ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1261/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1261/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrările din dosar constată următoarele: Prin sentința penală nr. 454/F din 12 mai 2011, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală, s-au hotărât următoarele: În baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică din infracțiunile prevăzute de art. 9 lit. f) din legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 C. pen. și de art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 13 C. pen. în infracțiunile prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 C. pen. și de art. ll lit. b) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 C. pen. În baza art. ll pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen.
s-a încetat procesul penal cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ca urmare a prescripției speciale a răspunderii penale. În baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul L.Ș.T., la pedeapsa de 8 ani închisoare. În baza art. 65 alin. (1) C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a, b) și c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a desfășura activitatea de administrator în cadrul vreunei societăți comerciale) pe o perioadă de 4 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a, lit. b) și lit. c) C. pen. În baza art. ll lit. b) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 10 luni ani închisoare. În baza art. 65 alin. (1) C. pen. ai s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a, b) și c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a desfășura activitatea de administrator în cadrul vreunei societăți comerciale) pe o perioadă de 3 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a, lit. b) și lit. c) C. pen. În baza art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 10 luni ani închisoare. În baza art. 65 alin. (1) C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a, b) și c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a desfășura activitatea de administrator în cadrul vreunei societăți comerciale) pe o perioadă de 3 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a, lit. b) și lit. c) C. pen. În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite cele trei pedepse cu închisoarea aplicate prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare. În baza art. 35 alin. (3) C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a, b) și c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a desfășura activitatea de administrator în cadrul vreunei societăți comerciale) pe o perioadă de 4 ani, care se execută după executarea pedepsei principale potrivit art. 66 C. pen.
În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a, lit. b) și lit. c) C. pen. În baza art. 118 lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpat suma de 2 425 589 733 lei ROL. În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 14 C. proc. pen. a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice Teleorman și a fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile în cuantum de 174.587 lei și la plata majorărilor de întârziere care se calculează potrivit art. 120 alin. (1) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. În baza art. 348 C. proc. pen.
a fost desființată, în totalitate, factura fiscală din 19 septembrie 2003, factura fiscală din 04 septembrie 2002, factura fiscală din 27 septembrie 2003, factura fiscală din 26 septembrie 2003, factura fiscală din 10 octombrie 2003, factura fiscală din 08 octombrie 2003, factura fiscală din 20 octombrie 2003 și factura fiscală din 17 octombrie 2003. În baza art. ll din Legea nr. 241/2005 s-a instituit sechestru asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile deținute de inculpat. Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 3.000 lei. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul București nr. 4335/P/2004 din data de 24 septembrie 2010, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului L.Ș.T.
pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: înșelăciune faptă prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; fals în înscrisuri sub semnătură privată faptă prevăzută și pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; evaziune fiscală faptă prevăzută și pedepsită de art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplic, art. 13 C. pen.; evaziune fiscală faptă prevăzută și pedepsită de art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic, art. 13 C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. S-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului M.W.M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 43 din Legea nr. 82/1991; S-a dispus neînceperea urmăririi penale față de L.Ș.T.
sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 și al infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 3 din Legea nr. 241/2005 și F.F. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 și art. 290 C. pen. S-a dispus încetarea urmăririi penale față de L.Ș.T. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934. S-a dispus încetarea urmăriri penale față de B.I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen.; art. 290 C. pen. S-a dispus încetarea urmăririi penale față de F.F. sub aspectul infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) C. pen.
S-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului L.Ș.T. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 43 din Legea nr. 82/1991; S-a dispus disjungerea cauzei față de învinuitul P.G. și continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; și L.Ș.T. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 2151 C. pen. și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 pentru competentă supraveghere. În actul de sesizare a instanței s-a reținut că inculpatul L.Ș.T., în anii 2003-2004, a conceput și pus în practică un „plan al unor înșelăciuni" în care a inclus și o serie de acte de natură a zădărnici urmărirea penală împotriva sa, prezentându-se ca victimă, alături de adevăratele părți vătămate.
În cursul cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul, în condițiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen., care nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată. În susținerea acuzării au fost audiați martorii din rechizitoriu iar în apărare s-a achiesat la audierea martorilor din acte și s-a solicitat, în circumstanțiere, proba cu înscrisuri. În acest sens, au fost audiați martorii P.G., Z.T., P.P., C.N., T.M., D.A.S., S.D., B.I., S.M.G., F.A. și F.F. În privința martorului B.I.M. Tribunalul a dispus aplicarea dispozițiilor art. 327 alin. (3) C. proc. pen., întrucât din procesul-verbal încheiat de organele de poliție a rezultat că acesta a decedat la data de 19 martie 2008. De asemenea, față de martorii V.Ș., B.C.E.
și M.W.M. s-a făcut aplicarea art. 327 alin. (3) C. proc. pen., deoarece, cu toate diligentele depuse, aceștia nu s-au prezentat în instanță în vederea audierii. Analizând întreg materialul probator administrat în cursul procesului penal, Tribunalul a reținut următoarele: La data de 22 mai 2003, între SC „G." SRL, reprezentată de Ș.V. și SC „P.P.C." SRL reprezentată de L.Ș.T. (care s-a prezentat ca administrator, deși nu avea această calitate) s- a încheiat contractul de vânzare-cumpărare ce avea ca obiect comercializarea de produse L. din oțel fier beton, plata urmând a fi făcută cu filă CEC, ordin de plată sau numerar (fila 208 din vol. l). De menționat că în acest contract inculpatul L.Ș.T.
a indicat ca sediul al societății comerciale pe o altă stradă și alt număr din Alexandria unde societatea nu a funcționat niciodată. Tot în contractul din 22 mai 2003 s-au prevăzut ca modalități de plată: „3.
Produsele precizate la art. 1 se achită de către client la fiecare livrare, conform facturilor emise de furnizor, cu fila CEC, ordin de plată sau numerar. 3.
Facturile emise de furnizor pentru produsele livrate se vor face în lei la cursul B.N.R. din ziua livrării și vor fi onorate de client în termen de maxim 20 zile calendaristice de la facturare. 3.
Termenul de plată conform art. 3.2. din prezentul contract, se garantează de către client cu fila CEC emisă la data livrării mărfii predată furnizorului". Pentru a-și aduce la îndeplinire activitatea infracțională, inculpatul L.Ș.T. prin firma S.C. „P.P.C." S.R.L. care a fost înființată în anul 1995 ca societate cu răspundere limitată, fiind înregistrată la Registrul Comerțului și ultimul sediul social declarat în Alexandria (sediul nefolosit în realitate). Societatea a fost administrată de numitul Ț.I. până la data de 11 aprilie 2002, când acesta, la solicitarea inculpatului, a cesionat părțile sociale ale societății inculpatului L.Ș.T. , inculpatul plătindu-i doar 3 milioane lei vechi din 5 milioane lei cu cât se înțeleseseră. În aceeași zi, 11 aprilie 2002, la cererea inculpatului L.Ș.T., s-a întocmit procura autentificată sub nr. 594 din 11 aprilie 2002, prin care inculpatul era împuternicit să reprezinte societatea. Deci în momentul săvârșirii înșelăciunii inculpatul nu era administrator legal al S.C. „P.P.C." S.R.L., ci era numai un mandatar. Ulterior, după declanșarea cercetărilor, respectiv în 2004, inculpatul a devenit administrator al S.C. „P.P.C." S.R.L., conform procedurii prevăzute de Legea nr. 31/1990 rep. De precizat că inculpatul L.Ș.T. a indicat ca adresă a sediului societății comerciale o altă stradă și alt număr din Alexandria, deși firma nu funcționa nici la această adresă; înainte de cesionare societatea figura cu sediul în Alexandria, însă nici aici nu a funcționat. De asemenea, S.C. „A.C." S.R.L a fost înființată la data de 11 noiembrie 2002 în București, fiind înregistrată la Registrul Comerțului, având drept asociați pe cetățenii irakieni K.N.A.S. și Y.A.S., primul deținând și funcția de administrator. Din Actul constitutiv al SC A.C. SRL nu rezultă domiciliile celor doi cetățeni irakieni sub aspectul denumirii străzi și numărul imobilului de domiciliu, unde ar fi putut fi identificați. S.C. „A.C." S.R.L. are sediul social declarat într-un apartament de 36,35 m.p. din București, unde își mai au sediul declarat încă 37 de societăți comerciale, cu administratori diferiți. Martorul P.G., fostul proprietar al apartamentului unde S.C. „A.C." S.R.L. are sediul, recunoaște că la această adresă, deși nu mai era proprietar, a „închiriat" cu acte false apartamentul mai multor societăți comerciale, iar pentru S.C. „A.C." S.R.L. a întocmit în fals la 01 octombrie 2002 următoarele documente: a) contract din 01 octombrie 2002; b) adeverință prin care Asociația de Proprietari și-ar fi dat acordul pentru ca societatea să-și desfășoare activitatea la această adresă (fila 74, vol. V); c) declarația prin care 4 locatari și-ar fi dat acordul în sensul funcționării la adresa mai susmenționată a firmei. Procedând astfel, martorul P.G. încasa câte 100 dolari S.U.A. de la fiecare societate „înființată" la această adresă, deși în realitate apartamentul reînchiriat ilegal nu-i mai aparținea din 25 ianuarie 2001, când îl înstrăinase în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea din 25 ianuarie 2001. Prin urmare, în baza contractului încheiat la data de 22 mai 2003, în perioada 23 mai 2003-17 septembrie 2003, S.C. „G.I." S.R.L. a livrat de mai multe ori diferite cantități de oțel beton în valoare totală de 5.160.561.662 lei, suma fiind „achitată" succesiv de S.C. „P.P.C." S.R.L, cu file CEC, iar mai rar în numerar. Multe file CEC emise de S.C. „P.P.C." S.R.L au fost girate de S.C. „G.I." S.R.L. către furnizorii săi și s-au dovedit a fi emise fără acoperirea necesară în cont, așa cum rezultă din dosarul de lichidare judiciară. Astfel, în 17 septembrie 2003, a ridicat de la S.C. „L." S.A., cu factura fiscală și autocamionul condus de martorul S.M.G., cantitatea totală de 20.530 kg oțel beton, pe care S.C. „G.I." S.R.L., cu factura fiscală din 17 septembrie 2003, i-a predat-o inculpatului L.Ș.T. și respectiv revândut-o în aceeași zi, încă nedescărcată din autocamionul respectiv, la următorul preț: - oțel beton OL 37 OB 0 6 - 5.010 kg cu prețul 12.500 lei/kg; - oțel beton OL 37 OB 0 8 - 5.120 kg cu prețul 12.500 lei/kg; - oțel beton ol 37 0 10 - 4.790 kg cu prețul de 12.500 lei/kg; - oțel beton PC 52 0 8 - 3.350 kg cu prețul de 12.700 lei/kg; - oțel beton PC 52 0 10 - 2.260 kg cu prețul de 12.700 lei/kg. De primirea întregii cantități de oțel beton la prețul de mai sus a semnat pe factură inculpatul L.Ș.T. Pentru a putea plăti prețul contractat, a-și recupera cheltuielile de manipulare, transport, evidență, etc. și a realiza și un oarecare profit, inculpatul L.Ș.T. trebuia să revândă acest oțel beton la un preț mai mare decât prețul de achiziție, însă nu a făcut acest lucru. În realitate inculpatul L.Ș.T. a revândut întreaga cantitate la un preț mai mic cu factura din 17 septembrie 2003 către S.C. „A.C." respectiv la următoarele prețuri: - O.B. 37 - 0 6 - 5.010 kg cu prețul de 12.300 lei/kg; - O.B. 37 - 0 8 - 5.120 kg cu prețul de 12.300 lei/kg; - O.B. 37 - 0 10 -4.790 kg cu prețul de 12.300 lei/kg (fila 283, vol.l). Potrivit expertizei contabile, rezultă că acest preț mai mic al oțelului beton a fost încasat de inculpat în totalitate astfel: în baza chitanțelor, 61.789.560 lei și cu ordinul de plată nr. 717 din 18 septembrie 2003 suma de 156.425.400 lei de la S.C. „A.C." S.A. (anexa 3, fila 199, vol.l). Suma de 61.789.560 lei încasată numerar de către inculpatul L.Ș.T. nu a fost depusă în contul înscris pe filele CEC ce trebuiau onorate la plată către partea civilă. Pe de altă parte, din studiul rulajului contului - cont consemnat pe filele CEC ce fac obiectul infracțiunii - se constată că inculpatul L.Ș.T. pentru orice altă sumă ce o încasa în acest cont cu ordine de plată, în aceeași zi, le dădea banilor o altă destinație, „golind" contul societății și astfel cele 8 file CEC ale părții vătămate nu au putut fi onorate către partea civilă S.C. „G.I." S.R.L. De exemplu: în data de 18 septembrie 2003 cu O.P. 717 din 18 septembrie 2003 a încasat în cont o altă suma de 156.425.400 lei de la S.C. „A.C." SA, sumă din care a retras în aceeași zi (18 septembrie 2003) 102.000.000 lei, cu care și-a alimentat un card (fila 330, vol.l); în 24 octombrie 2003 a încasat cu ordin de plată 260.000.000 lei de la S.C. „A." S.R.L și tot în aceeași zi a scos în numerar, suma de 259.819.630 lei, sustrăgând-o astfel de la posibila onorare a filelor CEC în cauză. Revânzarea imediată, la un preț mai mic decât prețul de cumpărare pe datorie, asociată cu faptul de scoatere în aceeași zi din cont a sumelor ce puteau fi folosite la încasarea filelor CEC emise și date la plată, induce ideea că inculpatul nu a intenționat să plătească datoria respectivă către partea vătămată S.C. „G." S.R.L. Inculpatul L.Ș.T., pentru a putea scoate bani cash din contul S.C. „P.P.C." S.R.L. (consemnat pe filele CEC) și a ocoli restricțiile bancare referitoare la ridicarea de sume de bani în numerar (art. 5 din O.G. nr. 15/1996 modificată) numai pentru excepțiile strict prevăzute de lege, (pentru salarii și plăți producătorilor agricoli persoane fizice, etc.), și-a deschis contul de card bancar, din care să poată scoate numerar fără nici o restricție. De pildă, în 02 septembrie 2003 a încasat de la S.C. „A.C." SA, o altă suma de 130.510.275 lei și în aceeași zi, 02 septembrie 2003, a virat din acest cont în contul de card VISA suma de 127.000.000 lei. Urmare a inducerii în eroare, în perioada 18 septembrie 2003-20 octombrie 2003, partea civilă S.C. „G.I." S.R.L. a livrat către S.C. „P.P.C." S.R.L., oțel beton în valoare totală de 2.425.589.733 lei. în activitatea de inducere în eroare inculpatul a întocmit un număr de 8 facturi fiscale false, sumele menționate în cuprinsul acestora nefiind plătite în realitate; el s-a folosit și de 8 file CEC fără acoperirea necesară în cont precum și de o construcție de acte false, pentru a ascunde însușirea contravalorii oțelului beton și a justifica neplata datoriilor. 1. Prin urmare, la data de 18 septembrie 2003, cu factura fiscală, conducerea S.C. „B.G." S.A. a livrat către S.C. „G.I." S.R.L. cu autotractorul, cantitățile de: - Oțel Beton PC 52 R12 12M - 4.220 kg cu 12.300 lei/kg; - Oțel Beton PC 52 R14 12 M - 4.970 kg cu 12.300 lei/kg; - Oțel Beton PC 52 R16 12 M -10.435 kg cu 12.300 lei/kg, respectiv un total de 19.625 kg. Conform facturii, marfa a fost ridicată de martorul F.A. din cadrul S.C. „G.I." S.R.L., care a și semnat la rubrica „Semnătura de primire" de pe factură și a predat marfa inculpatului L.Ș.T., care a semnat pe factura fiscală din aceeași zi 18 septembrie 2003. De menționat că pe factura fiscală din 18 septembrie 2003, prețul kilogramului de oțel beton a fost majorat de către S.C. „G.I." S.R.L. de la 12.300 lei kg la 12.800 lei kg, valoarea întregii cantități de oțel beton de 19.625 kg fiind majorată de la 287.251.125 lei la 298.963.700 lei respectiv cu 11.712.575 lei. Astfel, în aceeași zi, conform unei înțelegeri anterioare, inculpatul L.Ș.T. a oferit întreaga cantitate de oțel beton - 19.625 kg - spre vânzare martorului M.W.M., administratorul S.C. „W.T." S.R.L., dar o cantitate mai mare decât cea înscrisă într-o factura proforma din 06 septembrie 2003 (inițială), deci o factură neînregistrată în contabilitatea S.C. „P.P.C." S.R.L. și la un preț mai mic. De menționat că pe această factură proforma din 06 septembrie 2003 apare o cantitatea de oțel beton mai mică decât cea oferită și livrată ulterior (19.625 kg) în realitate, și prețuri diferite, respectiv de 15.700 kg, și prețul de 13.300 lei/kg. Este de reținut diferența de preț, în realitate acesta fiind mai mic la revânzare. În aceeași zi (18 septembrie 2003) martorul M.W.M. l-a contactat pe martorul T.M., directorul S.C. „S." S.A., căruia i-a oferit spre vânzare acest oțel beton, respectiv 19.625 kg, însă la un preț și mai mic pe kilogram (decât cel de cumpărare), respectiv de numai 10.500 lei, cu factura din 18 septembrie 2003. Vinderea celor 19.625 kg oțel beton de către inculpatul L.Ș.T. la un preț pe kilogram mai mic decât cel de cumpărare, și revânzarea de către martorul M.W.M. la un preț și mai mic, cu plata în numerar, confirmă rezoluția infracțională a inculpatului L.Ș.T. de a nu plăti oțelul beton părții vătămate S.C. „G.I." S.R.L. Ca urmare cele 19.625 kg oțel beton au fost dirijate în aceeași zi de inculpatul L.Ș.T. să ajungă fără întocmirea de documente justificative direct de la S.C. „B.G." S.A. la S.C. „S." S.A. și apoi la alte societăți. În acest sens, martorul S.M.G., conducător auto pe autotractor, care a transportat marfa, al cărui număr de înmatriculare apare pe factura fiscală din 18 septembrie 2003 a S.C. „B.G." S.R.L. la rubrica „Mijlocul de transport auto" precum și pe foaia de parcurs din 18 septembrie 2003, referitor la acest transport a declarat că la data de 18 septembrie 2003 a efectuat un nou transport la dispoziția firmei S.C. „G.I." S.R.L. Oțelul beton încărcat în ziua de 18 septembrie 2003 a fost transportat la dispoziția domnului L.Ș.T. în zona Industriilor la firma S.C. S. S.A. din București". Pe foaia de parcurs din 18 septembrie 2003 a S.C. T.C.B., folosită la acest transport, apar următoarele date: numele și prenumele șoferului – S.M.; numărul de înmatriculare al vehiculului; data - 18 septembrie 2003; denumirea expeditorului – G.; orașul plecării sau sosirii: Garaj - Militari, B.; Militari – B., Industriilor; S., lndustriilor; S. - garaj; fier beton. Aceste date din foaia de parcurs confirmă transportul real de la S.C. B. la S.C. S. și nu la S.C. A.C. S.R.L., cum în mod nereal a susținut inculpatul L.Ș.T. Martorul M.W.M. a relatat că pentru acest beton a întocmit factura fiscală, pentru cantitatea de 19.720 kg la prețul mai mic de 10.500 lei/kg, cu valoarea totală de 246.401.400 lei către S.C. „S." S.A. și pe care a scris data emiterii 18 septembrie 2003. Tribunalul a reținut procedeul folosit de inculpat, respectiv prețul mic practicat la revânzare și încasarea în numerar și nu prin bancă, ceea ce confirmă ideea de înșelăciune cu file CEC fără acoperirea necesară în cont. Astfel, în declarația sa martorul M.W.M. recunoaște că i-a dat în numerar ca avans (inițial fără acte) inculpatului L.Ș.T. suma de 80.000.000 lei pentru acest transport de oțel beton. Tot în declarația sa martorul arată că ar fi întocmit factura fiscală pe care a datat-o 18 septembrie 2003, către S.C. „S." S.A. pe o cantitate mai mare respectiv 19.720 kg și că a trecut la numărul mijlocului de transport un număr fictiv, dar precizează că achiziționarea și livrarea celor 19.625 kg de la S.C. „S." S.A. este reală. În declarația sa martorul C.N., conducător auto pe autotractor - consemnat pe această factură -, arată că nu a efectuat el acest transport. În realitate, în ziua de 18 septembrie 2003, de la S.C. „B.G." S.A. s-a livrat direct la S.C. „S." S.A. cantitatea de 19.625 kg oțel beton și nu 19.720 kg cum susține martorul M.W.M. că a consemnat în factura din 18 septembrie 2003. Martorul M.W.M., a mai precizat că în afară de cele 80.000.000 lei plătiți ca avans inculpatului L.Ș.T. i-a mai plătit acestuia, în numerar, diferența de preț pentru întreaga cantitate de oțel beton, primind de la acesta chitanțe emise în numele S.C. „P.P.C." S.R.L. Cele afirmate de martorul M.W.M. sunt confirmate de expertiza contabilă, expertul indicând concret 9 chitanțe emise de inculpatul L.Ș.T. pentru suma de 244.860.790 lei primiți ca plată, în numerar, a oțelului beton respectiv. Astfel, expertiza contabilă referitor la acest aspect a confirmat declarațiile martorilor constatând: „Consultând documentele de evidență a intrărilor-ieșirilor de mărfuri oțel-fier beton din gestiunea S.C. „P.P.C." S.R.L expertiza constată următoarele: marfa comercializată de S.C. „W.T.P." S.R.L. în favoarea S.C. „S." S.A. este cea facturată (cu mici diferențe cantitative) de S.C. „P.P.C." S.R.L. către S.C. „A.C." S.R.L. cu factura din data de 19 septembrie 2003 și a fost cumpărată de la S.C. „G.I." S.R.L cu factura în data de 18 septembrie 2003. Factura fiscală din 13 octombrie 2003 emisă de S.C. „P.P.C." S.R.L. către S.C. „W.T." S.R.L. este înregistrată în jurnalul de cumpărări și inclusă în decontul privind TVA pe luna octombrie 2003 al S.C. „W.T." S.R.L. Factura fiscală din 18 septembrie 2003 emisă de S.C. „W.T." S.R.L. către beneficiarul S.C. „S." S.R.L. este înregistrată în jurnalul de vânzări și inclusă în decontul privind TVA pe luna septembrie 2003 al S.C. „W.T." S.R.L." Deși, inculpatul L.Ș.T. a vândut întreaga cantitate de oțel beton menționată în această factură fiscală a S.C. „B.G." S.R.L. din 18 septembrie 2003 și a încasat în numerar contravaloarea oțelului beton - evident la un preț mic - de la beneficiarul real, a întocmit în fals factura fiscală din 19 septembrie 2003 în care a consemnat că întreaga cantitate oțel beton de 19.625 kg (4.220 kg + 4.970 kg + 10.435 kg) ar fi vândut-o S.C. „A.C." S.R.L., iar marfa ar fi fost predată de el în ziua de 19 septembrie 2003 lui B.I. (persoană decedată la acea dată), care ar fi încărcat-o într-un autoturism. Pentru cele 19.625 kg oțel beton PC 52 ridicate de la S.C. „B.G." S.A. cu factura fiscală din 18 septembrie 2003 („trecute" scriptic prin S.C. „G.I." S.R.L.), și preluate în fapt de inculpatul L.Ș.T. ca administrator al S.C. „P.P.C." S.R.L., (iar scriptic cu factura fiscală din 18 septembrie 2003 la valoare de 298.963.700 lei de către S.C. „G.I." S.R.L. către SC P.P. SRL), inculpatul L.Ș.T. i-a dat lui V.Ș. (administratorul S.C. „G.I." S.R.L.) fila CEC postdatată 14 octombrie 2003 pentru prețul de 298.963.700 lei (fila 161 vol.l) completată și semnată de către inculpatul L.Ș.T., filă ce a fost emisă fără acoperirea necesară în cont; nici ulterior contul nu a fost alimentat, prețul mărfii fiind încasat de inculpat în numerar, de la alt beneficiar, dând banilor astfel obținuți o altă destinație. Deși, inculpatul L.Ș.T. a obținut în numerar pentru cele 19.625 kg oțel beton vândute lui S.C. „W.T." S.R.L. chiar în ziua de 18 septembrie 2003, ca avans, suma de 80.000.000 lei, iar ulterior diferența, nu a plătit nimic lui V.Ș. administratorul părții civile S.C. „G.I." S.R.L., dându-i în schimb fila CEC, care ulterior a fost refuzată de bancă pentru lipsă totală disponibil în cont. Inculpatul L.Ș.T. a ascuns vânzarea celor 19.625 kg oțel către S.C. „W.T." S.R.L și încasarea în totalitate în numerar a contravalorii acestuia față de reprezentantul părții civile, martorul V.Ș., inducându-l în eroare cum că ar fi vândut oțelul beton către S.C. „A.C." S.R.L, respectiv lui B.I., care ar fi dispărut cu oțelul beton fără să-l plătească, și astfel nu a putut onora fila CEC dată în plată. Dacă ar fi fost de bună-credință inculpatul ar fi cerut ca plata fierului beton de către S.C. „W.T." S.R.L să se facă în contul trecut pe fila CEC a S.C. „P.P.C." S.R.L, dat ca plată părții civile S.C. „G.I." S.R.L, și astfel s-ar fi putut onora fila CEC emisă fără acoperire necesară în cont. Întrucât, inițial, inculpatul L.Ș.T. nu a emis, odată cu vânzarea efectivă, factură fiscală pentru cele 19.625 kg, ulterior la insistențele martorului M.W.M., i-a completat personal factura fiscală din 13 octombrie 2003, în care a trecut o cantitate mai mică de oțel beton decât cea vândută în realitate, respectiv numai 15.527 kg și cu un preț de 244.860.790 lei. Pe această factură scrie că transportul s-a efectuat în ziua de 13 octombrie 2003, fapt de asemenea nereal, deoarece cu factura fiscală din 18 septembrie 2003 S.C. „W.T." S.R.L. a livrat adevărata cantitate de oțel beton de 19.720 (19.625 kg) la o altă societate - S.C. „S." S.A. -, cantitate ce i-a fost plătită în numerar cu suma de 246.401.400 lei de către administratorul T.M., evident la un preț mai mic decât prețul de achiziție. Astfel, prin faptele descrise mai sus inculpatul L.Ș.T. a cauzat un prejudiciu S.C. „G.I." S.R.L. de 298.963.700 lei. 2. La data de 10 octombrie 2003 conducerea S.C. „B.G." S.A. a fost determinată să livreze părții civile S.C. „G.I." S.R.L. cantitatea de 19.885 kg de oțel beton P.C.52 cu avizul de expediție din 10 octombrie 2003 și factura fiscală din 13 octombrie 2003, astfel: - oțel beton PC 52 0 12 - 14.510 kg; - oțel beton PC 52 0 18 - 920 kg; - oțel beton PC 52 0 22 - 4.455 kg tot oțelul beton cu o valoare totală de 291.056.745 lei. Pe această factură fiscală apare mențiunea că „Expedierea s-a efectuat în prezența noastră la data de 10 octombrie 2003 ora 16:00" și numărul avizului de expediție. Tot pe această factură apare că transportul s-a efectuat cu autotractorul. Pentru revânzarea cantității de 19.885 kg oțel beton PC.52 din această factură partea civilă S.C. „G.I." S.R.L. a întocmit factura fiscală din 10 octombrie 2003 prin care vinde întreaga cantitate către S.C. „P.P.C." S.R.L., la prețul de 300.522.005 lei, semnând de primirea mărfii, pe această factură, inculpatul L.Ș.T. (fila 247 față, vol.l). Totodată, inculpatul L.Ș.T. a completat fila CEC în numele S.C. „P.P.C." S.R.L. pentru suma de 300.522.005 lei, a postdatat-o 06 noiembrie 2003 și i-a dat-o martorului V.Ș., administratorul părții civile S.C. „G.I." S.R.L. pentru cantitatea de oțel beton mai sus arătată (fila 159 cec original, vol.l). Fiind indus în eroare V.Ș., administratorul părții civile, a considerat legal emisă această filă CEC și a girat-o către S.C. „L." S.A în contul unor datorii ale părții civile S.C. „G.I." S.R.L. Ulterior s-a constatat că în contul scris de inculpatul L.Ș.T. pe această filă, nu au existat provizioanele necesare și nici nu s-a alimentat ulterior contul de către învinuit cu sumele încasate numerar pentru marfa vândută (fila 159, vol. l). Fiind introdusă la plată în ziua de 14 noiembrie 2003, fila CEC a fost refuzată de banca R. Bank pe motivul: „lipsă totală disponibil, client în interdicție bancară, cec anulat". Pentru a determina menținerea în eroare a părții civile, inculpatul L.Ș.T. a folosit același gen de construcție de acte false, ca cele descrise anterior. Astfel, și pentru această cantitate de 19.885 kg oțel beton PC 52 inculpatul L.Ș.T. a întocmit acte false precum că ar fi livrat marfa lui B.I. (persoană decedată), reprezentant al S.C. „A.C." S.R.L. (societate fictivă), în ziua de 10 octombrie 2003. În acest sens, inculpatul L.Ș.T. a completat cu date false factura fiscală din 10 octombrie 2003 pentru cantitățile: - oțel beton PC 52 0 12 - 14.510 kg; - oțel beton PC 52 0 18 - 920 kg; - oțel beton PC 52 0 22 - 4.455 kg (exact cantitatea primită de la S.C. „B.G." S.A. cu factura fiscală prin intermediul S.C. „G.I." S.R.L, de la fila 247 verso.) La rubrica cumpărător inculpatul L.Ș.T. a scris S.C. „A.C." S.R.L. și ca delegat al acestei societăți a fost trecut tot B.I. care ar fi ridicat marfa cu auto (în realitate un autoturism Dacia 1300, ce nu putea fi folosit la un astfel de transport). De altfel pe această factură nu apare vreo semnătură la rubrica „Semnătura de primire" a mărfii, din partea societății fictive S.C. „A.C." S.R.L. în realitatea și aceste 19.885 kg oțel beton PC 52 au fost valorificate prin vânzarea către alte persoane, ca și în cazul prezentat anterior, iar nu către societatea comercială „A.C." S.R.L. Astfel, fiind identificat conducătorul auto al autorabei care a efectuat transportul de la furnizor, conform facturii fiscale a S.C. „B.G." S.A., în persoana martorului B.C.E., acesta a declarat că a fost contactat de o persoană care s-a prezentat „D." brunet cu mustață, ce conducea un autoturism C. (inculpatul L.Ș.T.) și care l-a rugat să-i transporte de la S.C. „B.G." S.A. circa 20 tone de oțel beton. Martorul B.C.E. declară că a mers „la S.C. „B.G." S.A. de unde a primit oțelul beton de la „un domn F." (F.A. salariat al părții civile S.C. „G.I." S.R.L.); martorul mai declară că a dus marfa în aceeași zi la depozitul din Fundeni, de unde a fost preluată de „B." (B.I. administrator al S.C. „R." S.R.L), care i-a plătit transportul cu suma de 1.500.000 lei vechi. Declarația lui B.C.E. a fost confirmată de martorul D.G. (fila 127, vol.l) În declarația sa, martorul B.I. administratorul S.C. „R. 1" S.R.L. arată cine a transportat și unde au fost duse în realitate cele 19.885 kg oțel beton PC 52 descrise în documentele de mai sus, astfel: - în luna octombrie 2003 inculpatul L.Ș.T. l-a rugat să îi găsească un autocamion între colaboratorii săi pentru a efectua un transport de oțel beton de la o firmă din București. Acesta a sunat către unii din șoferii de autocamioane tip S.A., și, martorii Z.T. și B.C.E., au acceptat să efectueze transporturile, contravaloarea fiind suportată de L.Ș.T. și achitată fie de acesta fie de mine când el nu avea numerar după care își recupera banii. Martorul a mai arătat că un spațiu din depozitul S.C. „R. 1" S.R.L. a fost închiriat de inculpatul L.Ș.T., iar nu de o altă societate cum ar fi S.C. „A.C." S.R.L. De asemenea, martorul mai pretinde că nu știe cui a vândut ulterior oțelul beton inculpatul L.Ș.T. Martorul B.C.E., conducător pe auto, a mai declarat că din acest transport de oțel beton, a transportat 10 tone de la depozitul din Fundeni la Gara Cățelu pentru firma „R.F.", deci cu totul altă firmă decât S.C. „A.C." S.R.L (fila 115 verso, vol.l). Deci este evident că oțelul beton în cauză nu a ajuns la S.C. A.C. S.R.L., cum în mod nereal pretinde inculpatul L.Ș.T. Folosind documentele mai sus arătate, cele referitoare la fila CEC, inculpatul L.Ș.T. a prejudiciat nemijlocit S.C. „G.I." S.R.L. cu suma de încă 300.522.005 lei. în întocmirea actelor false referitoare la această cantitate de beton, inculpatul L.Ș.T. a făcut și greșeli în corelarea acestora, afectând aparența lor de realitate. Astfel, în data de 10 octombrie 2003 inculpatul L.Ș.T. a întocmit procesul-verbal de custodie în care a consemnat că cele 19.885 kg de oțel beton le-ar fi lăsat în custodie la sediul S.C. „R. 1" S.R.L. în șos. Fundeni. Tot în aceeași zi a întocmit factura fiscală din 10 octombrie 2003 prin care pretinde că cele 19.885 kg de oțel beton le-ar fi predat lui B.I., reprezentantul S.C. „A.C." S.R.L - firma fictivă -. Or, dacă le-ar fi expediat și vândut în aceeași zi lui B.I., nu mai avea sens „procesul-verbal de custodie" din 10 octombrie 2003, mai cu seamă că descărcarea și reîncărcare acestei cantități în aceeași zi se fac cu macara specială și presupun cheltuieli mari. Referindu-se la procesele-verbale de custodie, martorul B.I., care a semnat la rubrica „am primit" a declarat că nu a ținut o evidență a cantităților de marfă aduse de L.Ș.T. întrucât acesta părea un om de încredere și i-a pus la dispoziție un spațiu separat pentru depozitarea acestor mărfuri. Ulterior, acesta i-a adus un număr de procese-verbale de custodie spre semnare. L-a întrebat dacă a verificat cu atenție datele înscrise în acestea, i-a spus că da și a semnat fără a face o altă verificare. 3. La data de 20 octombrie 2003, conducerea S.C. „B.G." S.A. a fost determinată să livreze cu factura fiscală către partea civilă S.C. „G." S.R.L. cantitatea de 21.484 kg de oțel beton, astfel: - oțel beton OB 37 0 8 - 4.560 kg; - oțel beton PC 52 0 10 - 6.668 kg; - oțel beton PC 52 0 14 - 6.050 kg; - oțel beton PC 52 0 16 - 4.206 kg în valoare totală de 308.106.232 lei. Partea civilă S.C. „G.I." S.R.L. a întocmit factura fiscală din 20 octombrie 2003, prin care a vândut și livrat întreaga cantitate de oțel beton de 21.484 kg către S.C. „P.P.C." S.R.L, prin delegat inculpatul L.Ș.T. care a semnat de primire, cu prețul de 323.059.772 lei. Pentru întreaga cantitate de oțel beton de 21.484 kg inculpatul L.Ș.T., a procedat la fel ca în cazurile anterioare în sensul că a întocmit factura fiscală fictivă din 20 octombrie 2003 în care a consemnat în mod fals că cele 21.484 kg oțel beton ar fi fost livrate în aceeași zi - 20 octombrie 2003 - la S.C. „A.C." S.R.L. (societate fictivă) prin delegatul B.I. (decedat la acea dată), cu auto (autoturism Dacia 1300). În realitate cele 21.484 kg oțel beton cumpărate de la partea civilă au fost dirijate și vândute de inculpat altei societăți. Astfel, pe factura fiscală a S.C. „B.G." S.A. apare mijlocul de transport cu care s-au ridicat cele 21.484 kg oțel beton de la furnizorul inițial. Martorul F.A., salariat al părții civile S.C. „G.I." S.R.L., a declarat că el a întocmit factura fiscală din 20 octombrie 2003 și că i-a predat marfa inculpatului L.Ș.T. încărcată în autovehiculul cu care a primit-o de la furnizor. Martorul F.A. mai declară că în aceeași zi a primit de la inculpatul L.Ș.T. fila CEC, pe care în fața sa inculpatul a completat-o cu toate datele, inclusiv suma de 323.059.772 lei postdatata 19 noiembrie 2003. Cele declarate de martorul F.A. sunt confirmate de martorul B.C.E., conducător al autovehiculului, al cărui număr de înmatriculare este consemnat pe factura fiscală în baza căreia S.C. „B.G." S.A. a livrat marfa către partea civilă S.C. „G.I." S.R.L. în declarația martorului se arată că la depozit a făcut cunoștință cu un cetățean pe nume D. (în realitatea inculpatul L.Ș.T.), o persoană de aproximativ 30 ani, slăbuț, brunet cu mustață, care i-a propus să efectueze un transport de oțel beton de la firma B. situată lângă pasajul Lujerului și pe lângă o benzinărie. S-a deplasat în acel loc unde I-a întâlnit pe un domn F. (F.A. reprezentantul părții civile S.C. „G.I." S.R.L.), care împreună cu D. au făcut actele de transport, de la D. a primit un aviz de expediție pentru marfă. Menționează că D. se deplasa cu auto C. de culoare albă. A dus marfa în greutate de aproximativ 20 tone la depozitul din Fundeni unde a descărcat-o și a predat avizul lui B. care i-a achitat și contravaloarea transportului, în sumă de 1.500.000 lei. După aproximativ 10 zile a fost solicitat din nou de D. să efectueze un transport în aceleași condiții lucru pe care I-a acceptat și I-a efectuat. În declarația sa, martorul F.A. reprezentantul părții civile S.C. „G.I." S.R.L. a confirmat declarația martorului B.C.E. arătând că el împreună cu inculpatul L.Ș.D. au întocmit și semnat factura din 20 octombrie 2003 pe care el a scris-o, iar inculpatul a semnat de primire în numele S.C. P.P.C. S.R.L., el fiind în același timp și delegat al acestei societăți (fila 250 vol.l). Ca și în cazurile anterioare factura fiscală din 20 octombrie 2003 prin care se pretinde că s-ar fi expediat și revândut cele 21.484 kg oțel beton către S.C. „A.C." S.R.L, întocmită de inculpatul L.Ș.T., este falsă, scrisă premeditat în cadrul înșelăciunii, fapt ce rezultă și din aceea că în factura din 20 octombrie 2003 se consemnează că în aceeași zi 20 octombrie 2003 cele 21.484 kg oțel beton au fost expediate lui B.I. reprezentantul S.C. „A.C." S.R.L (fila 251, vol.l), iar în „Procesul-verbal de custodie" din aceeași zi 20 octombrie 2003 această cantitate a fost lăsată de inculpatul L.Ș.T. în custodia S.C. „R. 1" S.R.L (fila 49, vol. II), fiind evidentă incompatibilitatea celor două acte. Totodată, mijlocul de transport, consemnat pe factura fiscală falsă din 20 octombrie 2003 ca fiind folosit de inculpatul L.Ș.T., este același autoturism Dacia 1300 care evident nu putea fi folosit la transportul a 21.484 kg oțel beton, bare sau colaci. De asemenea, din verificările efectuate a rezultat că delegatul „B.I. cu cartea de identitate" consemnat de inculpatul L.Ș.T. pe factura falsă mai sus indicată, s-a constatat că a existat o astfel de persoană cu o astfel de identitate și fotografie, dar care era decedată din 17 septembrie 1999, deci care nu putea exista la data (20 octombrie 2003) când inculpatul pretinde că a discutat cu ea și i-a predat cele 21.484 kg de oțel beton. De precizat că B.I. a avut cartea de identitate până la 01 aprilie 1999, când a obținut altă carte de identitate înainte de a deceda. Inculpatul L.Ș.T. a prezentat o copie xerox de pe cartea de identitate a lui B.I. pe care acesta a declarat-o pierdută atunci când, înainte de deces, a obținut altă carte de identitate. Din verificări a mai rezultat că între S.C. „A.C." S.R.L. și B.I. nu este nici o legătură. Astfel S.C. „A.C." S.R.L a fost înființată la data de 11 noiembrie 2002 în București fiind înregistrată la Registrul Comerțului, având drept asociați pe cetățenii irakieni K.M.A.S. și Y.A.S. primul deținând și funcția de administrator, ambele fiind persoane neidentificate, deoarece în actul de înființare a firmei nu și-au declarat domiciliul complet sub aspectul străzii și numărul imobilului din Bagdad. Nu în ultimul rând, S.C. „A.C." S.R.L. este o societate comercială cu sediul fictiv, declarat în București. Proprietarul apartamentului de la această adresă a fost martorul P.G. care a recunoscut că la această adresă au sediul social fictiv 37 de societăți comerciale și că în cazul S.C. „A.C." S.R.L. a întocmit la 01 octombrie 2002 în fals, următoarele documente:,,a) un contract de închiriere pentru acest spațiu; b) adeverință prin care Asociația de Locatari îi dădea acordul pentru ca societatea să-și desfășoare activitatea la această adresă; c) declarație prin care 4 locatari își dădea acordul în sensul funcționării la adresa mai sus menționată a firmei". Pentru această activitate martorul P.G. încasa câte 100 dolari S.U.A. de la fiecare societate înființată prin închirierea de mai multe ori a aceluiași spațiu, care nici nu-i mai aparținea deoarece apartamentul respectiv îl vânduse în baza încheierii nr. 926 din 29 ianuarie 2001 cu 9 luni înainte de data falsificării acestor acte ce intră în obiectul cauzei actuale. Prin faptele de la punctul 3 inculpatul L.Ș.T. a prejudiciat nemijlocit S.C. „G." S.R.L. cu suma de 323.059.772 lei
La data de 25 septembrie 2003, a fost determinată conducerea S.C. „L." S.A. București - Sucursala Focșani să vândă părții civile S.C. „G.I." S.R.L. cantitatea de 20.530 kg oțel beton astfel: - oțel beton D 6 OB - 10.430 kg - oțel beton D 8 OB - 5.050 kg - oțel beton D 8 PC - 5.050 kg cu factura fiscală din 25 septembrie 2003, în valoare totală de 271.518.189 lei. Potrivit acestei facturi transportul celor 20.530 kg oțel beton a fost efectuat de martorul S.M. cu auto, de la furnizorul S.C. „L." S.A. la alți beneficiari decât S.C. „A.C." S.R.L, (așa cum pretinde inculpatul), fapt care rezultă și din foaia de parcurs din 25 septembrie 2003. Pentru întreaga cantitate de marfă de 20.530 kg oțel beton martorul F.A., reprezentantul părții civile S.C. G.I. S.R.L., a întocmit factura fiscală din 25 septembrie 2003 prin care o livrează (și o vinde) către S.C. „P.P." S.R.L. prin inculpatul L.Ș.T., la prețul de 305.344.480 lei astfel: - oțel beton 37 0 6 -10.430 kg la prețul de 12.400 lei/kg; - oțel beton 37 0 8 - 5.050 kg la prețul de 12.400 lei/kg; - oțel beton PC 52 0 8 - 5.050 kg la prețul de 12.800 lei/kg. De primirea celor 20.530 kg oțel beton pe această factură a semnat din partea S.C. „P.P." S.R.L. inculpatul L.Ș.T., iar la vânzător din partea S.C. „G.I." S.R.L. a semnat martorul F.A. Pe această factură la rubrica mijlocul de transport a fost menționat autovehiculul condus de martorul S.M.G., ceea ce înseamnă că marfa nu fusese descărcată din acest autovehicul în care fusese încărcată de furnizorul S.C. „L." S.A. București - Sucursala Focșani. Inculpatul L.Ș.T. i-a dat în ziua de 25 septembrie 2009 martorului F.A. fila CEC completată și semnată de el pentru suma de 305.344.480 lei și postdatată tot de el 16 octombrie 2003 (fila 162, cec în original din vol. l). Partea civilă S.C. „G.I." S.R.L. a girat această filă CEC către S.C. „R." S.A. Fieni în contul altor datorii, fila fiind refuzată la plată în data de 22 octombrie 2003 de R. Bank cu mențiunea lipsă disponibil în cont. Expertiza contabilă a constatat că S.C. „P.P." S.R.L. prin inculpatul L.Ș.T. în lunile septembrie - octombrie 2003 a încasat cu chitanțe în numerar de la diferiți beneficiari suma totală de 1.485.682.113 lei, dar nu a alimentat sau lăsat în contul înscris pe filele CEC, respectiv al S.C. „P.P." S.R.L. bani pentru a permite încasarea sumelor datorate, astfel: S.C. „T.C." S.R.L. -450.291.411 lei numerar; S.C. „D.F.C." S.R.L. - 111.295.696 lei numerar; S.C. „R. 1" S.R.L. - 227.944.656 lei numerar; S.C. „W.T." S.R.L. - 244.860.790 lei numerar; S.C. „A.C." S.A. - 91.789.560 lei numerar; S.C. „A.C." S.R.L. - 300.000.000 lei numerar; A.G. - 59.500.000 lei numerar. În afară de aceste sume, încasate în numerar, cu chitanțe, inculpatul a mai încasat de la beneficiari sume importante cu ordine de plată și file CEC, sume de care a avut grijă să nu rămână în cont pentru a nu onora cele 8 file CEC folosite la săvârșirea înșelăciunii. În cadrul înșelăciunii și pentru cantitatea de 20.530 kg oțel beton din această factură fiscală din 25 septembrie 2003, inculpatul L.Ș.T. a întocmit factura fiscală din 26 septembrie 2003 cu date fictive, cum că ar fi livrat și vândut această marfă S.C. „A.C." S.R.L. (firmă fictivă) prin delegatul B.I. (persoană decedată încă din 1999) și prețul de 310.220.564 lei. În realitate cele 20.530 kg oțel beton ridicate de la S.C. „L." București - Sucursala Focșani au fost dirijate de inculpatul L.Ș.T. la alți beneficiari decât S.C. „A.C." S.R.L. în acest sens, martorul S.M.G. conducătorul autovehiculului care a efectuat transportul de la furnizorul S.C. „L." S.A. la ultimul beneficiar declară că în zilele de 25 septembrie 2003 și 26 septembrie 2003 a efectuat alte două transporturi de oțel beton de la Focșani în numele S.C. „G.I." S.R.L. pentru S.C. „P.P.C." S.R.L. ambele fiind descărcate atât la depozitul din Fundeni aparținând firmei martorului B.I. cât și pe platforma uzinei „F." unde din cât a înțeles își desfășoară activitatea S.C. „L.I." S.R.L. A menționat că la aceste două transporturi jumătate din marfă a fost descărcată la depozitul din Fundeni, iar cealaltă jumătate a fost descărcată la S.C. „L.I." S.R.L. A mai declarat că și aceste două transporturi au fost descărcate în locurile indicate de inculpatul L.Ș.T., iar în susținerea celor arătate anterior vizavi de locul de descărcare al acestor două transporturi, există foile de parcurs ridicate de lucrătorii de poliție. Subliniază faptul că toate descărcările de oțel beton au fost efectuate în baza dispozițiilor inculpatului L.Ș.T. despre care martorul F.A. îi spusese că este beneficiarul mărfii. De asemenea, a mai arătat faptul că în zilele de 25 septembrie 2003 și 26 septembrie 2003 ar fi existat spațiu suficient în depozitul din Fundeni al martorului B.I. pentru a descărca în întregime cantitățile de oțel beton transportate, dar nu își explică de ce martorul B.I. el l-a trimis să descarce din oțelul beton și la S.C. „U.I." S.R.L. de pe platforma F.". În foaia de parcurs din 25 septembrie 2003 apar următoarele date: numele și prenumele șoferului, S.M.; numărul de înmatriculare al autovehiculului; ziua - 25 septembrie; denumirea expeditorului G.; orarul plecării sau sosirii Garaj-Focșani; Focșani-București - Fundeni ; Fundeni - Faur; Faur - Garaj, fier beton ceea ce confirmă cele declarate de martor. În factura fiscală din 25 septembrie 2003 apare avizul de expediții din 25 septembrie 2003 și auto, furnizor S.C. L. S.A București - Sucursala Focșani, și cumpărător S.C. G.I. S.R.L. Este evident că inculpatul L.Ș.T. a dirijat marfa la alți beneficiari și nu la S.C. „A.C." S.R.L, cum în mod nereal pretinde acesta. Așa cum s-a arătat, scriptic inculpatul L.Ș.T. a procedat și în acest caz ca în cele anterioare, mai sus prezentate, în sensul că a întocmit factura fiscală din aceeași zi 26 septembrie 2003, în care a consemnat date false astfel: întreaga cantitate de 20.530 kg oțel beton ridicată de inculpatul L.Ș.T. cu auto condus de martorul S.M., în realitate descărcată jumătate în depozitul de la Fundeni al S.C. „R. 1" și jumătate în platforma „F." în beneficiul S.C. „L.I." S.R.L., a fost trecută fictiv ca livrată în aceeași zi la S.C. „A.C." S.R.L. prin B.I. Or, S.C. „A.C." S.R.L, așa cum s-a constatat, are sediul fictiv într-un apartament împreună cu alte 37 de societăți comerciale, iar B.I. era decedat la acea dată încă din 1999; tot pe această factură inculpatul L.Ș.T. a consemnat în mod fals ca mijloc de transport folosit pe cel cu numărul de înmatriculare, care așa cum am arătat aparține unui autoturism Dacia 1300 cu care, evident nu se putea transporta circa 20 tone de oțel beton în colaci sau în bare (20.530 kg); tot inculpatul L.Ș.T. a consemnat în factura fiscală falsă cum că decedatul B.I. i-ar fi prezentat în 26 septembrie 2003 o carte de identitate, pe care acesta nu o mai deține din data de 01 septembrie 1999 când fiind în viață a declarat-o pierdută și a obținut o altă carte de identitate în data de 01 septembrie 1999. Procedând în acest fel inculpatul L.Ș.T. a prejudiciat S.C. „G.I." S.R.L cu suma de 305.344.400 lei contravaloarea oțelului beton primit, revândut și pentru care a dat ca plată o filă CEC - fără acoperirea necesară în cont, justificând cu acte false imposibilitatea încasării și a acestei file CEC.
La data de 09 octombrie 2003, a fost determinată conducerea S.C. „L." S.A. București - Sucursala Focșani să livreze și să vândă pe datorie către S.C. „G.I." S.R.L. cantitatea de 19.630 kg cu prețul de 255.654.250 lei, cu factura fiscală din 09 octombrie 2003, astfel: „ - oțel beton D 8 - 9,330 tone - oțel beton D 10 - 4,180 tone - oțel beton D 8 - 6,120 tone". Marfa a fost ridicată conform facturii de mai sus, de către martorul S.M. în calitate de conducător auto delegat al S.C. „G.I. " S.R.L., cu auto. Și în acest caz martorul a fost dirijat unde să ducă și să descarce întreaga cantitate de oțel beton de către martorul F.A. reprezentantul părții civile S.C. G.I. S.R.L. și apoi de inculpatul L.Ș.T. Astfel, martorul F.A., reprezentantul părții civile S.C. „G.I. " S.R.L., a întocmit în aceeași zi factura fiscală din 08 octombrie 2003 prin care în aceeași zi îi vinde și predă inculpatului L.Ș.T. cantitățile de mai sus de oțel beton în total 19.630 kg ce se aflau în autotractorul, condus de martorul S.M. încărcat de la S.C. „L." S.A. București - Sucursala Focșan
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.