ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2790/2014
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2790/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Deliberând
asupra recursurilor de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin
Sentința penală nr. 512 din 26 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj,
în baza art. 334 C. proc. pen. anterior s-a dispus schimbarea încadrării
juridice a faptei reținută în actul de sesizare în sarcina celor doi inculpați,
din infracțiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 174, 175 lit. a) și c)
și art. 176 lit. d) C. pen. anterior în infracțiunile de omor deosebit de grav
prev. de art. 174, 175 lit. a) și c) și art. 176 lit. d) C. pen. anterior și
profanare de morminte, prev. de art. 319 C. pen. anterior.
A
fost condamnată inculpata A.A.K., la pedepsele de:
-
22 (douăzeci și doi) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.
64 lit. a) și b) C. pen. anterior pe o perioadă de 5 ani de la data terminării
executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav,
prev. de art. 174, 175 lit. a) și c) și art. 176 lit. d) C. pen. anterior
-
12 (doisprezece) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie,
prev. de art. 211 alin. (1), (2
1
) lit. a) și c) C. pen. anterior;
-
5 (cinci) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prev.
de art. 217 alin. (4) C. pen. anterior și
-
1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de
profanare de morminte, prev. de art. 319 C. pen. anterior.
În
baza art. 33 lit. a) C. pen. anterior s-a constatat că prezentele infracțiuni
au fost comise în condițiile concursului de infracțiuni și în baza art. 34 lit.
b) C. pen. anterior s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpata
executând pedeapsa cea mai grea, de:
-
22 (douăzeci și doi) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.
64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării
executării pedepsei.
În
baza art. 71 C. pen. anterior s-a interzis inculpatei dreptul prev. de art. 64
lit. a) teza a II-a C. pen. anterior începând cu data rămânerii definitive a
prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
În
baza art. 350 C. proc. pen. anterior s-a menținut până la rămânerea definitivă
a prezentei hotărâri măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea
Cluj-Napoca dispusă față de inculpata A.A.K.
În
baza art. 88 C. pen. anterior s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul
reținerii și al arestului preventiv din 11 decembrie 2006 până la 10 mai 2007.
A
fost condamnat inculpatul M.N., la pedepsele de:
-
10 (zece) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de
grav, prev. de art. 174, 175 lit. a) și c) și art. 176 lit. d) C. pen. anterior
cu art. 99 C. pen. anterior.;
-
7 (șapte) ani închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211
alin. (1), (2
1
) lit a și c C. pen. anterior cu art. 99 C. pen.
anterior;
-
3 (trei) ani închisoare, pentru infracțiunea de distrugere, prev. de art. 217
alin. (4). C. pen. anterior cu art. 99 C. pen. anterior și 1 (un) an închisoare
pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 C.
pen. anterior cu art. 99 C. pen. anterior.
În
baza art. 33 lit. a) C. pen. anterior s-a constatat că prezentele infracțiuni
au fost comise în condițiile concursului de infracțiuni și în baza art. 34 lit.
b) C. pen. anterior dispune contopirea pedepselor aplicate pentru aceste
infracțiuni, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 10 (zece) ani
închisoare.
În
baza art. 71 C. pen. anterior s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art.
64 lit. a) teza a II-a C. pen. anterior începând cu data rămânerii definitive a
prezentei hotărâri, dar nu înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, și până la
terminarea executării pedepsei.
S-a
constatat că partea vătămată A.E. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În
baza art. 118 lit. e) C. pen. anterior s-a dispus confiscarea specială de la
fiecare inculpat în favoarea statului, a sumei de 50 lei, dobândită prin infracțiune.
Pentru
a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin
rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj înregistrat sub nr.
1384/P/2006 din data de 27 aprilie 2007, au fost trimiși în judecată
inculpații:
A.A.K.
pentru săvârșirea infracțiunilor de omor deosebit de grav, prev. și ped. de
art. 174, 175 lit. a) li c, 176 lit. d) C. pen. anterior tâlhărie, prev. și
ped. de art. 211 alin. (1), alin. (2
1
) lit. a) și c) C. pen.
anterior; distrugere calificată, prev. și ped de art. 217 alin. (4) C. pen.
anterior totul cu aplicarea art. 33 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 75
lit. c) C. pen. anterior și
M.N.
pentru săvârșirea infracțiunilor de omor deosebit de grav, prev. și ped. de
art. 174, 175 lit. a) li c, 176 lit. d) C. pen. anterior, tâlhărie, prev. și
ped. de art. 211 alin. (1), alin. (2
1
) lit. a) și c) C. pen.
anterior, distrugere calificată, prev. și ped de art. 217 alin. (4) C. pen.
anterior, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) și b) C. pen. anterior, cu aplicarea
art. 99 și urm. C. pen. anterior.
Sub
aspectul stării de fapt s-a reținut pe scurt, aceea că în data de 4 noiembrie
2006, între orele 10.00 - 12.00, cei doi inculpați, mamă și fiu, au acționat în
comun și au suprimat prin violență viața victimei A.A. (sora și respectiv
mătușa), în urma unei înțelegeri prealabile în scopul de a o deposeda de bani,
sustrăgând ulterior suma de 100 lei de la aceasta și incendiindu-i locuința în
scopul ștergerii urmelor.
Victima
A.A. locuia singură, într-o garsonieră închiriată, situată în mun. Cluj-Napoca,
str. D. nr. 11, ap. 15, jud. Cluj, aceasta având o relație de concubinaj cu
numitul M.F., cetățean italian.
A.A.
obișnuia să-și petreacă parte din timp în Italia, însă s-a întors în România în
luna august 2006, fiind vizitată de concubinul său, undeva în cursul lunii
octombrie 2006.
Părinții
victimei A.A. sunt divorțați, însă aceasta avea relații normale de familie cu
tatăl ei A.E., acesta fiind recăsătorit cu numita A.V., dar și cu mama sa G.R.,
aceasta din urmă ocupându-se de creșterea și educarea minorilor M.N. și M.B.E.,
aceștia fiind copiii inculpatei A.A.K. și deci, nepoții victimei.
Dacă
relațiile de familie erau normale și apropiate, între victimă și părinții săi,
din probele administrate în cauză a rezultat că între victimă și sora sa,
inculpata A.A.K., relațiile erau deteriorate, motivul fiind relația de
concubinaj pe care inculpata o avea cu martorul T.R., relație cu care victima
nu era de acord, deoarece din această cauză, copiii surorii sale se aflau în
grija bunicii lor și în plus, din spusele nepoților, victima aflase că
sus-numitul o agresa fizic pe sora sa.
În
seara zilei de 3 noiembrie 2006, victima A.A. a participat la o petrecere
organizată la restaurantul tatălui ei, A.E., petrecere de la care a plecat în
jurul orelor 23.00, când s-a dus acasă cu un taxi, împreună cu martora C.M.M.
iar între orele 23.30 și 2.00 noaptea, a vorbit la telefon cu concubinul său,
martorul M.F., care se afla în Italia.
În
dimineața zilei de 4 noiembrie 2006 victima era așteptată în jurul orei 9.00 -
10.00 la restaurantul tatălui său pentru a ajuta la curățirea localului, însă
nu și-a făcut apariția. Din acest motiv martorul W.A.V., fiul adoptiv al
tatălui victimei, a sunat-o pe telefonul mobil în jurul orei 10.00, însă fără
ca cineva să îi răspundă.
După
cum a rezultat din procesul verbal de intervenție al Detașamentul de Pompieri
Cluj-Napoca, la orele 12.56 în data de 4 noiembrie 2006, în urma unei sesizări,
s-a intervenit pentru stingerea unui incendiu produs în garsoniera unde locuia
victima A.A., a cărui ușă a fost găsită deschisă, iar după stingerea
incendiului a fost găsit pe scheletul unui pat, cadavrul victimei A.A., parțial
carbonizat.
Cu
ocazia cercetării la fața locului s-a găsit pe pieptul cadavrului, ce se afla
în decubit dorsal pe scheletul unui pat, salteaua fiind complet arsă, un cuțit
cu mâner de plastic de culoare neagră. Lângă pat au fost găsite o sticlă de gin
marca B. și o sticlă de votcă marca K., toate aceste obiecte fiind ridicate în
vederea cercetărilor.
Potrivit
raportului de constatare medico-legală moartea victimei A.A. a fost violentă și
s-a datorat asfixiei mecanice prin aspirat sanguin traheo bronșic consecutiv
unei plăgi transfixiante cu punct de pornire la nivelul regiunii planșeului
bucal drept până la nivelul hipofaringelui în jumătatea dreaptă. Leziunea
tanato-generatoare s-a produs prin lovire activă, cel mai probabil cu un corp
înțepător între leziune și deces existând legătură directă de cauzalitate. Pe
suprafața cadavrului s-a mai găsit o leziune în regiunea latero cervicală
dreaptă între linia inferioară produsă prin lovire cu un corp tăietor
înțepător, posibil cuțitul corp delict găsit pe pieptul cadavrului.
Arsurile
de pe suprafața cadavrului au survenit post mortem potrivit medicului legist,
care a mai arătat într-un supliment al raportului de constatare, că nu se poate
preciza cu exactitate ora decesului, dar că acesta a survenit în data de 4
noiembrie 2006, în cursul dimineții sau cel mai probabil, al amiezii.
Cercetările
efectuate ulterior, au condus la conturarea unor elemente de vinovăție a celor
doi inculpați, care au și fost trimiși în judecată, și în opinia instanței de
judecată, aceștia fiind autorii infracțiunilor deduse judecății, din probele
administrate în cauză, atât pe parcursul urmăririi penale, cât și pe parcursul
cercetării judecătorești rezultând că, în dimineața zilei de 4 noiembrie 2006
pe fondul relațiilor alterate cu victima și a dificultăților financiare în care
se afla inculpata A.A.K. aceasta a suprimat viața victimei, i-a sustras o
anumită sumă de bani, după care i-a incendiat garsoniera în scopul ștergerii
urmelor, în această activitate infracțională fiind atras și fiul ei, inculpatul
minor M.N.
De
menționat este faptul că în cauză a fost dispusă și efectuată o constatare
tehnico științifică bio criminalistică la Institutul de Criminalistică din
cadrul IGPR, stabilindu-se că pe gâtul sticlei de gin marca B., ridicată de la
fața locului, se află urme ce conțin un amestec de profile genetice aparținând
victimei A.A., inculpatei A.A.K. și inculpatului M.N.
În
faza de urmărire penală, ca de altfel și în faza de judecată, cei doi inculpați
au negat constant comiterea acestor fapte, prezentând fiecare, în cele două
faze ale procesului penal, versiuni similare, însă așa cum va rezulta din cele
ce urmează, declarațiile acestora au fost oarecum nuanțate de aceștia, pe
măsură ce cercetările avansau.
Inculpata
A.A.K. a declarat în faza de urmărire penală că în data de 4 noiembrie 2006 se
afla la locuința sa împreună cu martorul T.R., care a plecat însă de la
domiciliu la ora 8.00 și a revenit la ora 11.00. Inculpata a declarat că în
intervalul 8.30 - 10.30 ea a fost plecată la cumpărături la magazinul M. din
zonă, indicând într-una din declarații și cumpărăturile pe care le-a făcut.
Inculpata a declarat că în jurul orelor 13.50 - 14.50 inculpatul M.N. a sunat-o
pe telefonul mobil și i-a spus că victima a decedat iar ea s-a dus repede
acolo, de față fiind la această convorbire și martorul T.R.
În
faza cercetării judecătorești, inculpata A.A.K. a declarat că în dimineața
zilei de 04 noiembrie 2006, sâmbăta, s-a trezit pe la orele 7.00, timp în care
concubinul său T.R. se pregătea să plece la o lucrare împreună cu fratele său,
spunând că urmează să ia un avans.
În
jurul orelor 8.30 - 9.00, a declarat inculpata, a plecat la cumpărături în
Piața H., însă negăsind ceea ce căuta, a revenit acasă unde a curățat niște
cartofi pe care i-a pus la fiert, după care s-a deplasat la M. de unde a
cumpărat un chec, o smântână și un plic cu ardei iuți, iar de la un magazin de
carne, situat în spatele magazinului M., a luat niște ficat. A revenit la
domiciliu în jurul orei 10.30, pentru ca după circa 30 minute să se întoarcă
acasă și concubinul său.
În
jurul orelor 14.00 - 15.00 a afirmat că a primit un telefon de la fiul său,
care a informat-o despre decesul surorii sale, motiv pentru care a fugit acasă
la mama sa, locuința acesteia fiind situată la două blocuri distanță de blocul
în care locuia victima A.A.
A
rămas la locuința mamei sale, deoarece acesteia i s-a făcut rău, fiind chemată
pentru acest motiv salvarea, după sosirea acesteia, ajungând la fața locului și
concubinul său T.R., împreună cu care s-a deplasat la fața locului,
întâlnindu-se pe drum și cu tatăl său, A.E.
Inculpata
a recunoscut că nu avea o relație bună cu sora sa, pentru motivul invocat mai
sus, chiar afirmă că undeva prin aprilie - mai 2006, aflându-se în țară,
aceasta a sunat-o la telefon spunându-i ca nu vrea să o vadă, din acest moment
nemaiavând vreo legătură una cu cealaltă. Totuși, deși anterior, cu ocazia
audierii sale la data de 11 decembrie 2006 inculpata precizase că nu a mai fost
în locuința surorii sale din octombrie - noiembrie 2005, în declarația din fața
instanței aceasta a arătat că a mai fost în locuința pe care aceasta o ocupa cu
chirie, în luna august 2006, împreună cu fiul său, pentru ca acesta să spele
haine, însă afirmă că nu a rămas mai mult de 5 minute în locuință, destul
pentru a deschide o ușă de la debara și a observa niște sticle cu băutură, pe
care însă nu le-a atins.
A
mai arătat inculpata că în dimineața zilei de 4 noiembrie 2006 a vorbit atât cu
fiica sa, cât și cu fiul ei pe telefonul mobil al celei dintâi, dar nu a putut
preciza ora acestei convorbiri, sau cel puțin momentul când a avut loc,
raportat la cele două deplasări ale sale la H. și respectiv, M. dar și că, pe
parcurs, nu s-a întâlnit cu nici un cunoscut.
Din
lista convorbirilor telefonice efectuate de la numărul de telefon aparținând
inculpatei X, a rezultat că aceasta a apelat numărul de telefon al fiicei sale
M.B.E. în data de 4 noiembrie 2006 la orele 10, la acest moment aceasta vorbind
și cu fiul său, care era acasă.
A
mai precizat inculpata că în data de 3 noiembrie 2006 a contactat-o telefonic
pe martora R.I., proprietara locuinței pe care o ocupa cu chirie, rugând-o să o
amâne cu plata chiriei, însă a afirmat că, cu această ocazie, nu a făcut
vorbire despre sora sa.
Inculpatul
M.N. a arătat în declarația sa olografa dată în faza de urmărire penală că în
data de 4 noiembrie 2006 s-a trezit la ora 9, a ajutat prin casă la curățenie
și la solicitarea bunicii sale, a plecat după niște cumpărături însă cu
aproximativ 10 minute înainte de acest moment, fiind în locuință, au auzit el
și bunica sa, sunetul sirenei mașinii de pompieri. Mergând după cumpărături a
trecut și pe la prietenul său J.T., pentru a-i spune că nu poate ieși afară
înainte de ora 16.
În
declarația de învinuit din data de 6 noiembrie 2006, inculpatul a declarat că
s-a trezit la ora 9, în dimineața zilei de 4 noiembrie 2006, după el
trezindu-se bunica și sora sa, că a mers după ouă și lapte la circa 3 - 4 ore
după ce s-a trezit, făcând aceste cumpărături la magazinul de la parterul
blocului, înainte trecând și pe la prietenul său J.T. Afirmă și cu acest prilej
că, înainte de a pleca de acasă, a auzit sirenele mașinii pompierilor și că
după ce au aflat vestea de la martorul W.A.V. care a sunat-o pe sora sa, a
anunțat-o despre deces și pe mama sa, telefonându-i de la un telefon public cu
o cartelă pe. care sora sa i-a pus-o la dispoziție.
A
mai arătat inculpatul că a văzut victima, ultima dată, în preziua morții
acesteia, când a ajutat-o să ducă un monitor de calculator și în plus, arată că
în timp ce își făcea un ceai, în data de 6 noiembrie 2006, s-a ars la un deget.
Recunoaște de asemenea, inculpatul că discutând în data de 5 noiembrie 2006 cu
martora C.M., vânzătoarea de la magazinul situat la parterul blocului în care
locuiește, și-a exprimat temerea că va fi bănuit de comiterea crimei.
Ulterior,
inculpatul a mai fost audiat în zilele de 14 decembrie 2006 și respectiv 2
martie 2007, împrejurările noi despre care a făcut referire fiind acelea că
obișnuia să joace la pariuri sportive, însă că nu a câștigat niciodată, precum
și faptul că în ziua decesului mătușii sale, întâlnindu-se cu prietenul său
J.T. i-a spus acestuia că ar avea în locuința mătușii sale suma de 500 euro și
că se teme că banii au ars.
Cu
ocazia audierii sale în fața instanței de judecată, inculpatul M.N. a declarat
că în data de 04 noiembrie 2006, s-a trezit pe la ora 9.30, iar după cea 10
minute a sunat mama sa, în realitate telefonului fiind dat la ora 10.00. Afirmă
că, până la ora 12.00, împreuna cu bunica și sora sa s-au uitat la televizor,
după care bunica i-a cerut să meargă la magazinul situat la colțul blocului,
după lapte și oua. înainte de face cumpărăturile respective, a afirmat
inculpatul, a trecut pe la prietenul său J.T., pentru a-l anunța că nu poate
ieși afară decât după orele 17. A precizat inculpatul că, înainte de a ieși din
casă pentru a merge la cumpărături, a auzit niște sirene, despre care bunica sa
a spus că sunt ale mașinilor de pompieri și că a lipsit circa 30 minute.
Totodată,
a arătat inculpatul că ultima dată a fost în locuința mătușii sale, vineri 03
noiembrie 2006, pe la ora 8.30, pentru a-i duce un monitor, când a rămas cea 20
minute și că, cu ocazia unei vizite pe care i-a făcut-o acesteia, a văzut-o
servind pe cineva cu votcă K.
A
recunoscut inculpatul împrejurarea că i-a spus prietenului său J.T., că în
locuința mătușii sale s-ar afla 500 euro, care i-ar aparține, însă nu a putut
explica de ce a făcut aceste afirmații și a susținut că într-una din zilele
următoare s-a ars la un deget.
Nu
a putut preciza inculpatul dacă, la momentul când i-a sunat mama lor, aceasta
era acasă ori la cumpărături și a afirmat că în locuința mătușii sale, în
debaraua de la intrare erau sticle de băuturi în vecinătatea detergentului de
rufe, explicând că astfel, este posibil să le fi atins.
În
dimineața zilei de 4 noiembrie 2006, într-o încăpere situată la parterul
blocului unde locuia victima, începând cu orele 9,00, a avut loc o ședință a
Asociației de Locatari, așa cum a rezultat din declarațiile martorului R.I. -
președintele asociației, și din copiile xerox ale caietului de procese-verbale
ale ședinței.
Potrivit
declarației martorului R.I. din faza de urmărire penală, dată în 07 martie
2007, în jurul orelor 9.00, cu puțin timp înainte de începerea ședinței, l-a
văzut intrând pe ușa blocului pe inculpatul M.N., pe care l-a și întrebat unde
merge, acesta spunând că merge până la mătușa lui. Nu au trecut 5 minute și
martorul l-a văzut pe inculpatul minor plecând, întrebându-l de ce a stat așa
de puțin, fără ca minorul să răspundă ceva. În continuare afirmă martorul,
ședința a durat până la orele 11.00 când a urcat în apartamentul său, pentru
ca, după circa 5 - 10 minute, să fie anunțat de către martora B.R. că există un
incendiu într-o garsonieră situată la parterul blocului.
Cu
ocazia audierii sale în faza de judecată, martorul R.I. a susținut aceleași
aspecte, fiind ferm în privința datei și orei când l-a văzut pe inculpat
mergând spre locuința mătușii sale, precizând însă, că acesta nu a rămas decât
1 - 2 minute, martorul opinând că probabil, nici nu a intrat în garsonieră, din
cauza timpului prea scurt. A arătat martorul că inculpatul a venit și a plecat
în fugă și în plus, a declarat că pompierii au ajuns la fața locului în jurul
orei 11 - 11.30, deși în procesul-verbal de intervenție este consemnată ora
12.56.
Martora
B.R., locatară a imobilului în care locuia și victima și vecină de palier cu
aceasta, în declarația sa din data de 09 martie 2007 a arătat că într-adevăr,
în data de 04 noiembrie 2006 a avut loc o ședință a asociației de locatari
începând cu ora 9.00 care a durat până la orele 11.00 și că, trecând pe lângă
ușa acesteia, nu a remarcat nimic suspect însă după circa trei sferturi de oră,
deci pe la ora 11.45 a anunțat-o o vecină că din garsoniera victimei iese fum
și atunci l-a anunțat pe președinte.
În
fața instanței, aceeași martoră a declarat că ședința ar fi durat în realitate
până la orele 10.30 și după terminarea ei, trecând pe lângă garsoniera
victimei, nu i-a atras nimic atenția, însă în jurul orei 11 - 11.20 un vecin a
anunțat-o despre incendiu.
Martorul
Ș.G. a fost audiat doar în faza cercetării judecătorești, fiind de asemenea,
locatar al imobilului situat pe strada D. 11, și a arătat că a fost anunțat
despre incendiu după ora 12.00 și a fost persoana care a deschis ușa locuinței,
care era închisă, dar neasigurată cu cheia din interior, la câteva minute după
aceea ajungând la fața locului pompierii.
În
faza de urmărire penală a fost depus la dosar un proces-verbal întocmit de
agenții de poliție M.D. și P.C., din care a rezultat că la data de 4 noiembrie
2006 în jurul orei 12.50 au fost dirijați de ofițerul de serviciu la adresa
str. D. nr. 11 unde ar fi izbucnit un incendiu, fiind așteptați la fața locului
de martorul Ș.G.
În
fața instanței, martora M.D. a precizat că, de la momentul sesizării lor, au
ajuns la fața locului în aproximativ 5 minute, cam în același timp cu
pompierii, declarând că ora consemnată în procesul verbal depus la fila 6, ca
fiind ora sesizării, este ora reală, cu o marjă de 15 minute în plus ori în
minus.
La
rândul său, martorul P.C. a precizat că ușa garsonierei era închisă, dar
neasigurată din interior, și că ora consemnată în procesul verbal ca fiind ora
la care au fost anunțați, respectiv ora 12.50, să se deplaseze la fața locului
este cea reală și au ajuns acolo de la acest moment, în circa 3 - 4 minute.
Coroborând
toate aceste declarații ale martorilor cu datele consemnate în raportul și
procesul verbal de intervenție nr. 272 din 04 noiembrie 2006 întocmite de
Inspectoratul Pentru Situații de Urgență Avram Iancu al Județului Cluj -
Detașamentul de pompieri Cluj-Napoca, respectiv în procesul verbal întocmit de
organele de poliție, a rezultat că evenimentul a fost anunțat la ora 12.50 -
12.54, că la ora 13.00 - 13.04 pompierii au ajuns locul intervenției iar la ora
13.06 a fost localizat incendiul, consecințele acestuia fiind lichidate la ora
13.30.
În
condițiile în care atât organele de poliție cât și pompierii au ajuns la fața
locului, undeva în jurul orei 12.55, deci la foarte scurt timp de la sesizarea
incendiului, făcută de un locatar al blocului unde locuia victima, sesizarea
celor două instituții având loc la puțin timp după ce locatarii imobilului au
observat că din garsoniera ocupată de A.A. ieșea fum, este cert că susținerile
martorului R.I., care plasează momentul sosirii pompierilor la fața locului
undeva în jurul orei 11 - 11,30 nu pot fi reale.
Oricum,
declarația martorului R.I. prezintă o importanță sporită din perspectiva
susținerilor acestuia, care îl plasează pe inculpatul minor la fața locului,
undeva cu foarte puțin timp înaintea orei 9 dimineața, deși inculpatul a
susținut constant că la ora respectivă dormea la domiciliul său, arătând
succesiv în declarațiile sale că s-a trezit fie la ora 9, fie la ora 9.30.
Pe
de altă parte, partea vătămată A.E., tatăl victimei a declarat la data de 4
noiembrie 2006 într-o declarație olografă, că în seara anterioară victima a
plecat de la restaurant spre domiciliul său în jurul orei 23.00 și că a fost
anunțat despre cele întâmplate de organele de poliție care l-au contactat
telefonic în jurul orei 13.30.
În
declarația din data de 12 decembrie 2006 partea vătămată a declarat că, după
aflarea veștii, a ajuns la garsoniera în care locuia fiica sa în jurul orei
14.00 și a mai precizat că la întoarcerea în țară, fiica sa avea în bancă suma
de 1000 euro, din care i-a împrumutat suma de 800 euro și a descris relațiile
dintre cele două fiice ale sale, ca fiind alterate, motivul acestei situații
fiind relația inculpatei cu martorul T.R.
Ulterior,
la data de 24 ianuarie 2007 fiind din nou audiat, partea vătămată A.E. a
relatat o discuție între inculpată, aflată la acel moment în stare de arest
preventiv și martorul T.R., în care cea dintâi insista ca cel din urmă să-și
amintească că în data de 4 noiembrie 2006 a fost plecat de acasă, iar la
întoarcere a venit cu 4 ardei iuți, pe care acesta i-ar fi luat de la sora sa.
în plus, a arătat partea vătămată că în joia dinaintea decesului, A. a luat de
la el câțiva ardei iuți, pe care nu a avut timp să îi gătească, însă în ciuda
acestui fapt, când a verificat, a constatat că ardeii iuți nu mai erau în
frigiderul acesteia. A mai arătat partea vătămată că nu a văzut sticle cu
băutură în locuința victimei.
Actuala
soție a părții vătămate A.E., martora A.V. a declarat cu ocazia primei sale
declarații din faza de urmărire penală că au aflat despre deces în jurul orei
13.30, și că în data de 5 noiembrie 2006 discutând la telefon cu concubinul
italian al victimei, acesta i-ar fi spus că a discutat cu A. în dimineața zilei
de 4 noiembrie 2006, în jurul orei 9 și că aceasta era pregătită să meargă la restaurantul
tatălui său.
Ulterior,
martora a declarat, la data de 24 ianuarie 2007, că martorul W.A.V. o sunase pe
A. în jurul orei 10.00, însă fără succes, în dimineața zilei de 4 noiembrie
2006 și că l-a însoțit pe soțul său la fața locului, după ce au aflat vestea,
unde au apărut undeva în jurul orei 14-14.30, inculpata și concubinul acesteia.
A mai precizat cu acest prilej martora că, în preziua morții sale, victima i-a
relatat că a fost sunată de sora sa pentru a-i cere bani.
În
fața instanței de judecată, martora A.V. a declarat că au fost anunțați despre
deces în jurul orei 13.00 și a precizat ca reală împrejurarea că victima i-ar
fi spus că sora sa i-a cerut bani, dar nu a putut preciza dacă a făcut acest
lucru personal, telefonic ori prin intermediul mamei sale.
De
menționat la acest moment a fost faptul că audiat fiind, în data de 09
noiembrie 2006, concubinul victimei martorul M.F. a arătat că într-adevăr, a
avut o discuție telefonică cu A., în noaptea de 3/4 noiembrie 2006, între orele
23.30 - 2.00, când aceasta i-a relatat că și-a petrecut ziua la restaurantul
tatălui său și că intenționează să meargă acolo și în ziua următoare, iar în
dimineața zilei de 4 noiembrie 2006 pe la orele 7.00 a primit de la aceasta un
SMS, conținând un mesaj amoros. A confirmat martorul și faptul că în luna
august 2006 i-a trimis acesteia suma de 1000 euro într-un cont deschis la Banca
T.
A
rezultat astfel din cele expuse până la acest moment că faptele au fost comise
în intervalul cuprins între noaptea de 3 noiembrie 2006, orele 23.00, când
victima a ajuns acasă de la petrecerea organizată la restaurantul tatălui său
și data de 4 noiembrie 2006 ora 12.56, ora intervenției pompierilor.
Acest
interval de timp este cel mai larg admisibil însă, așa cum corect s-a apreciat
de către procuror, în realitate el trebuie mult restrâns, în condițiile în care
victima a purtat o discuție telefonică cu concubinul său până în jurul orei
2.00 noaptea, iar primele semne ale incendiului au fost observate în jurul
orele 11.30 - 12.00, la momentul declanșării incendiului victima fiind
decedată, moartea sa datorându-se leziunii produse prin lovire cu un corp
înțepător, respectiv cuțitul găsit la fața locului, astfel cum rezultă din
concluziile actului medico-legal și nu arsurilor care nu au avut caracter
vital, fiind produse după deces.
În
plus, având în vedere susținerile martorului M.F. legat de primire acelui SMS
de la victimă în cursul dimineții zilei de 4 noiembrie 2006, coroborat cu
împrejurarea că victima era îmbrăcată cu haine de stradă și încălțată cu botine
așa cum a rezultat din procesul verbal de cercetare la fața locului, a rezultat
că, cel mai probabil omorul a fost comis în cursul dimineții, după ce victima
s-a trezit și s-a îmbrăcat în scopul de a merge la restaurantul tatălui său,
până la orele 10.00, oră la care victima a fost contactată telefonic de
martorul W.A.V., fără succes.
De
remarcat este și faptul că nu s-au găsit urme de forțare a ușii de acces în
garsoniera victimei, ceea ce denotă faptul că aceasta a deschis ușa de bunăvoie,
probabil pentru că cunoștea persoana sau persoanele care o vizitau.
Martorul
W.A.V., fiul adoptiv al părții vătămate A.E. a declarat în fața procurorului,
că aproximativ în jurul orei 13.30, după aflarea veștii despre A., a
contactat-o telefonic pe martora M.B.E., spunându-i că a avut loc un accident.
În
fața instanței de judecată, la data de 24 ianuarie 2008, martorul a declarat că
ar fi aflat despre decesul lui A. în jurul orei 12.00 de la un polițist care
i-a căutat la domiciliu, însă această împrejurare nu poate fi reală, la acel
moment polițiștii încă nu fuseseră sesizați, deci nicidecum nu puteau să îl fi
anunțat pe tatăl victimei despre cele întâmplate, nefiind la rândul lor în
cunoștință de cauză. A declarat martorul că a sunat-o pe B., după aproximativ o
jumătate de oră, însă din discuția avută cu aceasta și-ar fi dat seama că nu
știe nimic, motiv pentru care a resunat-o după o oră sau două. Totodată,
martorul a confirmat faptul că a sunat-o pe A. în dimineața zilei de 4
noiembrie 2009 fără ca aceasta să îi răspundă.
Martora
C.M.M. a arătat, cu ocazia audierii sale în fața procurorului, dincolo de
faptul că cele două surori nu erau în relații bune și nu se vizitau de mai bine
de 1 an și aceea că, împreună cu victima s-au deplasat la petrecerea organizată
la restaurantul lui A.E. și că tot împreună au plecat spre casă în jurul orei
24.00.
În
fața instanței de judecată, martora C.M.M. a arătat că în data de 3 noiembrie
2006 a mers la locuința victimei pe la orele 19.30 și împreună au plecat la petrecere,
cu acea ocazie, observând că locuința era curată și ordonată, fără haine ori
sticle sau alte obiecte împrăștiate și au rămas la restaurant până în jurul
orei 24.00. Totodată, martora a precizat că, cu ocazia unei vizite făcută
victimei în cursul lunii octombrie 2006, într-o perioadă când aceasta își
zugrăvea garsoniera, a remarcat în cămară printre altele, și o sticlă de votcă,
a cărei marcă nu o poate preciza.
Martora
C.M., vânzătoare la magazinul situat la colțul blocului unde inculpatul locuia
și de unde susține că ar fi cumpărat lapte și ouă, a declarat inițial că, în
data de 4 noiembrie 2006, nu a reținut ca inculpatul să fi cumpărat ceva de la
magazin, declarația sa fiind dată la 2 zile după comiterea faptei.
La
confruntare însă, martora a arătat că l-a văzut prima dată pe învinuit în jurul
orelor 13.00 - 14.00 și că acesta ar fi cumpărat totuși ceva de la magazin,
acest lucru fiindu-i adus aminte de către învinuitul însuși cu care se întâlnea
în fiecare zi. Este de menționat că această confruntare a avut loc la 29
ianuarie 2007, la aproape 3 luni de la comiterea faptei, ocazie cu care martora
"și-a adus aminte" atât de oră cât și de faptul că inculpatul a
cumpărat ceva de la magazin, lucru pe care l-a negat la 2 zile de la comiterea
faptei și că memoria i-a fost ajutată de către inculpat.
Este
deci evident că inculpatul a încercat să determine schimbarea declarațiilor
martorilor care demonstrau că și el a fost ieșit din casă în intervalul critic,
martori care provin din anturajul său.
În
fața instanței de judecată, martora C.M. a infirmat cu fermitate susținerile
inculpatului în sensul că ar fi cumpărat lapte și ouă de la magazinul în care
lucra, sens în care a precizat că în dimineața de 4 noiembrie 2006 a făcut
curățenie în magazin, motiv pentru care nu reține să fi intrat cineva înăuntru,
și că l-a văzut pe inculpat însoțit de sora sa ieșind din bloc în jurul orei
13.00, cu mențiunea că a auzit sirenele pe la orele 11.00 - 12.00.
S-a
considerat că și în acest caz, martora a devansat cu un anumit interval, orele
precizate mai sus, deoarece așa cum s-a arătat deja, incendiul a fost anunțat
după orele 12.50, pompierii intervenind pentru stingerea incendiului după orele
12.56, anunțarea membrilor familiei fiind ulterioară.
În
legătură cu comportamentul inculpatului M.N. din ziua crimei și cu reperele
orare pe care acesta le-a precizat, prezintă relevanță în afara declarațiilor
martorei C.M. și declarațiile surorii sale, ale bunicii G.R. și ale prietenului
său J.T.
Astfel
bunica inculpatului, martora G.R. a declarat în fața procurorului că în data de
4 noiembrie 2006, s-ar fi trezit după inculpat, pe la orele 9, iar în jurul
orelor 10.00, l-a trimis pe inculpat să cumpere ouă și lapte, dându-i în acest
scop suma de 50.000 lei, că inculpatul ar fi trebuit să se ducă doar până la
magazinul de la parterul blocului însă a lipsit destul de mult, probabil o
jumătate de oră.
În
fața instanței de judecată, martora a declarat că s-a trezit după nepotul său
și înaintea nepoatei și că l-a trimis pe băiat după unele cumpărături, fără a
putea preciza ora, însă a afirmat că s-a întâmplat acest lucru după ce s-a
terminat emisiunea lui C.T. și că la momentul când s-au auzit sirenele
pompierilor inculpatul era încă acasă.
La
rândul ei, sora inculpatului martora M.B.E. a arătat în faza de urmărire penală
faptul că inculpatul a ieșit la cumpărăturile arătate în jurul orelor 11.00, și
a lipsit circa 40 de minute iar la întrebarea martorei a susținut că a stat așa
de mult pentru că a stat de vorbă cu vânzătoarea de la magazin. A mai arătat
martora că după ce fratele său s-a întors de la magazin a fost sunată de
martorul W.A.V. care i-a spus că a avut loc un incendiu, că l-a trimis pe N. să
vadă ce se întâmplă și că înainte de a fi sunată de F., deci după sosirea lui
N. de la cumpărături, a auzit sirenele pompierilor.
În
fața instanței de judecată, martora a arătat că, odată cu începerea emisiunii
lui C.T. la TV, a închis televizorul, susținând că fratele său a mers la
cumpărături după ce s-au auzit sirenele pompierilor, lipsind circa 40 - 50
minute. A mai arătat martora că, înainte ca mătușa sa să se întoarcă din
Italia, i-a dispărut cheia pe care o avea de la garsoniera acesteia, susținând
că acea cheie era separată de celelalte chei ale sale, deși în faza de urmărire
penală a precizat că pe breloc i-au rămas celelalte chei, ceea ce denotă faptul
că cheia a fost mai degrabă luată de cineva, decât pierdută.
Amănuntele
furnizate de cele două martore cu ocazia primelor audieri, dovedesc
sinceritatea lor și faptul că au relatat liber cele petrecute în dimineața
respectivă, rezultând cu certitudine faptul că inculpatul a plecat de acasă
înainte să se audă sirenele pompierilor, prin declarațiile lor ulterioare
încercând însă să avanseze ideea că minorul a plecat totuși de acasă, după ce
s-au auzit sirenele, astfel încercând să se plieze pe apărările inculpatului.
Celălalt
reper oferit de acest martore, cu privire la momentul plecării inculpatului la
cumpărături, și anume emisiunea lui C.T., despre care nici una dintre martore
nu a făcut vorbire în faza de urmărire penală, iar în faza de judecată se
contrazic, bunica afirmând că au urmărit emisiunea în timp ce nepoata susține
că, odată cu începerea acestei emisiuni a închis televizorul, nu se verifică,
deoarece din datele furnizate de acest post de televiziune, în data de 4
noiembrie 2006 nu a fost difuzată vreo emisiune cu C.T.
Trebuie
precizat faptul că inculpatul încă de la început, știind că a comis fapta, a
încercat să acrediteze ideea că a plecat la cumpărături în jurul orelor 13.00 când
se auzeau deja sirenele mașinii de pompieri, care au venit la intervenția la
locuința victimei, într-un fel sau altul acesta sugestionându-i pe cei din
anturajul său în acest sens.
Martorul
J.T. a declarat în faza de urmărire penală că, în data de 4 noiembrie 2006 în
jurul orei 15.00, N. l-a căutat, spunându-i că merge după cumpărături și că, la
rândul său l-a căutat pe acesta în jurul orei 15.45 când inculpatul ieșea de la
magazinul situat la colțul blocului și că în data de 5 noiembrie 2006 i-ar fi spus
că mătușa sa a fost omorâtă în ziua precedentă pe la orele 11.00 și că are în
locuința mătușii sale suma de 500 euro, despre care nu știau decât ei doi.
A
precizat martorul că inculpatul avea asupra sa mai mulți bani ca de obicei,
sens în care l-a întrebat pe acesta de unde provin iar inculpatul i-a răspuns
că a jucat la pariuri sportive și a câștigat. De asemenea, inculpatul ar mai fi
spus și că nu-l interesează banii pe care îi avea în locuința mătușii sale, ci
a precizat că îi este frică să nu fie acuzat de moartea mătușii sale, dat fiind
că amprentele sale se găsesc în casă.
Inculpatul
manifestase de altfel, această "temere" și față de martora C.M. cu
care s-a întâlnit în data de 6 noiembrie 2006, după ce o căutase insistent la
magazin și în data de 5 noiembrie 2006, foarte important fiind faptul că la
momentul discuției cu cei doi martori, asupra sa nu planau nici un fel de
bănuieli, urmărirea penală nefiind începută
Audiat
fiind în fața instanței de judecată, martorul J.T. a declarat că de fapt, inculpatul
l-a căutat pe la orele 10.00 - 11.00, când i-a și spus că merge la cumpărături,
(de observat este faptul că inculpatul afirmă că a plecat la cumpărături undeva
după orele 12.00), și că l-a căutat pe acesta în jur de ora 15.00 - 16.00,
menținându-și declarațiile anterioare, referitoare la suma de bani pe care
chipurile, o avea la mătușa sa, împrejurarea că se teme să nu fie învinuit de
moartea mătușii, faptul că acesta i-a spus că a aflat de la polițiști că fost
omorâtă în jurul orei 10.00 sau că l-a rugat să îi facă niște CD-uri cu muzică,
ocazie cu care a observat că avea cam 100 lei, mai mult ca de obicei. Martorul
a arătat că l-a întrebat pe inculpat de unde are atâția bani iar inculpatul i-a
răspuns că a jucat la pariuri sportive și a câștigat. De asemenea, inculpatul
ar mai fi spus că nu-l interesează acești bani, ci faptul că îi este frică să
nu fie acuzat de moartea mătușii sale dat fiind că amprentele sale se găsesc în
casă.
Oricum,
teza instanței este aceea că omorul a fost comis undeva în cursul dimineții
zilei de 4 noiembrie 2006, probabil până înjur de ora 10.00, oră la care
inculpata a discutat telefonic cu fiica sa și cu inculpatul, aceștia fiind la
acel moment la domiciliu, în condițiile în care bunica și sora sa s-au trezit
după inculpat, (martora M.B.E. cu foarte puțin timp înainte de primirea
apelului telefonic de la mama sa în jurul orei 10.00), care la ora 9 dimineața,
în fugă, a trecut pe la locuința mătușii sale, fiind observat de martorul R.I.,
în timp ce inculpata în intervalul orar 8.30 - 10.30 a afirmat că nu se afla
acasă, ci la cumpărături, deși nu s-a întâlnit cu nimeni pe traseu iar benzile
martor ale caselor de marcat ale magazinului M., de unde inculpata a susținut
că a făcut anumite cumpărături, nu îi confirmă declarația, produsele
specificate de aceasta ca fiind achiziționate din acel loc, nefiind cumpărate
în ziua respectivă. În plus, perimetrul în care erau situate locuința victimei
și locuințele inculpaților, este foarte restrâns, fiind ușor de parcurs
distanțele dintre aceste imobile, ceea ce credem că a permis inculpaților să se
deplaseze cu mare repeziciune între locuința lor și aceea a victimei.
În
faza de urmărire penală a fost audiat și martorul T.R., concubinul inculpatei
A.A.K., acesta susținând că în dimineața zilei de 4 noiembrie 2006 inculpata ar
fi primit un telefon, în intervalul orar 10.00 - 12.00, fiind anunțată despre
decesul surorii sale, ulterior fiind chemat de aceasta la domiciliul mamei sale
în jur de ora 14.00 - 15.00, martorul afirmând că în cursul dimineții nici el,
nici A.A.K. nu au plecat de acasă, trezindu-se pe la orele 9.00.
Din
lista convorbirilor telefonice efectuate de la numărul de telefon Y utilizat de
martorul T.R., a reieșit că în data de 4 noiembrie 2006 au fost efectuate două
apeluri către numărul de telefon X aparținând inculpatei, la orele 10.06
respectiv 10.09, ceea ce denotă faptul că aceasta, la acel moment nu era acasă
și nici împreună cu concubinul său, însă nu a răspuns la nici unul dintre
aceste apeluri.
Această
împrejurare vine să întărească ideea că, la acel moment inculpata era probabil,
ocupată cu ștergerea urmelor infracțiunii, în mod cert între momentul în care
viața victimei a fost suprimată și s-a dat foc garsonierei și până la
propagarea incendiului și intervenția pompierilor, trecând un anumit interval
de timp, în jurul orei 11.00 când s-a terminat ședința de bloc nefiind prezente
încă, semnele incendiului.
În
două declarații, una dată în fața organelor de poliție și una în fața
procurorului martora R.I. a arătat că în data de 4 noiembrie 2006 a fost sunată
de către inculpată care i-a spus că nu-i poate plăti chiria și o roagă să o
amâne, pentru că sora ei a fost ucisă de către italieni.
În
realitate, telefonul a fost dat de inculpată în data de 3 noiembrie 2006 la ora
8.18, de pe telefonul martorului T.R. iar la confruntarea dintre inculpată și
martoră, aceasta din urmă a revenit asupra declarației, arătând că în cursul
convorbirii telefonice din data de 3 noiembrie 2006 inculpata nu a spus că sora
sa ar fi decedat, confirmând aceste împrejurări și în fața instanței de
judecată.
Declarația
martorei rămâne în continuare relevantă sub aspectul dificultăților financiare
ale inculpatei, acesta rezultând a fi mobilul crimei.
S-a
arătat deja că, în locuința victimei, au fost descoperite urmele celor doi
inculpați, pe cuțitul corp delict, găsit pe suprafața cadavrului și pe anumite
obiecte aflate în imediata apropiere a acestuia, respectiv două sticle de
băutură.
Dacă
în privința inculpatului M.N., prezența unor urme create de el în casa victimei
ar fi explicabilă, fiind un obișnuit al casei, deși a susținut constant că nu a
văzut sticle de băuturi alcoolice în casa mătușii sale și că nu consumă alcool,
(chiar dacă în fața instanței a avansat ideea că existau sticle de băutură în
casa victimei, mai precis în locul unde ținea și detergentul de rufe) astfel că
prezența unor urme create de el pe cele două sticle de băutură aflate în
imediată apropiere a victimei, nu se poate explica decât prin faptul că
inculpatul a intrat în contact cu acestea, fiind prezent în locuința victimei
cu ocazia comiterii omorului, prezența urmelor inculpatei A.A.K. pe obiectele
corp delict, inclusiv pe cuțitul cu care s-au aplicat lovituri victimei, apare
ca fiind cu totul inexplicabilă, dacă avem în vedere declarațiile acesteia în
sensul că nu a mai fost în casa victimei cu circa 1 an înainte de comiterea
faptei.
Ambii
inculpați și-au nuanțat pe parcurs declarațiile, pentru a explica într-un fel
sau altul prezența acestor urme, (afirmând inculpata că totuși, a mai intrat în
locuință în cursul lunii august 2006, când s-ar fi uitat într-o cămară, unde a
văzut o cutie cu băuturi, iar inculpatul că a văzut sticle de băuturi în casa
victimei, ba chiar a văzut-o pe aceasta servind pe cineva cu votcă) însă neconvingător,
motiv pentru care considerăm că urmele au fost create de aceștia la data de 4
noiembrie 2006, ele fiind ridicate chiar de pe cuțitul cu care s-a comis crima
și pe cele două sticle care au fost găsite în apropierea patului pe care se
afla victima, așa cum rezultă din fotografiile judiciare depuse la fila 24
d.u.p., probabil folosite la incendierea garsonierei.
S-a
remarcat din aceleași fotografii efectuate la fața locului, dezordinea care
domnește în cameră, sertarele răsturnate, semn că au fost căutate bunuri care
să fie însușite, în condițiile în care martora C.M.M. a precizat că, aflându-se
în locuința victimei cu o seară înainte, a remarcat că era ordine și curățenie.
Concluziile
raportului de constatare biocriminalistică, precum și locul în care obiectele
purtătoare de urmă au fost găsite, pe cadavru și în imediata apropiere a
acestuia, demonstrează nesinceritatea ambilor inculpați în - privința prezenței
lor în locuința victimei în data de 4 noiembrie 2006, iar în ceea ce o privește
pe inculpată nesinceritatea declarației de nerecunoaștere a infracțiunii de
omor.
S-a
considerat că existența urmelor biologice descoperite în interiorul garsonierei
pe care o ocupa victima și în care s-a evidențiat profilul genetic al celor doi
inculpați, indică în mod cert prezența recentă a acestora în locuință, iar
valabilitatea ca probă a raportului de constatare biocriminalistică efectuat
este dincolo de orice îndoială, un astfel de procedeu fiind în măsură să
excludă profilul genetic al unei persoane cum a fost cazul de exemplu, al
concubinului inculpatei, martorul T.R.
Mai
mult, probabilitățile exprimate în raport sunt absolut convingătoare, de ex.
probabilitatea ca o altă persoană să se substituie inculpatei în profilul
genetic găsit pe cuțitul găsit la fața locului este de 1 la 276243 indivizi, în
măsura în care populația mun. Cluj-Napoca era estimată la 1 ianuarie 2008 la
309.300 locuitori.
În
același timp, pe sticla de votcă marca K., găsită la fața locului a fost
identificat un amestec de profile genetice ce provin de la minim 3 persoane iar
o altă persoană din populația caucaziană care să o substituie pe inculpată ar
putea fi regăsită la un număr mai mare de 1.036.269.430 indivizi.
Acest
mijloc de probă reprezintă cel mai eficient instrument de identificare a
persoanelor în medicina legală și investigațiile de ordin criminalistic, precum
și cel mai fiabil și totodată, informativ instrument disponibil în prezent,
puterea sa de excludere fiind absolută, ceea ce face posibilă exonerarea rapidă
și definitivă a suspecților inocenți, cum a fost în cazul de față, situația
martorului T.R..
Într-o
anchetă, un test genetic poate spune dacă profilul ADN al unei persoane
suspecte corespunde cu profilul ADN obținut dintr-o probă biologică prelevată
de la locul crimei, însă singură această probă nu poate conduce la stabilirea
vinovăției unei persoane.
În
cazul de față, aceste probe științifice s-au completat cu alte probe
administrate în cauză din care rezultă fără dubiu că, atât inculpatul M.N., cât
și inculpata A.A.K. au lipsit de la domiciliu în dimineața zilei de 4 noiembrie
2006 când viața victimei a fost suprimată, inculpatul a fost văzut la fața
locului în dimineața crimei, și-a manifestat în mod repetat temerea că ar putea
fi acuzat, a fost văzut cu bani asupra sa, mai mulți ca de obicei, are un
comportament violent, în timp ce inculpata se confrunta cu lipsuri materiale,
fiind în imposibilitate de a-și achita chiria și la un moment dat, anterior
crimei a apelat la sora sa pentru ajutor, în ciuda relațiilor pe care le avea
cu aceasta.
S-a
mai precizat faptul că inculpata A.A.K. a fost supusă testului poligraf,
raportul de constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat, din
data de 22 ianuarie 2007 evidențiind la întrebările relevante pentru cauză,
reacții specifice comportamentului simulat.
Rezumând
cele de mai sus, a rezultat că în data de 4 noiembrie 2006, cel mai probabil
înainte de ora 10.00, inculpații A.A.K. și M.N., în baza unei înțelegeri
prealabile, s-au deplasat la locuința victimei A.A., suprimându-i viața prin
violență și i-au incendiat garsoniera în scopul ștergerii urmelor, sustrăgând
suma de aproximativ 100 lei.
Martora
C.M.M. a arătat că victima avea aproximativ 2 milioane lei în poșetă, că a
plătit taxiul cu care s-au deplasat la și de la restaurantul tatălui ei în data
de 3 noiembrie 2006, ceea ce însemna că trebuia să mai aibă niște bani asupra
sa, însă în poșeta găsită la fața locului nu s-au găsit sume în lei, ceea ce
demonstrează faptul că acestea au fost sustrase.
În
plus, așa cum a rezultat din declarația părții vătămate A.E., la venirea în
țară victima a avut într-adevăr în bancă suma de 1000 euro din care i-a dat
părții vătămate suma de 800 euro, iar în locuința victimei a fost găsită suma
de 185 euro, ceea ce confirmă declarația părții vătămate.
Fără
îndoială, ceea ce s-a petrecut în garsoniera victimei A.A. în data de 4
noiembrie 2006, în cursul dimineții, respectiv modalitatea concretă în care
inculpații au acționat pentru a-i suprima viața și pentru a ascunde urmele
infracțiunii, prin incendierea garsonierei, nu se va putea stabili cu
exactitate în lipsa recunoașterii celor doi inculpați.
Ceea
ce este cert este faptul că moartea victimei a fost una violentă și s-a datorat
unei lovituri de cuțit, cuțit pe care s-a găsit sângele inculpatei, că pe alte
bunuri din locuință s-au găsit urme biologice provenind de la ambii inculpați
și că prezența acestora nu este explicabilă prin prisma declarațiilor acestora,
că inculpații au avut atât ocazia, cât și mobilul comiterii faptelor, asupra inculpatului
M.N. fiind văzute anumite sume de bani.
Raportat
la conținutul Deciziei nr. 35 din 22 septembrie 2008 pronunțate în interesul
legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la încadrarea
juridică a faptei de omor urmată de dezmembrarea ori incendierea cadavrului în
scopul ascunderii omorului, în baza art. 334 C. proc. pen. instanța a dispus
schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în actul de sesizare în
sarcina celor doi inculpați, din infracțiunea de omor deosebit de grav prev. de
art. 174, 175 lit. a) și c) și art. 176 lit. d) C. pen. în infracțiunile de
omor deosebit de grav prev. de art. 174, 175 lit. a) și c) și art. 176 lit. d)
C. pen. și profanare de morminte, prev. de art. 319 C. pen., câtă vreme după
comiterea omorului, inculpații au incendiat cadavrul victimei în vederea
ascunderii faptei comise, fiind vorba despre două fapte distincte, succesive,
aflându-ne în acest caz, în prezența unor infracțiuni concurente. Astfel,
infracțiunea de profanare de morminte, prev. de art. 319 C. pen. se săvârșește
cu intenție, ca formă de vinovăție, însă aceasta în ambele sale modalități,
directă ori indirectă, în situația descrisă în speță fiind vorba despre
intenția indirectă, deoarece făptuitorii, deși nu au dorit să aducă atingere sentimentului
de respect datorat morților, au acceptat producerea unei asemenea urmări ca
efect al acțiunii lor de ascundere a omorului.
S-a
apreciat așadar, că mijloacele de probă administrate pe tot parcursul
procesului penal sunt în măsură să conducă la concluzia indubitabilă a
vinovăției celor doi inculpați, aceștia urmând a răspunde penal pentru faptele
lor.
În
drept, faptele inculpaților A.A.K. și M.N. care în dimineața zilei de 4
noiembrie 2006, au acționat în comun și au suprimat prin violență viața victimei
A.A. (sora și respectiv mătușa lor), în urma unei înțelegeri prealabile în
scopul de a o deposeda de bani, sustrăgând ulterior suma de 100 RON de la
aceasta și incendiindu-i locuința, în scopul ștergerii urmelor, întrun