Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 464/2013

CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 464/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 512 din 26 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția penală în Dosarul nr. 2125/117/2007 s-a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina celor doi inculpați, din infracțiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 174, 175 lit. a) și c) și art. 176 lit. d) C. pen. în infracțiunile de omor deosebit de grav prev. de art. 174, 175 lit. a) și c) și art. 176 lit. d) C. pen. și profanare de morminte, prev. de art. 319 C. pen., astfel: - inculpata A.A.K., fiica lui E. și R., fără antecedente penale, la pedepsele de: - 22 (douăzeci și doi) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174, 175 lit. a) și c) și art. 176 lit. d) C. pen.; - 12 (doisprezece) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. (1), (2 1 ) lit. a) și c) C. pen.; - 5 (cinci) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prev. de art. 217 alin. (4). C. pen. și - 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 C. pen. În baza art. 33 lit. a) C. pen. s-a constatat că prezentele infracțiuni au fost comise în condițiile concursului de infracțiuni și în baza art. 34 lit. b) C. pen.

s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpata executând pedeapsa cea mai grea, de: - 22 (douăzeci și doi) ani închisoare și s-au interzis drepturile prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani de la data terminării executării pedepsei. În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatei dreptul prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei. În baza art. 350 C. proc. pen.s-a menținut până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea Cluj-Napoca dispusă față de inculpata A.A.K.

În baza art. 88 C. pen.s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv din 11 decembrie 2006 până la 10 mai 2007. - inculpatul M.N., fiul lui C. și A.K., la pedepsele de: - 10 (zece) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174, 175 lit. a) și c) și art. 176 lit. d) C. pen. cu art. 99 C. pen.; - 7 (șapte) ani închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. (1), (2 1 ) lit. a) și c) C. pen. cu art. 99 C. pen.; - 3 (trei) ani închisoare, pentru infracțiunea de distrugere, prev. de art. 217 alin. (4) C. pen. cu art. 99 C. pen. și - 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de morminte, prev. de art. 319 C. pen.

cu art. 99 C. pen. În baza art. 33 lit. a) C. pen.s-a constatat că prezentele infracțiuni au fost comise în condițiile concursului de infracțiuni și în baza art. 34 lit. b) C. pen. dispunând contopirea pedepselor aplicate pentru aceste infracțiuni, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de - 10 (zece) ani închisoare. În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, dar nu înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, și până la terminarea executării pedepsei. S-a constatat că partea vătămată A.E. nu s-a constituit parte civilă în cauză. În baza art. 118 lit. e) C. pen.s-a dispus confiscarea specială de la fiecare inculpat în favoarea statului, a sumei de 50 lei, dobândită prin infracțiune.

S-a stabilit în favoarea Baroului de Avocați Cluj suma de 300 lei reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu (cuvenite av. P.R.M., M., T. și P.P.), care se avansează din F.M.J. În baza art. 191 C. proc. pen. au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 800 lei fiecare. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că victima A.A. locuia singură, într-o garsonieră închiriată, situată în mun. Cluj-Napoca, aceasta având o relație de concubinaj cu numitul M.F., cetățean italian. A.A. obișnuia să-și petreacă parte din timp în Italia, însă s-a întors în România în luna august 2006, fiind vizitată de concubinul său, în cursul lunii octombrie 2006. Părinții victimei A.A.

sunt divorțați, însă aceasta avea relații normale de familie cu tatăl ei A.E., acesta fiind recăsătorit cu numita A.V., dar și cu mama sa G.R., aceasta din urmă ocupându-se de creșterea și educarea minorilor M.N. și M.B.E., aceștia fiind copiii inculpatei A.A.K. și deci, nepoții victimei. Dacă relațiile de familie erau normale și apropiate, între victimă și părinții săi, din probele administrate în cauză a rezultat că între victimă și sora sa, inculpata A.A.K., relațiile erau deteriorate, motivul fiind relația de concubinaj pe care inculpata o avea cu martorul T.R., relație cu care victima nu era de acord, deoarece din această cauză, copii surorii sale se aflau în grija bunicii lor și în plus, din spusele nepoților, victima aflase că susnumitul o agresa fizic pe sora sa.

În ciuda acestui fapt, victima A.A. era cea care suporta chiria garsonierei în care mama sa, G.R. și cei doi minori locuiau, susținându-i material pe aceștia, în condițiile în care mama lor nu contribuia cu nimic la creșterea lor, mai mult avea, la rândul său dificultăți financiare, locuind în chirie împreună cu concubinul ei, într-o garsonieră aparținând martorei R.I., situată în mun. Cluj-Napoca, în data de 3 noiembrie 2006 aceasta urmând a achita chiria restantă pentru locuință, fără însă a dispune de resursele necesare. În seara zilei de 3 noiembrie 2006, victima A.A. a participat la o petrecere organizată la restaurantul tatălui ei, A.E., petrecere de la care a plecat în jurul orelor 23.00, când s-a dus acasă cu un taxi, împreună cu martora C.M.M.

iar între orele 23.30 și 2.00 noaptea, a vorbit la telefon cu concubinul său, martorul M.F., care se afla în Italia. În dimineața zilei de 4 noiembrie 2006 victima era așteptată în jurul orei 9.00-10.00 la restaurantul tatălui său pentru a ajuta la curățirea localului, însă nu și-a făcut apariția. Din acest motiv martorul W.A.V., fiul adoptiv al tatălui victimei, a sunat-o pe telefonul mobil în jurul orei 10,00, însă fără ca cineva să îi răspundă. După cum a rezultat din procesul verbal de intervenție al Detașamentul de Pompieri Cluj-Napoca, la orele 12.56 în data de 4 noiembrie 2006, în urma unei sesizări, s-a intervenit pentru stingerea unui incendiu produs în garsoniera unde locuia victima A.A., a cărui ușă a fost găsită deschisă, iar după stingerea incendiului a fost găsit pe scheletul unui pat, cadavrul victimei A.A., parțial carbonizat.

(fila 8 d.u.p.) Cu ocazia cercetării la fața locului s-a găsit pe pieptul cadavrului, ce se afla în decubit dorsal pe scheletul unui pat, salteaua fiind complet arsă, un cuțit cu mâner de plastic de culoare neagră. Lângă pat au fost găsite o sticlă de gin marca B. și o sticlă de votcă marca K., toate aceste obiecte fiind ridicate în vederea cercetărilor (f. 9-45 d.u.p.). Potrivit raportului de constatare medico-legală moartea victimei A. A. a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice prin aspirat sanguin traheo bronșic consecutiv unei plăgi transfixiante cu punct de pornire la nivelul regiunii planșeului bucal drept până la nivelul hipofaringelui în jumătatea dreaptă. Leziunea tanato generatoare s-a produs prin lovire activă, cel mai probabil cu un corp înțepător între leziune și deces existând legătură directă de cauzalitate.

Pe suprafața cadavrului s-a mai găsit o leziune în regiunea latero cervicală dreaptă între linia inferioară produsă prin lovire cu un corp tăietor înțepător, posibil cuțitul corp delict găsit pe pieptul cadavrului (f. 57-68 d.u.p.).

Arsurile de pe suprafața cadavrului au survenit post mortem potrivit medicului legist, care a mai arătat într-un supliment al raportului de constatare, că nu se poate preciza cu exactitate ora decesului, dar că acesta a survenit în data de 4 noiembrie 2006, în cursul dimineții sau cel mai probabil, al amiezii.(f. 70 d.u.p.) Cercetările efectuate ulterior, au condus la conturarea unor elemente de vinovăție a celor doi inculpați, care au și fost trimiși în judecată, și în opinia instanței de judecată, aceștia fiind autorii infracțiunilor deduse judecății, din probele administrate în cauză, atât pe parcursul urmăririi penale, cât și pe parcursul cercetării judecătorești rezultând că, în dimineața zilei de 4 noiembrie 2006 pe fondul relațiilor alterate cu victima și a dificultăților financiare în care se afla inculpata A.A.K.

aceasta a suprimat viața victimei, i-a sustras o anumită sumă de bani, după care i-a incendiat garsoniera în scopul ștergerii urmelor, în această activitate infracțională fiind atras și fiul ei, inculpatul minor M.N. De menționat este faptul că în cauză a fost dispusă și efectuată o constatare tehnico științifică biocriminalistică la Institutul de Criminalistică din cadrul I.G.P.R., stabilindu-se că pe gâtul sticlei de gin marca B., ridicată de la fața locului, se află urme ce conțin un amestec de profile genetice aparținând victimei A.A., inculpatei A.A.K. și inculpatului M.N. În raport se arată că o altă persoană din populația caucaziană care să o substituie pe inculpată la crearea urmei, ar putea fi regăsită la un număr mai mare de 31.746.032 indivizi iar o altă persoană care să substituie pe inculpat la un număr mai mare de 29.411.764.706 indivizi.

De asemenea, pe sticla de votcă marca K. a fost găsit profilul genetic al inculpatei A.A.K., posibilitatea ca o altă persoană din populația caucaziană care să o substituie putând fi regăsită la un număr mai mare de 1.036.269.430 indivizi. Pe cuțitul corp delict au fost găsite urme de sânge aparținând atât victimei A.A. cât și inculpatei A.A.K., posibilitatea ca o altă persoană din populația caucaziană care să o substituie, putând fi regăsită la un număr mai mare de 276.243 indivizi. Plecând de la concluziile acestui raport de constatare tehnico-științifică biocriminalistică, care reprezintă o foarte importantă probă în sensul că cei doi inculpați au comis faptele de care sunt învinuiți, coroborate cu declarațiile celor doi inculpați, dar și cu ansamblul celorlalte mijloace de probă administrate pe parcursul procesului penal, toate acestea fiind privite ca un întreg, ca o sumă de indicii s-a considerat că vinovăția inculpaților este dincolo de orice îndoială.

Trebuie precizat încă de la început faptul că era de notorietate printre membrii familiei și cei apropiați părților, că victima dezaproba relația de concubinaj a inculpatei A.A.K. cu martorul T.R., din acest motiv relațiile dintre surori fiind alterate, acestea nu se frecventau reciproc, dar în ciuda acestui fapt, victima avea o relație apropiată cu copiii acesteia, inculpatul M.N. și sora sa, M.B., aceștia din urmă frecventând garsoniera pe care o ocupa victima, ajutând-o chiar la curățenie, undeva în cursul lunii octombrie 2006. Mai mult, anterior întoarcerii victimei în țară, o cheie de la garsonieră s-a aflat în posesia minorei, însă această cheie a dispărut, în condiții pe care tânăra nu le-a putut explica.

În faza de urmărire penală, ca de altfel și în faza de judecată, cei doi inculpați au negat constant comiterea acestor fapte, prezentând fiecare, în cele două faze ale procesului penal, versiuni similare, însă așa cum va rezulta din cele ce urmează, declarațiile acestora au fost oarecum nuanțate de aceștia, pe măsură ce cercetările avansau. Inculpata A.A.K. a declarat în faza de urmărire penală că în data de 4 noiembrie 2006 se afla la locuința sa împreună cu martorul T.R., care a plecat însă de la domiciliu la ora 8.00 și a revenit la ora 11.00. Inculpata a declarat că în intervalul 8.30 - 10.30 ea a fost plecată la cumpărături la magazinul M. din zonă, indicând într-una din declarații și cumpărăturile pe care le-a făcut (f. 238 d.u.p.).

Inculpata a declarat că în jurul orelor 13.50 - 14.50 inculpatul M.N. a sunat-o pe telefonul mobil și i-a spus că victima a decedat iar ea s-a dus repede acolo, de față fiind la această convorbire și martorul T.R. În faza cercetării judecătorești, inculpata A.A.K. a declarat că in dimineața zilei de 04 noiembrie 2006, sâmbăta, s-a trezit pe la orele 7.00, timp în care concubinul său T.R. se pregătea să plece la o lucrare împreună cu fratele sau, spunând ca urmează sa ia un avans. În jurul orelor 8.30-9.00, a declarat inculpata, a plecat la cumpărături in Piața H., însă negăsind ceea ce căuta, a revenit acasă unde a curățat niște cartofi pe care i-a pus la fiert, după care s-a deplasat la M. de unde a cumpărat un chec, o smântână si un plic cu ardei iuți, iar de la un magazin de carne, situat in spatele magazinului M., a luat niște ficat.

A revenit la domiciliu în jurul orei 10,30, pentru ca după circa 30 minute să se întoarcă acasă și concubinul său. În jurul orelor 14.00-15.00 a afirmat că a primit un telefon de la fiul său, care a informat-o despre decesul surorii sale, motiv pentru care a fugit acasă la mama sa, locuința acesteia fiind situată la două blocuri distanta de blocul in care locuia victima A.A. A rămas la locuința mamei sale, deoarece acesteia i s-a făcut rău, fiind chemată salvarea, după sosirea acesteia, ajungând la fața locului și concubinul său T.R., împreună cu care s-a deplasat la fața locului, întâlnindu-se pe drum și cu tatăl său, A.E. Inculpata a recunoscut că nu avea o relație bună cu sora sa, afirmând că prin aprilie-mai 2006, aflându-se in țară, aceasta a sunat-o la telefon spunându-i ca nu vrea să o vadă, din acest moment nemaiavând vreo legătură una cu cealaltă.

Totuși, deși anterior, cu ocazia audierii sale la data de 11 decembrie 2006 inculpata precizase că nu a mai fost în locuința surorii sale din octombrie-noiembrie 2005, în declarația din fața instanței aceasta a arătat că a mai fost în locuința pe care aceasta o ocupa cu chirie, în luna august 2006, împreună cu fiul său, pentru ca acesta să spele haine, însă a afirmat că nu a rămas mai mult de 5 minute în locuință, destul pentru a deschide o ușă de la debara și a observa niște sticle cu băutură, pe care însă nu le-a atins. Inculpata a mai arătat că în dimineața zilei de 4 noiembrie 2006 a vorbit atât cu fiica sa, cât și cu fiul ei pe telefonul mobil al celei dintâi, dar nu a putut preciza ora acestei convorbiri, sau cel puțin momentul când a avut loc, raportat la cele două deplasări ale sale la H. și respectiv, M. dar și că, pe parcurs, nu s-a întâlnit cu nici un cunoscut.

Din lista convorbirilor telefonice efectuate de la numărul de telefon aparținând inculpatei, rezultă că aceasta a apelat numărul de telefon al fiicei sale M.B. în data de 4 noiembrie 2006 la orele 10, la acest moment aceasta vorbind și cu fiul său, care era acasă.(fila 187 d.u.p.) A mai precizat inculpata că în data de 3 noiembrie 2006 a contactat-o telefonic pe martora R.I., proprietara locuinței pe care o ocupa cu chirie, rugând-o să o amâne cu plata chiriei, însă a afirmat că, cu această ocazie, nu a făcut vorbire despre sora sa. (f. 46 dos. inst.) Inculpatul M.N. a arătat în declarația sa olografă dată în faza de urmărire penală că în data de 4 noiembrie 2006 s-a trezit la ora 9, a ajutat prin casă la curățenie și la solicitarea bunicii sale, a plecat după niște cumpărături însă cu aproximativ 10 minute înainte de acest moment, fiind în locuință, au auzit el și bunica sa, sunetul sirenei mașinii de pompieri.

Mergând după cumpărături a trecut și pe la prietenul său J.T., pentru a-i spune că nu poate ieși afară înainte de ora 16. În declarația din data de 6 noiembrie 2006, inculpatul a declarat că s-a trezit la ora 9, în dimineața zilei de 4 noiembrie 2006, după el trezindu-se bunica și sora sa, că a mers după ouă și lapte la circa 3-4 ore după ce s-a trezit, făcând aceste cumpărături la magazinul de la parterul blocului, înainte trecând și pe la prietenul său J.T. A afirmat înainte de a pleca de acasă, a auzit sirenele mașinii pompierilor și că după ce au aflat vestea de la martorul W.A. care a sunat-o pe sora sa, a anunțat-o despre deces și pe mama sa, telefonându-i de la un telefon public cu o cartelă pe care sora sa i-a pus-o la dispoziție.

A mai arătat inculpatul că a văzut victima, ultima dată, în preziua morții acesteia, când a ajutat-o să ducă un monitor de calculator și în plus, arată că în timp ce își făcea un ceai, în data de 6 noiembrie 2006, s-a ars la un deget. Recunoaște de asemenea, inculpatul că discutând în data de 5 noiembrie 2006 cu martora C.M., vânzătoarea de la magazinul situat la parterul blocului în care locuiește, și-a exprimat temerea că va fi bănuit de comiterea crimei. Ulterior, inculpatul a mai fost audiat în zilele de 14 decembrie 2006 și respectiv 2 martie 2007, împrejurările noi despre care a făcut referire fiind acelea că obișnuia să joace la pariuri sportive, însă că nu a câștigat niciodată, precum și faptul că în ziua decesului mătușii sale, întâlnindu-se cu prietenul său J.T.

i-a spus acestuia că ar avea în locuința mătușii sale suma de 500 euro și că se teme că banii au ars. Cu ocazia audierii sale în fața instanței de judecată, inculpatul M.N. a declarat că în data de 04 noiembrie 2006, s-a trezit pe la ora 9.30, iar după cca. 10 minute a sunat mama sa, în realitate telefonului fiind dat la ora 10,00. Afirmă că, până la ora 12.00, împreuna cu bunica si sora sa s-au uitat la televizor, după care bunica i-a cerut să meargă la magazinul situat la colțul blocului, după lapte si oua. Înainte de face cumpărăturile respective, afirmă inculpatul, a trecut pe la prietenul său T., pentru a-l anunța că nu poate ieși afară decât după orele 17. A precizat inculpatul că, înainte de a ieși din casă pentru a merge la cumpărături, a auzit niște sirene, despre care bunica sa a spus că sunt ale mașinilor de pompieri și că a lipsit circa 30 minute.

Totodată, a arătat inculpatul că ultima dată a fost in locuința mătușii sale, vineri 03 noiembrie 2006, pe la ora 8.30, pentru a-i duce un monitor, când a rămas cca 20 minute și că, cu ocazia unei vizite pe care i-a făcut-o acesteia, a văzut-o servind pe cineva cu votcă K. Inculpatul a recunoscut împrejurarea că i-a spus prietenului său T., că in locuința mătușii sale s-ar afla 500 euro, care i-ar aparține, însa nu a putut explica de ce a făcut aceste afirmații și a susținut că într-una din zilele următoare s-a ars la un deget. Nu a putut preciza inculpatul dacă, la momentul când i-a sunat mama lor, aceasta era acasă ori la cumpărături și a afirmat că în locuința mătușii sale, în debaraua de la intrare erau sticle de băuturi în vecinătatea detergentului de rufe, explicând că astfel, este posibil să le fi atins.

(f. 47 dos. inst.) În dimineața zilei de 4 noiembrie 2006, într-o încăpere situată la parterul blocului unde locuia victima, începând cu orele 9,00, a avut loc o ședință a Asociației de Locatari, așa cum rezultă din declarațiile martorului R.I. - președintele asociației, și din copiile xerox ale caietului de procese-verbale ale ședinței (f. 96-101 d.u.p.). Potrivit declarației martorului R.I. din faza de urmărire penală, dată în 07 martie 2007, în jurul orelor 9.00, cu puțin timp înainte de începerea ședinței, l-a văzut intrând pe ușa blocului pe inculpatul M.N., pe care l-a și întrebat unde merge, acesta spunând că merge până la mătușa lui. Nu au trecut 5 minute și martorul l-a văzut pe inculpatul minor plecând, întrebându-l de ce a stat așa de puțin, fără ca minorul să răspundă ceva.

În continuare afirmă martorul, ședința a durat până la orele 11.00 când a urcat în apartamentul său, pentru ca, după circa 5-10 minute, să fie anunțat de către martora B.R. că există un incendiu într-o garsonieră situată la parterul blocului. Cu ocazia audierii sale în faza de judecată, martorul R.I. a susținut aceleași aspecte, fiind ferm în privința datei și orei când l-a văzut pe inculpat mergând spre locuința mătușii sale, precizând însă, că acesta nu a rămas decât 1-2 minute, martorul opinând că probabil, nici nu a intrat în garsonieră, din cauza timpului prea scurt. A arătat martorul că inculpatul a venit și a plecat în fugă și în plus, a declarat că pompierii au ajuns la fața locului în jurul orei 11-11,30, deși în procesul verbal de intervenție este consemnată ora 12,56.

Faptul că inculpatul M.N. a susținut că în realitate, a fost văzut de martorul R.I. în data de 3 noiembrie 2006 când a mers la mătușa sa, să o ajute să ducă un monitor, însă inculpatul a precizat totodată, că a rămas circa 20 minute în locuința acesteia or, martorul declară că inculpatul nu a rămas decât câteva minute și este ferm atunci când afirmă că l-a văzut pe inculpat în data de 4 noiembrie 2006. În legătură cu aceste din urmă aspecte, s-a procedat la audierea martorilor B.R. și Ș.G., vecini cu victima și au fost audiați cei doi agenți de poliție care s-au prezentat la fața locului, martorii M.L. și P.C.

Astfel martora B.R., locatară a imobilului în care locuia și victima, și vecină de palier cu aceasta, în declarația sa din data de 09 martie 2007 a arătat că într-adevăr, în data de 04 noiembrie 2006 a avut loc o ședință a asociației de locatari începând cu ora 9,00 care a durat până la orele 11,00 și că, trecând pe lângă ușa acesteia, nu a remarcat nimic suspect însă după circa trei sferturi de oră, deci pe la ora 11,45 a anunțat-o o vecină că din garsoniera victimei iese fum și atunci l-a anunțat pe președinte. În fața instanței, aceeași martoră a declarat că ședința ar fi durat în realitate până la orele 10,30 și după terminarea ei, trecând pe lângă garsoniera victimei, nu i-a atras nimic atenția, însă în jurul orei 11-11,20 un vecin a anunțat-o despre incendiu.

Martorul Ș.G. a fost audiat doar în faza cercetării judecătorești, fiind de asemenea, locatar al imobilului situat pe strada D., și a arătat că a fost anunțat despre incendiu după ora 12,00 și a fost persoana care a deschis ușa locuinței, care era închisă, dar neasigurată cu cheia din interior, la câteva minute după aceea ajungând la fața locului pompierii. În faza de urmărire penală a fost depus la dosar un proces verbal (fila 6) întocmit de agenții de poliție M.D. și P.C., din care rezultă că la data de 4 noiembrie 2006 în jurul orei 12,50 au fost dirijați de ofițerul de serviciu la adresa str. D. unde ar fi izbucnit un incendiu, fiind așteptați la fața locului de martorul Ș.G. În fața instanței, martora M.D.

a precizat că, de la momentul sesizării lor, au ajuns la fața locului în aproximativ 5 minute, cam în același timp cu pompierii, declarând că ora consemnată în procesul verbal depus la fila 6, ca fiind ora sesizării, este ora reală, cu o marjă de 15 minute în plus ori în minus. La rândul său, martorul P.C. a precizat că ușa garsonierei era închisă, dar neasigurată din interior, și că ora consemnată în procesul verbal ca fiind ora la care au fost anunțați, respectiv ora 12,50, să se deplaseze la fața locului este cea reală și au ajuns acolo de la acest moment, în circa 3-4 minute. Coroborând toate aceste declarații ale martorilor cu datele consemnate în raportul și procesul verbal de intervenție din 04 noiembrie 2006 întocmite de Inspectoratul Pentru Situații de Urgență A.I.

al Județului Cluj-Detașamentul de pompieri Cluj-Napoca, respectiv în procesul verbal întocmit de organele de poliție, rezultă că evenimentul a fost anunțat la ora 12.50 - 12.54, că la ora 13.00 - 13.04 pompierii au ajuns locul intervenției iar la ora 13.06 a fost localizat incendiul, consecințele acestuia fiind lichidate la ora 13.30. În condițiile în care atât organele de poliție cât și pompierii au ajuns la fața locului, în jurul orei 12,55, deci la foarte scurt timp de la sesizarea incendiului, făcută de un locatar al blocului unde locuia victima, sesizarea celor două instituții având loc la puțin timp după ce locatarii imobilului au observat că din garsoniera ocupată de A.A. ieșea fum, este cert că susținerile martorului R.I., care plasează momentul sosirii pompierilor la fața locului undeva în jurul orei 11-11,30 nu pot fi reale.

Oricum, declarația martorului R.I. prezintă o importanță sporită din perspectiva susținerilor acestuia, care îl plasează pe inculpatul minor la fața locului, undeva cu foarte puțin timp înaintea orei 9 dimineața, deși inculpatul a susținut constant că la ora respectivă dormea la domiciliul său, arătând succesiv în declarațiile sale că s-a trezit fie la ora 9, fie la ora 9,30. Pe de altă parte, partea vătămată A.E., tatăl victimei a declarat la data de 4 noiembrie 2006 într-o declarație olografă, că în seara anterioară victima a plecat de la restaurant spre domiciliul său în jurul orei 23,00 și că a fost anunțat despre cele întâmplate de organele de poliție care l-au contactat telefonic în jurul orei 13,30.

În declarația din data de 12 decembrie 2006 partea vătămată declară că, după aflarea veștii, a ajuns la garsoniera în care locuia fiica sa în jurul orei 14,00 și a mai precizat că la întoarcerea în țară, fiica sa avea în bancă suma de 1000 euro, din care i-a împrumutat suma de 800 euro și a descris relațiile dintre cele două fiice ale sale, ca fiind alterate, motivul acestei situații fiind relația inculpatei cu martorul T.R. Ulterior, la data de 24 ianuarie 2007 fiind din nou audiat, partea vătămată A.E. a relatat o discuție între inculpată, aflată la acel moment în stare de arest preventiv și martorul T.R., în care cea dintâi insista ca cel din urmă să-și amintească că în data de 4 noiembrie 2006 a fost plecat de acasă, iar la întoarcere avenit cu 4 ardei iuți, pe care acesta i-ar fi luat de la sora sa.

În plus, a arătat partea vătămată că în joia dinaintea decesului A. a luat de la el câțiva ardei iuți, pe care nu a avut timp să îi gătească, însă în ciuda acestui fapt, când a verificat, a constatat că ardeii iuți nu mai erau în frigiderul acesteia. A mai arătat partea vătămată că nu a văzut sticle cu băutură în locuința victimei. Actuala soție a părții vătămate A.E., martora A.V. a declarat cu ocazia primei sale declarații din faza de urmărire penală că au aflat despre deces în jurul orei 13,30, și că în data de 5 noiembrie 2006 discutând la telefon cu concubinul italian al victimei, acesta i-ar fi spus că a discutat cu A. în dimineața zilei de 4 noiembrie 2006, în jurul orei 9 și că aceasta era pregătită să meargă la restaurantul tatălui său.

Ulterior, martora a declarat, la data de 24 ianuarie 2007, că martorul W.A.W. o sunase pe A. în jurul orei 10.00, însă fără succes, în dimineața zilei de 4 noiembrie 2006 și că l-a însoțit pe soțul său la fața locului, după ce au aflat vestea, unde au apărut undeva în jurul orei 14 - 14.30, inculpata și concubinul acesteia. A mai precizat cu acest prilej martora că, în preziua morții sale, victima i-a relatat că a fost sunată de sora sa pentru a-i cere bani. În fața instanței de judecată, martora A.V. (fila 61) a declarat că au fost anunțați despre deces în jurul orei 13,00 și a precizat ca reală împrejurarea că victima i-ar fi spus că sora sa i-a cerut bani, dar nu a putut preciza dacă a făcut acest lucru personal, telefonic ori prin intermediul mamei sale.

De menționat la acest moment este faptul că audiat fiind, în data de 09 noiembrie 2006, concubinul victimei martorul M.F. (fila 89-90 d.u.p.) a arătat că într-adevăr, a avut o discuție telefonică cu A., în noaptea de 3/4 noiembrie 2006, între orele 23.30-2.00, când aceasta i-a relatat că și-a petrecut ziua la restaurantul tatălui său și că intenționează să meargă acolo și în ziua următoare, iar în dimineața zilei de 4 noiembrie 2006 pe la orele 7.00 a primit de la aceasta un sms, conținând un mesaj amoros. A confirmat martorul și faptul că în luna august 2006 i-a trimis acesteia suma de 1000 euro într-un cont deschis la B.T. S-a reținut că rezultă din cele expuse că faptele au fost comise în intervalul cuprins între noaptea de 3 noiembrie 2006, orele 23.00, când victima a ajuns acasă de la petrecerea organizată la restaurantul tatălui său și data de 4 noiembrie 2006 ora 12.56, ora intervenției pompierilor.

Acest interval de timp este cel mai larg admisibil însă, așa cum corect s-a apreciat de către procuror, în realitate el trebuie mult restrâns, în condițiile în care victima a purtat o discuție telefonică cu concubinul său până în jurul orei 2.00 noaptea, iar primele semne ale incendiului au fost observate în jurul orele 11,30-12,00, la momentul declanșării incendiului victima fiind decedată, moartea sa datorându-se leziunii produse prin lovire cu un corp înțepător, respectiv cuțitul găsit la fața locului, astfel cum rezultă din concluziile actului medico-legal (f. 58-60 d.u.p.) și nu arsurilor care nu au avut caracter vital, fiind produse după deces. În plus, având în vedere susținerile martorului M.F.

legat de primire acelui sms de la victimă în cursul dimineții zilei de 4 noiembrie 2006, coroborat cu împrejurarea că victima era îmbrăcată cu haine de stradă și încălțată cu botine așa cum rezultă din procesul verbal de cercetare la fața locului (f. 10 d.u.p.), a rezultat că, cel mai probabil omorul a fost comis în cursul dimineții, după ce victima s-a trezit și s-a îmbrăcat în scopul de a merge la restaurantul tatălui său, până la orele 10.00, oră la care victima a fost contactată telefonic de martorul W., fără succes. A fost remarcat și faptul că nu s-au găsit urme de forțare a ușii de acces în garsoniera victimei, ceea ce denotă faptul că aceasta a deschis ușa de bunăvoie, probabil pentru că cunoștea persoana sau persoanele care o vizitau.

Martorul W.A.V. (f. 77 d.u.p), fiul adoptiv al părții vătămate A.E. a declarat în fața procurorului, că aproximativ în jurul orei 13,30, după aflarea veștii despre A., a contactat-o telefonic pe martora M.B., spunându-i că a avut loc un accident. În fața instanței de judecată, la data de 24 ianuarie 2008, martorul declară că ar fi aflat despre decesul A. în jurul orei 12,00 de la un polițist care i-a căutat la domiciliu, însă această împrejurare nu poate fi reală, la acel moment polițiștii încă nu fuseseră sesizați, deci nicidecum nu puteau să îl fi anunțat pe tatăl victimei despre cele întâmplate, nefiind la rândul lor în cunoștință de cauză. A declarat martorul că a sunat-o pe B., după aproximativ o jumătate de oră, însă din discuția avută cu aceasta și-ar fi dat seama că nu știe nimic, motiv pentru care a resunat-o după o oră sau două.

Totodată, martorul a confirmat faptul că a sunat-o pe A. în dimineața zilei de 4 noiembrie 2009 fără ca aceasta să îi răspundă. (f. 60 dos.inst.) Martora C.M.M. (fila 83 d.u.p) a arătat, cu ocazia audierii sale în fața procurorului, dincolo de faptul că cele două surori nu erau în relații bune și nu se vizitau de mai bine de 1 an și aceea că, împreună cu victima s-au deplasat la petrecerea organizată la restaurantul lui A.E. și că tot împreună au plecat spre casă în jurul orei 24.00. În fața instanței de judecată, martora C.M.M. arată că în data de 3 noiembrie 2006 a mers la locuința victimei pe la orele 19,30 și împreună au plecat la petrecere, cu acea ocazie, observând că locuința era curată și ordonată, fără haine ori sticle sau alte obiecte împrăștiate și au rămas la restaurant până în jurul orei 24.00.

Totodată, martora a precizat că, cu ocazia unei vizite făcută victimei în cursul lunii octombrie 2006, într-o perioadă când aceasta își zugrăvea garsoniera, a remarcat în cămară printre altele, și o sticlă de votcă, a cărei marcă nu o poate preciza. Martora C.M., vânzătoare la magazinul situat la colțul blocului unde inculpatul locuia și de unde susține că ar fi cumpărat lapte și ouă, a declarat inițial că, în data de 4 noiembrie 2006, nu reține ca inculpatul să fi cumpărat ceva de la magazin (f. 120 d.u.p.), declarația sa fiind dată la 2 zile după comiterea faptei. La confruntare însă, martora a arătat că l-a văzut prima dată pe învinuit în jurul orelor 13.00-14.00 și că acesta ar fi cumpărat totuși ceva de la magazin, acest lucru fiindu-i adus aminte de către învinuitul însuși cu care se întâlnea în fiecare zi (f. 155 d.u.p.).

Este de menționat că această confruntare a avut loc la 29 ianuarie 2007, la aproape 3 luni de la comiterea faptei, ocazie cu care martora „și-a adus aminte" atât de oră cât și de faptul că inculpatul a cumpărat ceva de la magazin, lucru pe care l-a negat la 2 zile de la comiterea faptei și că memoria i-a fost ajutată de către inculpat. S-a apreciat că este evident că inculpatul a încercat să determine schimbarea declarațiilor martorilor care demonstrau că și el a fost ieșit din casă în intervalul critic, martori care provin din anturajul său. În fața instanței de judecată, martora C.M.

infirmă cu fermitate susținerile inculpatului în sensul că ar fi cumpărat lapte și ouă de la magazinul în care lucra, sens în care a precizat că în dimineața de 4 noiembrie 2006 a făcut curățenie în magazin, motiv pentru care nu reține să fi intrat cineva înăuntru, și că l-a văzut pe inculpat însoțit de sora sa ieșind din bloc în jurul orei 13.00, cu mențiunea că a auzit sirenele pe la orele 11.00 - 12.00. S-a considerat că și în acest caz, martora a devansat cu un anumit interval, orele precizate mai sus, deoarece așa cum s-a arătat, deja incendiul a fost anunțat după orele 12,50, pompierii intervenind pentru stingerea incendiului după orele 12,56, anunțarea membrilor familiei fiind ulterioară.

În legătură cu comportamentul inculpatului M.N. din ziua crimei și cu reperele orare pe care acesta le-a precizat, s-a reținut că prezintă relevanță în afara declarațiilor martorei C.M. și declarațiile surorii sale, ale bunicii G.R. și ale prietenului său J.T. Astfel bunica inculpatului, martora G.R. a declarat în fața procurorului că în data de 4 noiembrie 2006, s-ar fi trezit după inculpat, pe la orele 9, iar în jurul orelor 10.00, l-a trimis pe inculpat să cumpere ouă și lapte, dându-i în acest scop suma de 50.000 lei, că inculpatul ar fi trebuit să se ducă doar până la magazinul de la parterul blocului însă a lipsit destul de mult, probabil o jumătate de oră (f. 140 d.u.p.). În fața instanței de judecată, martora a declarat că s-a trezit după nepotul său și înaintea nepoatei și că l-a trimis pe băiat după unele cumpărături, fără a putea preciza ora, însă a afirmat că s-a întâmplat acest lucru după ce s-a terminat emisiunea lui C.T.

și că la momentul când s-au auzit sirenele pompierilor inculpatul era încă acasă. La rândul ei, sora inculpatului martora M.B. arată în faza de urmărire penală faptul că inculpatul a ieșit la cumpărăturile arătate în jurul orelor 11.00, și a lipsit circa 40 de minute iar la întrebarea martorei a susținut că a stat așa de mult pentru că a stat de vorbă cu vânzătoarea de la magazin (f. 137-138 d.u.p.). A mai arătat martora că după ce fratele său s-a întors de la magazin a fost sunată de martorul W. care i-a spus că a avut loc un incendiu, că l-a trimis pe N. să vadă ce se întâmplă și că înainte de a fi sunată de F., deci după sosirea lui N. de la cumpărături, a auzit sirenele pompierilor. În fața instanței de judecată, martora arată că, odată cu începerea emisiunii lui C.T.

la P.T., a închis televizorul, susținând că fratele său a mers la cumpărături după ce s-au auzit sirenele pompierilor, lipsind circa 40-50 minute. A mai arătat martora că, înainte ca mătușa sa să se întoarcă din Italia, i-a dispărut cheia pe care o avea de la garsoniera acesteia, susținând că acea cheie era separată de celelalte chei ale sale, deși în faza de urmărire penală a precizat că pe breloc i-au rămas celelalte chei, ceea ce denotă faptul că cheia a fost mai degrabă luată de cineva, decât pierdută. Amănuntele furnizate de cele două martore cu ocazia primelor audieri, dovedesc sinceritatea lor și faptul că au relatat liber cele petrecute în dimineața respectivă, rezultând cu certitudine faptul că inculpatul a plecat de acasă înainte să se audă sirenele pompierilor, prin declarațiile lor ulterioare încercând însă să avanseze ideea că minorul a plecat totuși de acasă, după ce s-au auzit sirenele, astfel încercând să se plieze pe apărările inculpatului.

Celălalt reper oferit de acest martore, cu privire la momentul plecării inculpatului la cumpărături, și anume emisiunea lui C.T., despre care nici una dintre martore nu a făcut vorbire în faza de urmărire penală, iar în faza de judecată se contrazic, bunica afirmând că au urmărit emisiunea, în timp ce nepoata susține că, odată cu începerea acestei emisiuni a închis televizorul, nu se verifică, deoarece din datele furnizate de acest post de televiziune, în data de 4 noiembrie 2006 nu a fost difuzată vreo emisiune cu C.T. S-a mai precizat faptul că inculpatul încă de la început, știind că a comis fapta, a încercat să acrediteze ideea că a plecat la cumpărături în jurul orelor 13.00 când se auzeau deja sirenele mașinii de pompieri, care au venit la intervenția la locuința victimei (f. 200-202 d.u.p.), într-un fel sau altul acesta sugestionându-i pe cei din anturajul său în acest sens.

Martorul J.T. declară în faza de urmărire penală că, în data de 4 noiembrie 2006 în jurul orei 15,00, N. l-a căutat, spunându-i că merge după cumpărături și că, la rândul său l-a căutat pe acesta în jurul orei 15,45 când inculpatul ieșea de la magazinul situat la colțul blocului și că în data de 5 noiembrie 2006 i-ar fi spus că mătușa sa a fost omorâtă în ziua precedentă pe la orele 11,00 și că are în locuința mătușii sale suma de 500 euro, despre care nu știau decât ei doi. A mai precizat martorul că inculpatul avea asupra sa mai mulți bani ca de obicei, sens în care l-a întrebat pe acesta de unde provin, iar inculpatul i-a răspuns că a jucat la pariuri sportive și a câștigat. De asemenea, inculpatul ar mai fi spus și că nu-l interesează banii pe care îi avea în locuința mătușii sale, ci a precizat că îi este frică să nu fie acuzat de moartea mătușii sale, dat fiind că amprentele sale se găsesc în casă.

Inculpatul manifestase de altfel, această „temere" și față de martora C.M. cu care s-a întâlnit în data de 6 noiembrie 2006, după ce o căutase insistent la magazin și în data de 5 noiembrie 2006, foarte important fiind faptul că la momentul discuției cu cei doi martori, asupra sa nu planau nici un fel de bănuieli, urmărirea penală nefiind începută Audiat fiind în fața instanței de judecată, martorul J.T.

declară că de fapt, inculpatul l-a căutat pe la orele 10.00 - 11.00, când i-a și spus că merge la cumpărături, (de observat este faptul că inculpatul afirmă că a plecat la cumpărături undeva după orele 12,00), și că l-a căutat pe acesta în jur de ora 15.00-16.00, menținându-și declarațiile anterioare, referitoare la suma de bani pe care chipurile, o avea la mătușa sa, împrejurarea că se teme să nu fie învinuit de moartea mătușii, faptul că acesta i-a spus că a aflat de la polițiști că fost omorâtă în jurul orei 10.00 sau că l-a rugat să îi facă niște CD-uri cu muzică, ocazie cu care a observat că avea cam 100 lei, mai mult ca de obicei. Martorul arată că l-a întrebat pe inculpat de unde are atâția bani iar inculpatul i-a răspuns că a jucat la pariuri sportive și a câștigat.

De asemenea, inculpatul ar mai fi spus că nu-l interesează acești bani, ci faptul că îi este frică să nu fie acuzat de moartea mătușii sale dat fiind că amprentele sale se găsesc în casă. Oricum, teza că omorul a fost comis undeva în cursul dimineții zilei de 4 noiembrie 2006, probabil până în jur de ora 10,00, oră la care inculpata a discutat telefonic cu fiica sa și cu inculpatul, aceștia fiind la acel moment la domiciliu, în condițiile în care bunica și sora sa s-au trezit după inculpat, (martora M.B.

cu foarte puțin timp înainte de primirea apelului telefonic de la mama sa în jurul orei 10,00), care la ora 9 dimineața, în fugă, a trecut pe la locuința mătușii sale, fiind observat de martorul R.I., în timp ce inculpata în intervalul orar 8,30-10,30 afirmă că nu se afla acasă, ci la cumpărături, deși nu s-a întâlnit cu nimeni pe traseu iar benzile martor ale caselor de marcat ale magazinului M., de unde inculpata susține că a făcut anumite cumpărături, nu confirmă declarația acestuia, produsele specificate de aceasta ca fiind achiziționate din acel loc, nefiind cumpărate în ziua respectivă (f. 181-182 d.u.p.). În plus, perimetrul în care erau situate locuința victimei și locuințele inculpaților, este foarte restrâns, fiind ușor de parcurs distanțele dintre aceste imobile, ceea ce s-a apreciat că a permis inculpaților să se deplaseze cu mare repeziciune între locuința lor și aceea a victimei.

În faza de urmărire penală a fost audiat și martorul T.R., concubinul inculpatei A.A.K., acesta susținând că în dimineața zilei de 4 noiembrie 2006 inculpata ar fi primit un telefon, în intervalul orar 10.00-12.00, fiind anunțată despre decesul surorii sale, ulterior fiind chemat de aceasta la domiciliul mamei sale în jur de ora 14.00-15.00, martorul afirmând că în cursul dimineții nici el, nici A.A. nu au plecat de acasă, trezindu-se pe la orele 9.00. Din lista convorbirilor telefonice efectuate de la numărul de telefon X utilizat de martorul T.R., reiese că în data de 4 noiembrie 2006 au fost efectuate două apeluri către numărul de telefon X aparținând inculpatei, la orele 10,06 respectiv 10,09, ceea ce denotă faptul că aceasta, la acel moment nu era acasă și nici împreună cu concubinul său, însă nu a răspuns la nici unul dintre aceste apeluri.

Această împrejurare vine să întărească ideea că, la acel moment inculpata era probabil, ocupată cu ștergerea urmelor infracțiunii, în mod cert între momentul în care viața victimei a fost suprimată și s-a dat foc garsonierei și până la propagarea incendiului și intervenția pompierilor, trecând un anumit interval de timp, în jurul orei 11.00 când s-a terminat ședința de bloc nefiind prezente încă, semnele incendiului. În două declarații, una dată în fața organelor de poliție și una în fața procurorului martora R.I. a arătat că în data de 4 noiembrie 2006 a fost sunată de către inculpată care i-a spus că nu-i poate plăti chiria și o roagă să o amâne, pentru că sora ei a fost ucisă de către italieni (f. 130,132 d.u.p.) În realitate, telefonul a fost dat de inculpată în data de 3 noiembrie 2006 la ora 8.18 (f. 193 d.u.p.), de pe telefonul martorului T.R.

iar la confruntarea dintre inculpată și martoră, aceasta din urmă a revenit asupra declarației, arătând că în cursul convorbirii telefonice din data de 3 noiembrie 2006 inculpata nu a spus că sora sa ar fi decedat, confirmând aceste împrejurări și în fața instanței de judecată.(f. 114 dos. inst.) Declarația martorei rămâne în continuare relevantă sub aspectul dificultăților financiare ale inculpatei, acesta rezultând a fi mobilul crimei. S-a arătat deja că, în locuința victimei, au fost descoperite urmele celor doi inculpați, pe cuțitul corp delict, găsit pe suprafața cadavrului și pe anumite obiecte aflate în imediata apropiere a acestuia, respectiv două sticle de băutură.

Dacă în privința inculpatului M.N., prezența unor urme create de el în casa victimei ar fi explicabilă, fiind un obișnuit al casei, deși a susținut constant că nu a văzut sticle de băuturi alcoolice în casa mătușii sale și că nu consuma alcool, (chiar dacă în fața instanței a avansat ideea că existau sticle de băutură în casa victimei, mai precis în locul unde ținea și detergentul de rufe) astfel că prezența unor urme create de el pe cele două sticle de băutură aflate în imediată apropiere a victimei, nu se poate explica decât prin faptul că inculpatul a intrat în contact cu acestea, fiind prezent în locuința victimei cu ocazia comiterii omorului, prezența urmelor inculpatei A.A.K. pe obiectele corp delict, inclusiv pe cuțitul cu care s-au aplicat lovituri victimei, apare ca fiind cu totul inexplicabilă, dacă se are în vedere declarațiile acesteia în sensul că nu a mai fost în casa victimei cu circa 1 an înainte de comiterea faptei.

Ambii inculpați și-au nuanțat pe parcurs declarațiile, pentru a explica într-un fel sau altul prezența acestor urme, (afirmând inculpata că totuși, a mai intrat în locuință în cursul lunii august 2006, când s-ar fi uitat intr-o cămară, unde a văzut o cutie cu băuturi, iar inculpatul că a văzut sticle de băuturi în casa victimei, ba chiar a văzut-o pe aceasta servind pe cineva cu votcă) însă neconvingător, motiv pentru care s-a considerat că urmele au fost create de aceștia la data de 4 noiembrie 2006, ele fiind ridicate chiar de pe cuțitul cu care s-a comis crima și pe cele două sticle care au fost găsite în apropierea patului pe care se afla victima, așa cum rezultă din fotografiile judiciare depuse la fila 24 d.u.p., probabil folosite la incendierea garsonierei.

S-a remarcat din aceleași fotografii efectuate la fața locului, dezordinea din cameră, sertarele răsturnate, semn că au fost căutate bunuri care să fie însușite, în condițiile în care martora C.M.M. a precizat că, aflându-se în locuința victimei cu o seară înainte, a remarcat că era ordine și curățenie. Concluziile raportului de constatare biocriminalistică, precum și locul în care obiectele purtătoare de urmă au fost găsite, pe cadavru și în imediata apropiere a acestuia, demonstrează nesinceritatea ambilor inculpați în - privința prezenței lor în locuința victimei în data de 4 noiembrie 2006 iar în ceea ce o privește pe inculpată nesinceritatea declarației de nerecunoaștere a infracțiunii de omor.

S-a considerat că existența urmelor biologice descoperite în interiorul garsonierei pe care o ocupa victima și în care s-a evidențiat profilul genetic al celor doi inculpați, indică în mod cert prezența recentă a acestora în locuință, iar valabilitatea ca probă a raportului de constatare biocriminalistică efectuat este dincolo de orice îndoială, un astfel de procedeu fiind în măsură să excludă profilul genetic al unei persoane cum a fost cazul de exemplu, al concubinului inculpatei, martorul T.R. Mai mult, probabilitățile exprimate în raport sunt absolut convingătoare, de ex. probabilitatea ca o altă persoană să se substituie inculpatei în profilul genetic găsit pe cuțitul găsit la fața locului este de 1 la 276243 indivizi, în măsura în care populația mun.

Cluj-Napoca era estimată la 1 ianuarie 2008 la 309.300 locuitori. În același timp, pe sticla de votcă marca K., găsită la fața locului a fost identificat un amestec de profile genetice ce provin de la minim 3 persoane iar o altă persoană din populația caucaziană care să o substituie pe inculpată ar putea fi regăsită la un număr mai mare de 1.036.269.430 indivizi. Acest mijloc de probă reprezintă cel mai eficient instrument de identificare a persoanelor în medicina legală și investigațiile de ordin criminalistic, precum și cel mai fiabil și totodată, informativ instrument disponibil în prezent, puterea sa de excludere fiind absolută, ceea ce face posibilă exonerarea rapidă și definitivă a suspecților inocenți, cum a fost în cazul de față, situația martorului T.R.

Într-o anchetă, un test genetic poate spune dacă profilul ADN al unei persoane suspecte corespunde cu profilul ADN obținut dintr-o probă biologică prelevată de la locul crimei, însă singură această probă nu poate conduce la stabilirea vinovăției unei persoane. În cazul de față, aceste probe științifice se completează cu alte probe administrate în cauză din care rezultă fără dubiu că atât inculpatul M.N. cât și inculpata A.A.K. au lipsit de la domiciliu în dimineața zilei de 4 noiembrie 2006 când viața victimei a fost suprimată, inculpatul a fost văzut la fața locului în dimineața crimei, și-a manifestat în mod repetat temerea că ar putea fi acuzat, a fost văzut cu bani asupra sa, mai mulți ca de obicei, are un comportament violent, în timp ce inculpata se confrunta cu lipsuri materiale, fiind în imposibilitate de a-și achita chiria și la un moment dat, anterior crimei a apelat la sora sa pentru ajutor, în ciuda relațiilor pe care le avea cu aceasta.

S-a mai precizat și faptul că inculpata A.A.K. a fost supusă testului poligraf, raportul de constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat, din data de 22 ianuarie 2007 (fila 240-242 d.u.p.) evidențiind la întrebările relevante pentru cauză, reacții specifice comportamentului simulat. S-a reținut astfel, că în data de 4 noiembrie 2006, cel mai probabil înainte de ora 10.00, inculpații A.A.K. și M.N., în baza unei înțelegeri prealabile, s-au deplasat la locuința victimei A.A., suprimându-i viața prin violență și i-au incendiat garsoniera în scopul ștergerii urmelor, sustrăgând suma de aproximativ 100 lei. Martora C.M.M.

a arătat că victima avea aproximativ 2 milioane lei în poșetă, că a plătit taxiul cu care s-au deplasat la și de la restaurantul tatălui ei în data de 3 noiembrie 2006, ceea ce însemna că trebuia să mai aibă niște bani asupra sa, însă în poșeta găsită la fața locului nu s-au găsit sume în lei, ceea ce demonstrează faptul că acestea au fost sustrase. În plus, așa cum a rezultat din declarația părții vătămate A.E., la venirea în tară victima a avut într-adevăr în bancă suma de 1000 euro din care i-a dat părții vătămate suma de 800 euro, iar în locuința victimei a fost găsită suma de 185 euro, ceea ce confirmă declarația părții vătămate. Fără îndoială, ceea ce s-a petrecut în garsoniera victimei A.A.

în data de 4 noiembrie 2006, în cursul dimineții, respectiv modalitatea concretă în care inculpații au acționat pentru a-i suprima viața și pentru a ascunde urmele infracțiunii, prin incendierea garsonierei, nu se poate stabili cu exactitate în lipsa recunoașterii celor doi inculpați. S-a reținut că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat unei lovituri de cuțit, cuțit pe care s-a găsit sângele inculpatei, că pe alte bunuri din locuință s-au găsit urme biologice provenind de la ambii inculpați și că prezența acestora nu este explicabilă prin prisma declarațiilor acestora, că inculpații au avut atât ocazia, cât și mobilul comiterii faptelor, asupra inculpatului M.N. fiind văzute anumite sume de bani.

Raportat la conținu

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,98
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2790/2014
Deliberând asupra recursurilor de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 512 din 26 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în baza art. 334 C. proc. pen. anterior s-a dispus sch
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3369/2013
Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 359 pronunțată la 9 octombrie 2012 de către Tribunalul Prahova, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a respins cererea de schimbare a înc
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3215/2013
Asupra recursului penal de față: Prin Sentința penală nr. 114 din 28 martie 2013 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția penală, în Dosarul nr. 12280/117/2012 s-au dispus următoarele: S-a admis cererea formulată de reprezentanta parchetului p
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1477/2012
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 48 din 6 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj au fost condamnați inculpații: 1. P.D.A., la pedepsele de: - 16 ani și 8 luni în
ÎCCJ 2003-10-02
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4175/2003
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 318 din 23 decembrie 2002, Tribunalul Giurgiu, în baza art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., a fost conda
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă