, agricultor, necăsătorit, fără antecedente penale)

de sub acuza comiterii infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1),

alin. (2) lit. b), alin. (2

1

) lit. a), b) și c) C. pen., față de

victimele R.M., R.E. și K.R., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art.

10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

A fost achitat

inculpatul J.I. (studii primare, agricultor, necăsătorit, fără antecedente

penale) de sub acuza comiterii infracțiunii de violare de domiciliu prev. de

art. 192 alin. (1), (2) C. pen., față de victimele R.M., R.E. și K.R., în baza

art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

A fost achitat

inculpatul J.I. (studii primare, agricultor, necăsătorit, fără antecedente

penale) de sub acuza comiterii infracțiunii de omor deosebit de grav prev. de

art. 174, art. 176 lit. b) și d) C. pen., față de victimele R.M., R.E. și K.R.,

în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc.

pen.

A fost achitat

inculpatul J.I. (studii primare, agricultor, necăsătorit, fără antecedente

penale) de sub acuza comiterii infracțiunii de violare de domiciliu prev. de

art. 192 alin. (1), (2) C. pen., față de victima J.F., în baza art. 11 pct. 2

lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

A fost achitat

inculpatul J.I. (studii primare, agricultor, necăsătorit, fără antecedente

penale) de sub acuza comiterii infracțiunii de omor deosebit de grav prev. de

art. 174, art. 176 lit. d) C. pen., față de victima J.F., în baza art. 11 pct.

2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

A fost achitat

inculpatul J.I. (studii primare, agricultor, necăsătorit, fără antecedente

penale) de sub acuza comiterii infracțiunii de tentativă la tâlhărie prev. de

art. 20 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2

1

)

lit. a), b) și c) C. pen., față de victima J.F.,în baza art. 11 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

inculpatul D.O. (fără studii, fără ocupație, concubinaj, un copil minor, fără

antecedente penale) de sub acuza comiterii infracțiunii de tâlhărie prev. de

art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2

1

) lit. a), b) și c)

C. pen., față de victimele R.M., R.E. și K.R., în baza art. 11 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

A fost achitat

inculpatul D.O. (fără studii, fără ocupație, concubinaj, un copil minor, fără

antecedente penale) de sub acuza comiterii infracțiunii de violare de domiciliu

prev. de art. 192 alin. (1), (2) C. pen., față de victimele R.M., R.E. și K.R.,

în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc.

pen.

A fost achitat

inculpatul D.O. (fără studii, fără ocupație, concubinaj, un copil minor, fără

antecedente penale) de sub acuza comiterii infracțiunii de omor deosebit de

grav prev. de art. 174, art. 176 lit. b) și d) C. pen., față de victimele R.M.,

R.E. și K.R., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit.

c) C. proc. pen.

A fost achitat

inculpatul D.O. (fără studii, fără ocupație, concubinaj, un copil minor, fără

antecedente penale) de sub acuza comiterii infracțiunii de violare de domiciliu

prev. de art. 192 alin. (1), (2) C. pen., față de victima J.F., în baza art. 11

pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

A fost achitat

inculpatul D.O. (fără studii, fără ocupație, concubinaj, un copil minor, fără

antecedente penale) de sub acuza comiterii infracțiunii de complicitate la omor

deosebit de grav prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 174, art. 176 lit.

d) C. pen., față de victima J.F., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la

art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

A fost achitat

inculpatul D.O. (fără studii, fără ocupație, concubinaj, un copil minor, fără

antecedente penale) de sub acuza comiterii infracțiunii de tentativă la

tâlhărie prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2)

lit. b), alin. (2

1

) lit. a), b) și c) C. pen., față de victima J.F.,

în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc.

pen.

Au fost respinse

acțiunile civile formulate de părțile civile A.I., și H.C.M., în calitate de

succesoare legale ale victimelor R.M., R.E. și K.R., în baza art. 346 alin. (1)

și (3) C. proc. pen. și acțiunile civile formulate de părțile civile K.E. și

J.R., în calitate de succesori legali ai victimei J.F., în baza art. 346 alin.

(1), (2) și (3) C. proc. pen.

S-a dispus

restituirea către inculpatul J.I. a unui topor cu lungimea cozii de 60 cm și

cea a lamei de 7,5 cm aflat în plicul 2/A la corpuri delicte din cadrul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș și a unei perechi de pantaloni aflați

în plicul 1/A și s-a dispus restituirea către inculpatul D.O. a unei perechi de

pantaloni tip salopetă aflați în plicul nr. 3/A la corpuri delicte din cadrul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș, bunuri ridicate în vederea expertizării,

în baza art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen.

Cheltuielile

judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală și a cercetării

judecătorești, de 22.960 RON au rămas în sarcina statului, conform art. 192

alin. (3) C. proc. pen.

Au fost respinse

solicitările părților civile de obligare a inculpaților la cheltuieli de

judecată, în baza art. 193 alin. (6) C. proc. pen.

Pentru a hotărî în

acest sens instanța de fond a avut în vedere următoarele:

Prin rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș au fost trimiși în judecată,

inculpații J.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu,

faptă prevăzută de art. 192 alin. (1), (2) C. pen.; tâlhărie, faptă prevăzută

de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2

1

) lit. a), b), c)

C. pen.; omor deosebit de grav, faptă prevăzută de art. 174, art. 176 lit. b),

d) C. pen.; violare de domiciliu, faptă prevăzută de art. 192 alin. (1), (2) C.

pen.; tentativă la tâlhărie, faptă prevăzută de art. 20 raportat la art. 211

alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2

1

) lit. a), b), c) C. pen.;

omor deosebit de grav, faptă prevăzută de art. 174, art. 176 lit. d) C. pen.,

cu reținerea art. 33 lit. a) C. pen. și D.O. pentru săvârșirea infracțiunilor

de violare de domiciliu, faptă prevăzută de art. 192 alin. (1), (2) C. pen.;

tâlhărie, faptă prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2

1

)

lit. a), b), c) C. pen.; omor deosebit de grav, faptă prevăzută de art. 174,

art. 176 lit. b), d) C. pen.; violare de domiciliu, faptă prevăzută de art. 192

alin. (1), (2) C. pen.; tentativă la tâlhărie, faptă prevăzută de art. 20

raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2

1

) lit.

a), b), c) C. pen.; complicitate la omor deosebit de grav, faptă prevăzută de

art. 26 raportat la art. 174, art. 176 lit. d) C. pen., cu reținerea art. 33

lit. a) C. pen.

În expozitivul

rechizitoriului s-a reținut că inculpații au fost cercetați pentru două fapte

care s-au petrecut pe raza comunei C., jud. Mureș, prima în noaptea de 22/23

iulie 2010 în satul N., iar cea de a doua în noaptea de 18/19 august 2010 în

localitatea C., jud. Mureș.

La data de 23 iulie

2010, I.P.J. Mureș a fost sesizat cu privire la faptul că, în jurul orei 13,30,

într-un imobil situat în localitatea N., au fost găsite cadavrele a trei persoane,

toate prezentând urmele unor leziuni grave la nivelul capului și al gâtului.

Imobilul este situat

în satul N., (satul aparține de comuna C.). În acest imobil locuiau cele trei

persoane găsite decedate, respectiv: R.M., R.E. (soț/soție) și K.R., mama

numitei R.E. Aceste persoane au fost văzute în seara de 22 iulie 2010, până în

jurul orei 21,00, de către A.I. (fiica soților R.M-R.E.), A.S. (ginere) și

minorul A.D. (fiul soților A.I. și A.S.). Familia A. locuiește în imobilul

situat în imediata vecinătate, curțile comunicând prin grădină, între ele

aflându-se un teren (grădină) nefolosit. Casele se află la o distanță de cca 70

m, neexistând însă vizibilitate, datorită vegetației.

În cursul zilei de 23

iulie 2010, familia A. a plecat, în jurul orei 07,00 la muncă, pe câmp,

nesesizând prezența în curte a vreunei victime, gândindu-se că acestea

plecaseră deja pe câmp. Întrucât nici în jurul orei 13,00 soții R. sau K.R. nu

au fost văzuți, fiica soților R., numita A.I. a intrat în curtea lor,

intenționând să intre în casă. A observat că unul dintre geamurile ușii de

acces în casă era spart, a intrat în holul casei, observând apoi că victimele

erau căzute în prima cameră din stânga. Speriată, l-a chemat pe soțul ei A.S.,

care a intrat în acea cameră, constatând că victimele sunt pline de sânge,

fiind căzute în casă. Nu a mai pătruns în cameră, dar simțind miros de gaz

metan, a intrat în camera de față, constatând că robinetul de gaz din această

cameră este deschis. L-a închis, după care a ieșit din locuință, apelând

Dispeceratul 112.

În camera 1 se aflau

cadavrele numitelor R.E. și K.R.

Cadavrul numitei R.E.

se afla pe canapeaua din spatele ușii de acces, din partea stângă. Femeia era

pe spate, cu șezutul pe canapea, și cu umerii sprijiniți de spătarul canapelei.

Era așezată lângă marginea canapelei, către ușă, capul fiind culcat cu partea

dreaptă a feței pe mânerul de lemn al canapelei. Brațul drept era întins pe

lângă corp, lângă mâner, iar brațul stâng era așezat flexat peste abdomen.

Picioarele îi erau întinse către masă, cel stâng era neflexat, iar dreptul era

flexat, atingând cu talpa podeaua. Femeia era îmbrăcată într-un capot de noapte

(sub care avea un maiou de culoare albastră) și în chiloți.

La examinarea

cadavrului s-a constatat multiple plăgi la nivelul capului, existența unei

hemoragii puternice. Capul era îndreptat practic către ușa de acces, pe aceasta

observându-se o multitudine de pete de sânge, majoritatea fiind stropi, cea mai

sus poziționată asemenea urmă fiind la o înălțime de 1,40 m. Poziționarea

acestora pe suprafața ușii și a perdelei care maschează geamul ușii indică

faptul că provin de la această victimă. O parte a stropilor de sânge are

direcție ascendentă, din dreptul clanței, o altă parte are direcție ascendentă

până la nivelul clanței, în principal pe canatul ușii și pe marginea din

dreapta a acesteia, iar alți stropi au direcție descendentă de la nivelul

capului victimei către podea. Între ușă și marginea canapelei, pe podea, se

afla o baltă mare de sânge, chiar sub capul victimei, din acest spațiu sângele

s-a scurs până în fața televizorului.

Cadavrul victimei

K.R. era culcat pe burtă, cu picioarele îndreptate către ușă și blocând

deschiderea acesteia, cu capul către masa din mijlocul camerei, în dreptul

șoldurilor aflându-se colțul canapelei. Femeia era îmbrăcată într-un capot de

noapte iar peste cap avea așezată o năframă neagră, care nu era legată.

Picioarele îi erau întinse, mâna stângă era flexată sub abdomen, iar mâna

dreaptă era întinsă în unghi drept de la umăr și îndoită de la cot, paralel cu

corpul. Și acest cadavru prezenta la nivelul capului (în zona occipitală)

multiple plăgi cu fractură de craniu, un fragment din calotă fiind căzut lângă

capul victimei, în partea dreaptă. În jurul capului se afla o baltă mare de

sânge, sângele de la celălalt cadavru a curs până în acest spațiu, după care

s-au format două urme tip cărare, sângele scurgându-se către televizor. S-au

remarcat stropi de sânge de formă dinamică pe podea, în partea stângă a

capului, stropi care au rămas imprimați și pe picioarele celeilalte victime,

acestea aflându-se în imediata apropiere a capului victimei căzute pe podea.

Aceeași formă a stropilor de sânge s-a observat și în partea dreaptă a capului

victimei, dar la o distanță mai mică. În partea dreaptă a acestui cadavru, la

circa 35 cm, paralel cu șoldul, s-a observat pe podea un număr de 24 de stropi

de sânge a căror formă sugerează o cădere în linie dreaptă de la înălțime.

Examinarea în paralel

a celor două cadavre a dus la concluzia că ele au fost lovite succesiv: s-a

avut în vedere că pe picioarele victimei K.R. (aflate în partea dreaptă a

victimei R.E.) s-au observat stropi de sânge de formă dinamică, dinspre capul

victimei de pe canapea către și peste picioarele celeilalte victime. În același

timp și pe picioarele victimei R.E. s-au observat stropi de sânge dinamici

veniți dinspre direcția capului victimei K.R.

În această cameră

atât rafturile, cât și sertarele, dar și dulapurile cu haine au fost răscolite,

parte din obiectele aflate în acestea fiind scoase în fața pieselor de

mobilier. Pe podea, în spațiul situat între masă și marginea patului, au fost

identificate trei urme de încălțăminte, incomplete, produse prin stratificare

cu lichid de culoare brun-roșcată, alte trei urme identice descoperindu-se și în

fața dulapului cu haine.

Pe masă a fost

descoperită o cartelă SIM cu seria X1, cartelă care a fost ridicată de către

criminaliști, întrucât existau date că ea s-a aflat în telefonul victimei R.M.,

telefon care nu a fost găsit în casă.

A fost examinată și

camera nr. 2, accesul în aceasta făcându-se din camera 1. Perdeaua care

maschează această intrare este de culoare albă, lungă, până la podea. Perdeaua

era lăsată, pe suprafața acesteia observându-se mai mulți stropi ce par a fi de

sânge. Aceștia sunt dispersați până la o înălțime de 1 m, câțiva mai evidenți

în partea din dreapta, alți 10 - 12 stropi în partea de jos, către dreapta, iar

circa 6 stropi în partea de sus - dreapta. Între podea și colțul de jos -

dreapta al cadrului ușii se observă picioarele celui de al treilea cadavru,

întinse în camera 1 de la nivelul gleznelor. Este vorba de cadavrul numitului

R.M. Acesta era așezat pe spate, cu picioarele întinse de la nivelul

genunchilor peste pragul ușii, mâna dreaptă era întinsă către oglindă, iar mâna

stângă era flexată în sus de la cot, sub scaunul pe care se afla bluza. Victima

era îmbrăcată cu o pereche de chiloți de culoare neagră. La examinarea

cadavrului, s-a observat că acesta prezintă două plăgi adânci la nivelul

toracelui, o plagă tăiată la nivel cervical anterior, alte trei plăgi tăiate,

paralele, la nivel cervical stâng și multiple plăgi la nivel temporal drept și

occipital, precum și la nivel orbital drept. În spatele capului cadavrului

exista o baltă mare de sânge, fragmente de os cranian. Pe corp prezenta stropi

de sânge în jurul leziunii toracice, pe brațe, la gât și pe bărbie. Pe

suprafața interioară a ușiței dulăpiorului situat între oglindă și pat (în

dreapta capului cadavrului) s-au observat stropi de sânge în formă dinamică,

veniți din direcția capului victimei. S-a presupus că această ușă a fost

deschisă anterior cel puțin uneia dintre loviturile aplicate.

Rudele victimelor au

arătat că aceștia țineau banii într-o valiză care se afla pe dulapul de haine,

în camera 2. Valiza a fost găsită în acel loc, iar în interiorul ei se afla un

contract de depozit pe numele R.M., pentru suma de 2500 RON, dar și două

plicuri în care se aflau banii: într-un plic 6 bancnote de 100 RON iar în

altul, 5 bancnote de 200 RON.

S-a procedat și la

examinarea celei de a 3-a camere, cea în care dormea K.R. În această cameră,

sub cuvertura de pe canapeaua din fața peretelui cu fereastra, a fost găsit un

portmoneu gri din mușama, în interiorul căruia a fost găsită suma de 620 RON: 2

bancnote de 200 RON, 2 bancnote de 100 RON și 2 de 10 RON. S-a stabilit că

acest portmoneu aparținea victimei K.R. Și în această încăpere sertarele și

dulapurile erau scoase și deschise, iar obiectele din acestea scoase.

Cu ocazia cercetării

la fața locului au fost identificate și ridicate șase urme papilare.

Din Raportul de

autopsie medico-legală nr. 2510-368 din 25 octombrie 2010 privind cadavrul

numitei K.R., de 86 ani, a reieșit că moartea acesteia "s-a datorat

paraliziei sistemului nervos central survenit în condițiile unui traumatism

cranio-cerebral cu multiple plăgi tăiate-despicate cefalice, cu fractură

craniană cominutivă multieschiloasă și explozie de bază craniană, hemoragie

leptomeningeană difuză biemisferială și cerebrală, contuzie-dilacerare

cerebrală". S-a menționat că, datorită suprapunerii leziunilor traumatice

la nivelul extremității cefalice, nu se poate stabili cu exactitate numărul

acestora (fiind aproximativ în număr de 8).

Leziunile traumatice

descrise s-au putut produce prin mecanismul de loviri directe repetate cu corp

tăietor-despicător de tip topor, toporișca, cu dimensiunea aproximativă a lamei

de 8 - 9 cm.

Din Raportul de

autopsie medico-legală nr. 2511-369 din 18 noiembrie 2010 privind cadavrul

numitei R.E., de 61 ani, a reieșit că moartea acesteia "a fost violentă și

s-a datorat paraliziei sistemului nervos central în urma unui traumatism

cranio-cerebral grav cu multiple plăgi tăiate-despicate epicraniene, toracice

și la nivelul antebrațului, fractură craniană cominutivă multieschiloasă cu

înfundare, cu intruzie de fragmente osoase în substanța cerebrală, respectiv

iradiere la nivelul bazei craniene (etajul posterior), dilacerare cerebrală,

hemoragie leptomeningeană masivă bilaterală cerebrală și cerebeloasă, hemoragie

intraventriculară bilaterală. Leziunile traumatice sunt în număr de aproximativ

10 - 11, localizate la nivelul fronto-parieto-temporo-occipital, toracic

anterior și la nivelul antebrațului (aceasta din urmă fiind leziune de

autoapărare). Leziunile traumatice descrise s-au putut produce prin mecanismul

de loviri directe repetate cu corp tăietor-despicător (de tip topor, toporișca)

cu dimensiunea aproximativă a lamei de 8 - 9 cm. (având în vedere dimensiunile

plăgilor tăiate-despicate). S-a menționat că leziunile traumatice descrise sunt

intravitale, având în vedere prezența infiltratelor sanguine perilezionale, iar

succesiunea aproximativă a aplicării leziunilor traumatice descrise fiind

prima, cel mai probabil la nivelul antebrațului drept, urmate de leziunile de

la nivel toracic anterior și ultimele, adică cele tanatogeneratoare cu

localizare cranio-cerebrală. Poziția agresor-victimă a fost față în față."

Între leziunile

traumatice și decesul victimei există legătură de cauzalitate directă,

necondiționată.

Din Raportul de

autopsie medico-legală nr. 2509-367 din 25 octombrie 2010 privind cadavrul

numitului R.M., de 63 ani, a reieșit că moartea acestuia "s-a datorat

stopului cardio-respirator survenit în condițiile unui traumatism

cranio-cerebral și cervico-toracic cu multiple plăgi (aproximativ 14) tăiate-despicate

cu localizare cefalo-cervico-toracică cu fracturi craniene cominutive

multieschiloase cu iradiere la baza craniului, contuzii-dilacerări cerebrale,

hemoragie leptomeningeană difuză biemisferială și cerebrală, hemocefalie

internă stângă, plagă transfixiantă a mușchiului pielos al gâtului cu

secționarea cartilajului cricoid și fractura corpului vertebral C5, plăgi

trasfixiante ale mușchiului sternocleidomastoidian stâng cu secționarea

pachetului vascular laterocervical stâng și fractură cominutivă a vertebrelor

C6, C7, fractura manubriului sternal, plăgi tăiate plămân drept cu hemotorax

drept. Leziunile traumatice descrise s-au putut produce prin mecanismul de

loviri directe repetate cu corp tăietor-despicător (de tip topor, toporișca) cu

dimensiunea aproximativă a lamei de 8 - 9 cm. Leziunile traumatice au caracter

intravital. Poziția agresor-victimă a putut fi, cel mai plauzibil, față în față

cu victima căzută la pământ în decubit dorsal. Nu s-a putut stabili o

succesiune exactă a leziunilor, acestea fiind dispuse unele grupate, altele

suprapuse, loviturile fiind aplicate haotic, la intervale scurte de timp.

Între leziunile

traumatice și deces există legătură de cauzalitate directă,

necondiționată".

După efectuarea

cercetării la fața locului, s-au demarat investigații în vederea identificării

autorilor, existând indicii de săvârșire a unor infracțiuni de omor și

tâlhărie. În acest sens, au fost audiate rudele victimelor, vecinii acestora și

toate celelalte persoane cu care intrau în mod frecvent în contact. Nu a

rezultat din aceste investigații că vreuna din victime ar fi avut relații de

dușmănie cu cineva. Au fost audiate persoane care au avut orice fel de contact

cu vreuna dintre victime, neapărând însă nici un fel de indicii clare pentru

constituirea unui cerc de suspecți consistent. Având în vedere urmele papilare

găsite, s-a procedat la amprentarea a zeci apoi a sute de persoane de pe raza

comunei C., dar și din comunele învecinate, precum și a unor persoane despre

care au existat date că ar fi tranzitat localitatea în perioada respectivă. Cu

toate acestea, nu s-a reușit identificarea autorului/autorilor. S-au emis

multiple ipoteze cu privire la motivul și împrejurările comiterii faptelor,

pornindu-se de la ideea că omorul a fost comis în contextul unei tâlhării, dar

neexcluzându-se nici uciderea din răzbunare sau din dușmănie, dublată de

simularea unei tâlhării.

La data de 22 august

2010, în jurul orei 18,00, lucrătorii Postului de poliție C. au fost sesizați

de o persoană despre faptul că numitul J.F. nu a mai fost văzut de câteva zile

și fiind o persoană în vârstă, exista posibilitatea să fi decedat în casă.

Echipa de polițiști deplasată pentru efectuarea cercetării la fața locului, a

constatat că victima locuia într-un imobil care avea două camere de locuit în

care intrarea se făcea pe ușă, care a fost găsită închisă și încuiată și o

bucătărie în care se intra pe o altă ușă. În această bucătărie victima locuia

de fapt, având o canapea pe care dormea. Ușa bucătăriei a fost găsită închisă,

dar neîncuiată, fără urme de forțare. În această ultimă încăpere a fost găsit

cadavrul lui J.F., acesta aflându-se întins pe spate, pe canapea, cu picioarele

pe covor, brațele pe lângă corp, iar capul rezemat de spătarul canapelei. Pe

cap avea o pălărie de paie, iar fața îi era acoperită cu o bucată de material

textil, de culoare verde. La nivelul capului, s-a pus în evidență o plagă

tăiată-despicată cu fractură craniană adiacentă. Cadavrul se afla în stare

avansată de putrefacție. În casă nu au fost sesizate urme evidente de răvășire,

reținându-se însă faptul că victima primise pensia cu câteva zile înainte, însă

în casă nu a fost găsită nicio sumă de bani.

Cu ocazia cercetării

la fața locului, echipa operativă a constatat că în locuință se simțea un miros

puternic de gaz metan, iar butonul de la aragazul din încăpere, precum și

robinetul de la țeava de gaz erau în poziția "deschis".

Deasupra ușii de

intrare era prins un cablu de curent electric prin care era alimentat un

frigider. Cablul a fost tăiat, practic dezizolat și așezat în colțul ușii iar

pe ușă a fost înfiptă o furculiță, astfel încât, dacă ușa se închidea,

furculița atingea cablul dezizolat. În contextul în care gazul metan s-ar fi

acumulat în casă, iar frigiderul ar fi fost în priză, în urma închiderii ușii,

s-ar fi produs un scurt circuit ce ar fi putut duce la o explozie.

Cu ocazia efectuării

autopsiei medico-legale a reieșit că moartea numitului J.F., de 83 ani "a

fost violentă și s-a datorat paraliziei sistemului nervos în urma unui

traumatism cranio-cerebral cu plagă tăiată-despicată epicraniană, fractură de

calotă craniană ușor dehiscentă cu iradiere la bază (etajul anterior și mediu).

Leziunile cerebrale subiacente nu au putut fi puse în evidență din cauza

lichefierii complete a creierului, datorită modificărilor avansate de

putrefacție. Leziunile traumatice descrise s-au putut produce prin mecanismul

de lovire directă cu corp tăietor-despicător (posibil topor, toporișca) și au

legătură de cauzalitate directă necondiționată cu decesul victimei. Intensitatea

loviturii aplicate era mare. Pe cap, trunchi și membre, nu s-au pus în evidență

alte leziuni traumatice în afara celor descrise la nivelul extremității

cefalice. Poziție agresor-victimă în momentul agresiunii era de față în față.

Grupa sanguină a victimei a fost de B(III). Alcoolemia victimei în momentul

decesului era de 1g%o".

Natura leziunii

constatate, împrejurările în care s-a presupus că a fost comisă fapta

(pătrundere pe timp de noapte în casa unei persoane în vârstă pentru a sustrage

bani) dar și faptul că și în această locuință robinetul de gaz se afla în

poziția deschis, în încăpere simțindu-se un miros puternic de gaz metan, au dus

la concluzia că există o posibilitate destul de mare ca și această faptă să fi

fost comisă de aceleași persoane care au comis și fapta din satul N., fiind

vorba de localități învecinate.

Cu ocazia cercetării

la fața locului din casa victimei J.F. au fost ridicate 4 urme papilare, în

urma unei constatări tehnico-științifice de natură dactiloscopică. S-a stabilit

că una dintre urmele papilare, identificată pe suprafața exterioară a

sertarului din partea stângă a dulapului din încăperea în care se afla victima,

a fost creată de către numitul D.O., care se afla în registrul de identificări.

Avându-se în vedere

rezultatele constatării tehnico-științifice de natură dactiloscopică, s-a

procedat la căutarea numitului D.O. Din primele investigații a reieșit că

această persoană are domiciliul în comuna S., dar că atât în cursul lunii

iulie, cât și la jumătatea lunii august 2010 s-a aflat pe raza comunei C., unde

avea o concubină.

Cu privire la faptele

comise în noaptea de 22/23 iulie 2010 parchetul a reținut următoarele:

Din declarația lui

D.O. a reieșit că acesta a venit în cursul lunii iulie 2010 la o fermă din

satul Co., arătând că în una din zilele următoare a venit la fermă inculpatul

J.I., care este fratele concubinei sale. Cei doi inculpați au consumat în ziua

respectivă băuturi alcoolice până în jurul orei 01,00, inculpatul J.I.

spunându-i că știe un bătrân în satul N. și cerându-i să meargă cu el, pentru a

cere bani împrumut de la acesta. Au ajuns la o casă din N. în jurul orei 02,00.

Aici J.I. i-ar fi spus să stea de pază, în drum, iar el a sărit gardul, intrând

în curtea casei respective. Dacă apărea vreo persoană pe stradă, D.O. trebuia

să fluiere, acesta fiind semnalul pentru J.I. să plece din casă. D.O. a mai

afirmat că atunci când au ajuns lângă casă, a văzut că era lumină într-o cameră

și uitându-se către fereastră, a realizat că era vorba de doi bărbați și o femeie.

A mai arătat că după ce J.I. a intrat, întrucât se plictisea, a intrat și el în

casă, văzând că în locuință J.I. lovea o femeie mai în vârstă, acest lucru

petrecându-se în camera din față, privind de pe hol. A mai precizat că în

momentul în care a intrat, a văzut în camera din stânga "pe cei doi

bătrâni tăiați". S-a speriat și a fugit din curte, ascunzându-se în iarbă

și așteptând până ce J.I. a ieșit din casă. Împreună, cei doi s-au întors în

Co. A relatat că în camera în care se aflau cei doi bătrâni "tăiați",

J.I. a căutat prin lucrurile din încăpere, iar în ceea ce-l privește pe el,

D.O., nu-și amintește cu certitudine dacă a căutat și el, pentru că era băut.

În prima declarație a arătat că încă de când au plecat de la fermă, unde stăteau,

J.I. a luat asupra lui o bâtă, la capătul căreia avea o bucată de fier,

rotundă, aceasta din urmă cu o lungime de 8 - 9 cm și cu diametrul de 3 - 4 cm.

După ce a ieșit din casă, J.I. i-a spus că i-a lovit pe cei trei în cap, cu

bâta respectivă; bâta o avea în continuare asupra lui și când au plecat.

Din declarația de

învinuit a numitului J.I., a reieșit că în ziua respectivă D.O. l-a chemat să

bea o bere la un bar din Co., iar apoi i-a propus să plece amândoi acasă. Deși

nu vroia să se întoarcă în Harghita, J.I. l-a urmat către drumul principal.

D.O. l-a condus la un bar dintr-un sat pe care J.I. nu-l cunoștea, a intrat în

bar, ieșind cu un flacon de 2 l de bere. De la bar, cei doi au pornit pe un

drum, mergând cca 50 m, la un moment dat D.O. oprindu-se în dreptul unei case.

Imediat apoi, D.O. a sărit peste poarta de fier în curte, apoi a deschis-o din

interior și i-a făcut semn să intre și el în curte. Deși l-a întrebat ce caută

amândoi acolo, D.O. i-a cerut să tacă, spunându-i că "rezolvă el

treburile". S-au deplasat pe un trotuar până la niște scări de acces, iar

apoi D.O. a intrat în locuință pe ușa care era larg deschisă. Inițial, J.I. a

arătat că el a stat în pragul ușii, așteptându-l pe D.O., interval de timp în

care nu a auzit nici un zgomot în interior și nici nu a văzut aprinzându-se o

lumină. Văzând că nu apare, a plecat, dar, la scurt timp, din spatele casei i-a

apărut în față coinculpatul.

Ulterior, în

cuprinsul aceleiași declarații, a arătat că de fapt a intrat și el în casă,

deplasându-se în camera de vizavi de ușa de acces și de pe masa bucătăriei de

lângă această cameră, a luat o țigară. Revenind pe același traseu pentru a ieși

din casă, a văzut pe geamul ușii din camera din stânga, un bătrân și o bătrână

care se uitau la televizor, persoane care nu i-au sesizat prezența. În acea

cameră nu l-a văzut însă pe D.O. și nici pe a 3-a victimă.

În fine, inculpatul

J.I. a venit și cu a treia variantă, în sensul că în casă erau doar doi bătrâni

- un bărbat și o femeie - pe care i-a omorât el și D.O., acest lucru întâmplându-se

în camera din stânga. Relatează, în această variantă, că au pătruns ambii în

acea cameră, cele două victime se aflau pe canapea, D.O. i-a aplicat bărbatului

o lovitură cu o bucată de lemn pe care o ținea la brăcinar, lovitură peste

ceafă, în urma căreia bărbatul a căzut pe burtă, în fața televizorului. I-a mai

aplicat apoi o altă lovitură în cap, cu același obiect, moment în care J.I. a

luat o toporișcă care se afla într-o lădiță cu lemne de lângă teracotă și i-a

aplicat și el o lovitură bărbatului, în vârful capului, făcându-i o despicătură

lată în craniu.

Dacă în varianta

anterioară, inculpatul a arătat că el și D.O. i-au omorât pe cei doi bătrâni,

revine cu o altă variantă, în care femeia care se afla în cameră cu bărbatul a

fugit din încăpere în momentul agresării aceluia. J.I. a pus toporișca înapoi

în lădiță, după care a părăsit locuința, astfel că nu știe cine a omorât-o pe

femeie. Afară l-a așteptat pe D.O. care a venit după 5 - 6 minute.

A susținut cu tărie

că nu a văzut vreo a treia persoană în locuință și că nu știe cine a aplicat

celelalte lovituri bărbatului, el aplicând una singură, iar D.O. două. A

susținut că nu a căutat nimic prin sertare, dulapuri și, când l-a lovit pe

bătrân, nu era nimic răsturnat în casă. Singurul lucru pe care l-a sustras din

casă a fost acea țigară de pe masă. Nu a văzut și nu știe nimic despre vreun

telefon mobil. Nu știe nimic despre robinetul de gaz, cine l-ar fi deschis. Nu

știe cine a spart geamul de la ușa de intrare în locuință, nici nu a observat că

este spart. A declarat că nici pe hainele lui, nici pe ale lui D.O. nu era nici

un strop de sânge atunci când au plecat din casă.

S-a reținut că

declarațiile coinculpaților sunt contradictorii, atât una cu cealaltă, dar

chiar și în interiorul lor. Fiecare a afirmat că celălalt a avut ideea de a se

deplasa la casa victimelor, că el a stat doar de pază, în timp ce celălalt a

intrat în casă și a agresat victimele. Ceea ce s-a observat însă, în ambele

declarații, este faptul că inculpații descriu fiecare atât curtea, cât și

locuința victimelor, descriere care se potrivește cu cele constate la fața

locului. Inculpații se situează singuri la locul faptei, confirmă existența

agresiunii asupra victimelor, indicându-l fiecare pe celălalt ca fiind autorul

principal.

Cu privire la faptele

comise în noaptea de 19/20 august 2010 s-au reținut de către Parchet

următoarele:

D.O. a arătat că și

de data aceasta inițiativa deplasării la locuința victimei i-a aparținut

coinculpatului. J.I., i-a spus că trebuie să meargă să ia niște bani cu

împrumut de la un bătrân din C. D.O. a fost de acord să-l însoțească, dar a

arătat că nu a intrat în casa victimei J.F. J.I. a deschis poarta curții care

nu era încuiată și amândoi au intrat în curte. Imediat, J.I. a scos aceeași

bâtă cu metal în vârf, pe care o avusese și la N., și cu aceasta l-a lovit

"în mijlocul capului" pe un bărbat care se afla pe o canapea,

uitându-se la televizor. D.O. s-a speriat și a fugit de la fața locului,

neștiind ce s-a întâmplat ulterior. A mai arătat că a observat când inculpatul

J.I. a tăiat cablul de curent electric de deasupra ușii. Nu știe dacă J.I. a

sustras ceva din locuința victimei.

Cu privire la această

faptă, J.I. a arătat inițial că nu a fost implicat în comiterea ei, nu a fost

în noaptea de 19/20 august 2010 la locuința victimei J.F. Ca și în cazul

relatărilor cu privire la fapta de la N., și în legătură cu această nouă faptă

declarațiile acestui inculpat sunt confuze și contradictorii. Pe de o parte,

afirmă că din 24 iulie 2010 nu s-a mai întâlnit cu inculpatul D.O., iar apoi

declară că s-a întâlnit într-o zi de marți, cu cca o săptămână, când D.O. a

fost lovit de o mașină. În acest context, a descris același episod pe care l-a

mai descris și când a arătat ce s-a întâmplat după ce a ieșit din casa familiei

R., amestecând în mod evident (și confundând intenționat) planurile

relatărilor. În declarația din 26 octombrie 2010, J.I. a revenit asupra celor

declarate anterior cu privire la fapta din C. și a arătat că în casa numitului

J.F. a intrat mai întâi el singur și a lovit victima cu o secure în cap,

aceasta stând în acel moment pe un scaun, cu spatele către ușă și răsfoind

niște hârtii. A menționat că după aceea a intrat și D.O. în casă, presupunând

că acesta a înfipt furculița deasupra ușii și a acoperit fața victimei cu

pălăria.

S-a considerat că și

cu privire la această faptă există probe care indică autori pe cei doi

inculpați S-a observat similitudinea acțiunii, folosirea aceluiași tip de armă

și, extrem de relevant în opinia parchetului, pornirea robinetului de gaz după

uciderea victimei. În ceea ce-l privește pe D.O., acestuia i-a fost găsită urma

papilară pe un sertar din încăperea în care se afla victima J.F., existând și

indicii clare că improvizația pe care a creat-o deasupra ușii de intrare a fost

creată de el. În privința lui J.I. sunt relevante declarațiile coinculpatului

cu privire la participarea acestuia la comiterea faptei. S-a remarcat din

declarația lui J.I. că acesta a arătat că-și amintește când D.O. a tăiat cablul

de curent deasupra ușii, dar că acest lucru s-a întâmplat în cazul faptei de la

N. Or, la această din urmă faptă nu a fost găsit nici un cablu tăiat, astfel

încât, din nou confuz (pentru a-și ascunde faptele), J.I. se situează singur la

locul comiterii faptei din C.

Pe baza declarațiilor

date în calitate de învinuiți și inculpați de către D.O. și J.I., au fost

efectuate reconstituiri în cauză, ocazie cu care ambii inculpați au arătat

împrejurările în care au comis fapta, indicând locuințele și apoi, pe etape:

pătrunderea în locuințe, locul în care se aflau victimele, spațiul în care au

fost agresate, etc.

Analizând materialul

probator administrat în cursul urmăririi penale și probele administrate pe

parcursul cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 23 iulie

2010, în jurul orei 6,00, partea civilă A.I., fiica victimelor R.M. și R.E.,

respectiv nepoata victimei K.R., împreună cu soțul său, martorul A.S., s-au

deplasat la câmp pentru a efectua niște lucrări agricole. S-a remarcat că

aceștia locuiesc în vecinătatea casei victimelor. După ce s-au întors de la

lucru, în jurul orei 13,00, și-au dat seama că la locuința acestora nu se

observă nicio mișcare. Mergând acolo pentru a vedea ce se întâmplă, partea

civilă a intrat mai întâi în bucătăria de vară situată lângă casă, apoi a urcat

scările de la terasă și a observat în fața ușii de la intrarea în locuință, mai

multe cioburi de sticlă.

Intrând în holul

casei, a observat aceleași cioburi provenite de la geamul spart al ușii de

acces. Din acel hol, a intrat în camera din partea stângă a locuinței, unde

stăteau de obicei părinții săi, și, intrând în cameră, imediat lângă ușă, a

văzut pe victima K.R. care era întinsă pe jos, cu picioarele spre ușă, iar

lângă capul acesteia, a observat pete de sânge. Pe canapea, în stânga ușii, se

afla mama sa, victima R.E., în poziția șezut, cu capul căzut într-o parte,

care, la fel, prezenta urme de sânge.

Văzând acestea,

partea civilă a ieșit afară și a început să țipe după soțul său, care a sesizat

și el cele întâmplate, iar în plus, au observat că și victima R.M., era întinsă

pe jos, prezentând urme de sânge în zona pieptului și a gâtului. Acesta avea

picioarele îndreptate spre ușă și era căzut în cealaltă cameră, separată doar

printr-o perdea, de cea în care au fost găsite primele două victime.

S-a mai constatat că

lucrurile din încăperi erau răvășite, ca și cum cineva ar fi căutat bunuri

pentru a le sustrage.

S-a stabilit că

accesul în curtea victimelor se face pe o poartă de fier, găsită încuiată,

cheia aflându-se în interior, pe gard, iar în curte se află o alee de beton

mascată de vegetație și de imobilul în cauză, prevăzută la capăt cu o terasă,

respectiv în față se află o bucătărie de vară.

S-a constatat că,

lângă zidul casei dinspre drum, se poate escalada gardul care are o înălțime de

circa un metru - 1,70 m, prin stânga aleii care pornește de la poartă, unde se

află amplasate patru scări de beton. S-a stabilit și modalitatea de intrare în

locuință și anume, prin spargerea unui geam mat, de culoare verde, al ușii din

partea stângă. Geamul a fost spart în dreptul încuietorii, sticla fiind

dislocată pe o lungime de 42 cm, cioburile dispersându-se atât în interior, pe

o distanță de 1,20 cm, cât și în exterior, pe terasa de beton.

S-a mai reținut că

există două uși de acces în locuință, dintre care, una se deschide din

exterior, alta, din interior și că acea ușă interioară era deschisă în momentul

spargerii geamului, având în vedere modul de distribuție al cioburilor.

S-a stabilit că, din

holul casei, se intră în două camere, locuința având trei camere.

În prima cameră,

situată în stânga holului, s-au găsit două cadavre, victima K.R. fiind culcată

pe burtă, cu picioarele îndreptate spre ușă, blocând deschiderea acesteia, cu

capul spre masa din mijlocul camerei, în dreptul șoldurilor victimei aflându-se

colțul canapelei. Aceasta era îmbrăcată într-un capot de noapte și avea așezat

pe cap un batic negru, care nu era legat, prezentând mai multe plăgi cu

fractură de craniu, toate fiind poziționate la nivelul capului, în zona

occipitală.

În aceeași cameră,

s-a găsit și cadavrul victimei R.E. care se afla pe canapeaua din spatele ușii

de acces, din partea stângă, așezat pe spate, cu șezutul pe canapea și cu

umerii sprijiniți de spătarul canapelei. Acesta era așezat lângă marginea

canapelei, către ușă, capul fiind culcat cu partea dreaptă a feței pe mânerul

de lemn al canapelei. Și aceasta era îmbrăcată în capot de noapte și avea

multiple plăgi la nivelul capului, prezentând, ca și cealaltă victimă, o

hemoragie puternică. Modul de poziționare al stropilor de sânge, de la această

victimă la cealaltă victimă și pe obiectele din încăpere, a sugerat faptul că

acestea au fost lovite succesiv, în mod repetat, ceea ce ne duce la concluzia

că au existat cel puțin două persoane care au aplicat aceste lovituri

victimelor sau un autor care a lovit inițial victima R.E., în timp ce al doilea

o imobiliza pe victima K.R., iar un al treilea autor căuta bunuri pentru a le

sustrage. E mai puțin probabil ca o singură persoană să lovească succesiv și în

mod repetat, cu același instrument tăietor-despicător ambele victime, apoi și

pe cea de-a treia.

Totodată, în această

cameră s-au găsit multiple urme de răvășire, rafturile, sertarele și dulapurile

cu haine fiind răscolite, iar o parte dintre obiectele aflate în acestea au

fost scoase în fața pieselor de mobilier, ceea ce, din nou, ar sugera că

pătrunderea în locuință s-a făcut în scop de jaf. Cu toate acestea, nu s-a

sesizat dispariția vreunui obiect de valoare sau a vreunei sume de bani, deși

victimele aveau economii care s-au găsit în locurile unde erau depozitate

(într-o valiză aflată pe dulapul de haine și într-un portmoneu, sub o

cuvertură), ceea ce ar putea să ducă la concluzia că uciderea brutală a

victimelor ar fi fost motivul principal pentru care s-a efectuat pătrunderea în

locuință și că autorii nu ar putea fi decât niște persoane cu grave probleme

psihice. Totuși, pentru a da aparența unei tâlhării, autorul sau autorii au

sustras totuși un telefon mobil, de culoare neagră, de pe masa din această

cameră, aparținând victimei R.M., fiind găsită doar cartela SIM, care s-a aflat

în acest telefon.

În camera nr. 2,

accesul se făcea din prima cameră, printr-o perdea de culoare albă, pe a cărei

suprafață s-au găsit mulți stropi de sânge, iar între aceasta și colțul de

jos-dreapta la cadrului ușii, s-au observat picioarele celei de-a treia

victime, R.M., cadavrul său fiind așezat pe spate, cu picioarele întinse, de la

genunchi în jos, peste pragul ușii. Acesta prezenta două plăgi adânci, la

nivelul toracelui și la nivel cervical anterior, precum și alte trei plăgi

tăiate, paralele, la nivel cervical stâng, respectiv multiple plăgi la nivel

temporal drept și occipital, inclusiv în zona orbitală dreaptă. S-au observat,

pe suprafața interioară a ușiței dulăpiorului situat între oglindă și pat, în

dreapta capului cadavrului, stropi de sânge proveniți din zona capului

acestuia, ceea ce duce la concluzia, din nou, că existau cel puțin doi

atacatori, întrucât, în timp ce unul lovea victima, după survenirea decesului

următoarelor două victime, celălalt căuta bunuri pentru a le sustrage sau dădea

această impresie, după cum am arătat, fiind găsite și în această încăpere urme

de răvășire, o parte din obiectele aflate în comodele din cameră fiind scoase

afară (cărți, hârtii), ușile de la acestea fiind deschise.

Un alt aspect

considerat de instanță relevant este acela că, la momentul găsirii victimelor

de aparținători, aceștia au simțit un miros puternic de gaz metan în camera din

față, iar martorul A.S. a sesizat că robinetul de gaz din această cameră era

deschis, iar după ce l-a închis, a apelat numărul 112.

Din concluziile

medico-legale provizorii, coroborate cu rapoartele de autopsie medico-legală și

cu pozele judiciare reprezentând cadavrele victimelor, a rezultat că moartea

acestora a fost violentă și s-a datorat, în cazul victimei R.M., stopului

cardio-respirator, survenit în condițiile unui traumatism cranio-cerebral și

cervico-toracic cu plăgi multiple (circa 14), tăiate-despicate, cauzate prin

loviri directe, repetate, cu un corp tăietor-despicător (topor, toporișca), cu

dimensiunea aproximativă a lamei de 8 - 9 cm, și că decesul s-ar fi produs

între orele 2,00 - 4,00 dimineața.

În cazul victimei

K.R., moartea s-a datorat paraliziei sistemului nervos central, survenite în

condițiile unui traumatism cranio-cerebral cu plăgi multiple (aproximativ 8),

tăiate-despicate, cefalice, cu fractură craniană cominutivă multieschiloasă și

explozie de bază craniană, hemoragie leptomeningeală difuză biemisferială și

cerebelară, contuzie-dilacerare cerebrală, modalitatea de producere a acestor

leziuni fiind similară, prin loviri directe, repetate cu un corp

tăietor-despicător (topor, toporișca), cu dimensiunea aproximativă a lamei de 8

- 9 cm.

Ca și în cazul primei

victime, loviturile au fost aplicate în condițiile în care aceasta era căzută

la pământ, pe burtă (prima victimă fiind căzută pe spate), poziția dintre

aceasta și agresor fiind față în față.

Moartea victimei R.E.

a fost de asemenea violentă, datorându-se paraliziei sistemului nervos central,

în urma unui traumatism cranio-cerebral grav, cu plăgi multiple (circa 10 -

11), tăiate-despicate epicraniene, toracice și la nivelul antebrațului, cu

fractură osoasă, dilacerare cerebrală și hemoragie craniană, respectiv

intraventriculară bilaterală. Leziunile au fost produse cu același corp

tăietor-despicător (topor, toporișca), cu dimensiunea aproximativă a lamei de 8

- 9 cm prin loviri directe, repetate, poziția dintre aceasta și agresor fiind

față în față.

Victimele au fost

agresate în același interval de timp de circa 2 ore, între orele 2,00 - 4,00

dimineața, la data de 23 iulie 2010, leziunile cauzate acestora având caracter

vital raportat la zonele corpului vizate și fiind de o gravitate extremă,

decesul fiecărei victime survenind aproape instantaneu.

S-a remarcat cruzimea

deosebită cu care au fost lovite succesiv, repetat, haotic, cele trei victime,

instrumentul folosit, apt de a produce moartea, fapt care sugerează că cei care

au aplicat loviturile victimelor au acționat din plăcerea de a ucide și că au

probleme grave, mentale, care i-au determinat să acționeze de așa manieră. De

asemenea, s-a considerat relevant și faptul că practic a fost uzitat același

tip de armă albă, un topor sau toporișcă, cu aceleași dimensiuni ale lamei, fapt

care, din nou, ridică unele semne de întrebare, putând duce la concluzia că e

posibil ca aceeași persoană, având același topor asupra sa, să fi aplicat cu

cruzime toate loviturile victimelor, în timp ce o parte din autori le

imobilizau sau efectuau acte de complicitate morală și materială ori, ar fi

fost posibil, ca fiecare autor să fi fost înarmat cu câte un topor similar și

să fi aplicat o parte din lovituri fiecărei victime, deși repetabilitatea

acestora, zonele corpului vizate, similitudinea instrumentului uzitat,

gravitatea leziunilor cauzate, sugerează că doar o singură persoană ar fi lovit

fiecare victimă, succesiv.

Instanța a reținut că

din locuința celor trei victime s-au ridicat șase urme papilare, o serie de

obiecte și urme de contact, însă, în urma expertizării acestora

biocriminalistice și tehnico-științifice, nu s-a identificat niciunul dintre

acești agresori, urmele găsite nefiind apte pentru expertizare.

Totodată, din analiza

tehnico-științifică a obiectelor de îmbrăcăminte și a unui topor ridicate de la

inculpații J.I. și D.O. și aparținând acestora, nu au rezultat aspecte care să

releve prezența acestora în locuința celor trei victime. Doar pe o pereche de

pantaloni purtați de inculpatul J.I. s-au găsit urme de sânge uman care însă

aparținea acestuia, nu vreunei victime, iar împrejurările în care au ajuns

acele pete de sânge pe pantaloni pot fi multiple, mai ales că inculpatul nu are

o ocupație stabilă și prestează munci grele, agricole, ocazional, fiind posibil

să se rănească în cadrul acestora.

Un alt aspect

considerat relevant a fost acela că nu s-a găsit nici arma crimelor și nu s-a

identificat inițial nicio persoană suspectă care în intervalul orar 2,00 - 4,00

dimineața, la data de 23 iulie 2010, să se fi aflat în preajma casei victimelor

sau în curtea locuinței acestora. În acest sens, s-a reținut că la vol. I al

dosarului de urmărire penală, se află o serie de declarații date de vecini ai

victimelor sau alte persoane considerate suspecte, însă pistele furnizate de o

parte dintre aceștia s-au dovedit a fi false. Doar declarația martorului J.T.

s-a apreciat ca având o oarecare relevanță, acesta văzând victima R.M. în timp

ce se întorcea la domiciliu, de la paza porumbului, în jurul orei 23,30 sau

declarația martorului N.I. care la fel a văzut victima plecând la câmp în jurul

orei 21,30 la data de 22 iulie 2010, fapt care atestă încă odată că decesul

victimelor s-a produs după ora 23,30, posibil în intervalul orar indicat. O

altă declarație oarecum relevantă a fost considerată ca fiind cea a martorului

T.K., poștaș în sat, care la data de 16 iulie 2010, ar fi împărțit pensiile

victimelor R.M. și K.R. Acesta putea fi văzut de agresori, iar acest fapt ar fi

putut fi unul de natură a-i determina să atace victimele la puțin timp.

Cu privire la

cealaltă infracțiune pentru care inculpații au fost deduși judecății, din

comuna C., s-a reținut, din declarația martorei G.G., vecină cu victima J.F.,

că ultima dată a văzut-o pe aceasta la data de 19 august 2010, în intervalul

orar 16 - 17. Apoi, în aceeași zi, a observat, în jurul orei 23,00, că victima

nu dormea, avea lumina aprinsă, însă acest fapt i s-a părut firesc, aceasta

fiind de religia M.H., motiv pentru care citea biblia până târziu. Aceeași

martoră a susținut că în noaptea respectivă nu a auzit nimic suspect, câinele

din vecini nu a lătrat ca să sesizeze o prezență străină (acesta poate fi un

indiciu că autorul e un cunoscut al victimei, care o vizita frecvent), însă a

doua zi și ulterior a început să-și pună unele întrebări, deoarece nu l-a mai

văzut, iar poarta de la intrarea în curte era închisă cu un lacăt cu lanț. În

cele din urmă, un alt vecin, martorul K.L., a anunțat pe martorii F.L., tatăl

martorului asistent la una dintre reconstituiri, F.S., și P.S., care, la fel, a

asistat la una dintre reconstituiri, telefonic, acesta din urmă fiind cumnatul

martorului F.L., că victima a dispărut. S-a reținut că martorii enunțați erau

de aceeași religie cu victima, frecventau același așezământ bisericesc situat

în satul N. unde locuiesc aceștia, iar victima era vizitată frecvent la

domiciliu, de martorii F.L. și F.S. pentru studiul bibliei. Chiar și ultimii

martori enunțați au sesizat dispariția victimei, întrucât aceasta a lipsit de

la adunările religioase din vinerea și duminica respectivă.

Cert este că cei trei

martori s-au deplasat cu mașina în comuna C., au fost la locuința victimei și

văzând că poarta este închisă cu lacăt și nu e nicio mișcare, au anunțat șeful

de post din comună, care i-a trimis după fiica victimei, partea civilă J.R.

Aceștia s-au deplasat după partea civilă și împreună cu aceasta și cu șeful de

post, au intrat în curtea casei victimei, nu și în interiorul bucătăriei

locuinței, unde au intrat doar polițistul, partea civilă și martorul P.S.,

aspecte care rezultă și din Procesul-verbal de cercetare la fața locului

întocmit la data de 23 august 2010, care atestă că martorul P.S. a sesizat

dispariția victimei la data de 22 august 2010, în jurul orei 18,00, prin faptul

că aceasta a lipsit de la adunarea religioasă.

S-a mai constatat că

victima J.F., în etate de 83 de ani, se afla în bucătăria imobilului său,

cadavrul fiind în stare avansată de putrefacție, iar în acea încăpere se simțea

un miros puternic de gaz metan provenind de la butonul deschis