ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2311/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2311/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Tribunalul București, secția a Vl-a
comercială, prin sentința comercială nr. 3958 din 24 mai 2006, a admis în parte
cererea formulată de reclamanta A.V.
A.S. cu
sediul social în București în contradictoriu cu pârâta SC M. SA Bistrița
Județul Bistrița Năsăud, în sensul că a obligat pârâta la plata sumei de
135.565,05 RON reprezentând rate scadente la plata sumei de 20.307,68 RON,
reprezentând dobândă calculată până la data de 31 ianuarie 2005 și suma de
12.099,18 RON reprezentând penalități calculate până la data de 31 mai 2005.
De asemenea, a mai fost obligată
pârâta la plata dobânzilor și penalităților calculate conform art. 2 și 3 din
actul adițional la convenția nr. 362 începând cu data de 31 ianuarie 2005 și
până la data achitării efective a debitului.
Curtea de Apel București, secția a Vl-a
comercială, prin decizia comercială nr. 521 din 16 octombrie 2006, a anulat, ca
netimbrat, apelul declarat de apelanta SC M. SA Bistrița împotriva sentinței
comerciale nr. 3958 din 24 mai 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția
a Vl-a comercială, cu motivarea că s-a stabilit în sarcina apelantei taxa
judiciară de timbru în sumă de 2.303,31 RON și timbru judiciar în valoare de 5
RON, pe care nu le-a achitat pentru termenul din 16 octombrie 2006.
Împotriva deciziei comerciale nr. 521
din 16 octombrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vl-a
comercială, a promovat recurs pârâta SC M. SA Bistrița, care a criticat această
hotărâre pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în temeiul art. 304 pct.
9 C. proc. civ., admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul
obligării la plata numai a debitului restant în sumă de 135.565.05 RON.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a
mai evocat că, în perioada lunilor mai - octombrie 2006, societatea recurentă nu
a avut angajat pe postul de consilier juridic, iar din această cauză cererea de
apel nu a fost timbrată.
La data de 21 mai 2007 recurenta
pârâtă SC M. SA a depus o completare la motivele de recurs, invocând excepția
prematurității introducerii cererii, conform art. 720
1
C. proc. civ.
și excepția de neconstituționalitate conform căreia art. 305 alin. (3) C. proc.
civ., care prevede că în instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu
excepția înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor,
intră în contradicție cu art. 21 din Constituția României, care prevede că
orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a
libertăților și a intereselor sale legitime.
Prin încheierea din ședința publică de
la 24 octombrie 2007, Secția
comercială a Înaltei
Curți de Casație și Justiție a admis cererea formulată
de
recurenta-pârâtă SC M. SA Bistrița și a sesizat Curtea Constituțională cu
soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 305 alin.
(3) C. proc. civ.
Curtea Constituțională prin decizia nr.
212 din 28 februarie 2008 a respins excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 305 C. proc. civ., excepție ridicată de SC M. SA Bistrița.
Înalta Curte,
analizând materialul probator administrat în cauză, în
raport de criticile aduse în cererea
de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, recursul pârâtei SC M. SA
Bistrița urmând a fi respins, ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Din verificarea întregii documentații,
rezultă fără putere de tăgadă, că în faza procesuală a apelului, deși pârâta a
fost citată în mod legal pentru termenul din 16 octombrie 2006 cu mențiunea
depunerii taxei judiciare de timbru în cuantum de 2.303,3 lei noi (23.033.100
lei vechi) conform dispozițiilor art. 2 alin. (l) lit. d) raportat la art. l 1 alin.
(l) teza 2 din Legea nr. 146/1997 modificată, precum și a depunerii timbrului
judiciar în valoare de 5 lei noi (5.000 lei vechi) nu a adus la îndeplinire
dispozițiile instanței.
Regimul sancționator pentru
neîndeplinirea timbrajului a fost corect aplicat de instanța de apel, respectiv
anularea ca netimbrat a apelului, făcându-se aplicarea dispozițiilor imperative
ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.
Pentru aceste rațiuni, urmează a respinge,
ca nefundat, recursul declarat de pârâta SC M. SA Bistrița împotriva deciziei nr.
521 din 16 octombrie 2006 a Curții de Apel București, secția a Vl-a comercială,
nefiind îndeplinită niciuna din cerințele prevăzute de dispozițiile art. 304 C.
proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGI
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de pârâta SC M. SA Bistrița împotriva deciziei nr. 521 din 16
octombrie 2006 a Curții de Apel București, secția a Vl-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25
iunie 2008.