ÎCCJ, decizie (scj.ro #85171)

Soț

supraviețuitor. Acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002 numai în

condițiile efectuării muncii forțate la D.G.S.M., nu și în orice unitate

militară

Legea

nr. 309/2002

Legiuitorul a înțeles ca prin reglementările Legii nr. 309/2002,

să se acorde drepturi compensatorii persoanelor care au efectuat  stagiul

militar în detașamentele de muncă ale Direcției Generale ale Serviciului Muncii

în perioada 1950-1961, deoarece munca efectuată în unitățile militare nu intră

sub incidența Legii nr. 309/1002.

I.C.C.J.,

secția de contencios administrativ,

decizia

nr. 153 din 20 ianuarie 2004

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Târgu-Mureș la data de la 7 mai

2003, reclamanta N.J. a solicitat modificarea Hotărârii nr. 661 din 19

decembrie 2002 emisă de Casa Județeană de Pensii Mureș, Comisia pentru

aplicarea Legii nr. 309/2002, în sensul de  a se constata, în calitate de

soție supraviețuitoare,  că soțul său N.Ș., pe perioada 20 aprilie 1954 -

30 noiembrie 1956 s-a aflat în situația prevăzută de  art. 1 din Legea nr.

309/2002, precum și recunoașterea  și acordarea drepturilor

prevăzute  de respectiva lege, începând cu 1 septembrie 2002, luna

următoare înregistrării cererii cu nr. 50285 din 9 august 2002.

Prin sentința civilă nr.162 din 2 iunie 2003, Curtea de Apel Târgu-Mureș,

Secția  comercială și de  contencios administrativ a admis

contestația  formulată de petiționara-reclamantă  în calitate de

soție supraviețuitoare a lui N.Ș. și a modificat Hotărârea nr. 661 din 19

decembrie 2002 emisă de  pârâta Casa Județeană de Pensii Mureș, în sensul

că a admis cererea înregistrată sub nr. 50285 din 9 august 2002 formulată de

petentă, constatând  că soțul acesteia  pe perioada 20 aprilie 1954 –

30 noiembrie 1956 s-a aflat în situația prevăzută de art.1 din Legea nr.

309/2002. A obligat pârâta  să-i acorde și să-i recunoască reclamantei

drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, începând  cu data de 1

septembrie 2002.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de  fond a reținut că numitul

N.Ș., pe perioada 20 aprilie 1954 – 30 noiembrie 1956 și-a  satisfăcut

stagiul militar  în termen, la o unitate militară cu profil de muncă.

Împotriva  sentinței civile sus-menționate  a declarat recurs Casa

Județeană de Pensii Mureș,  care a motivat, în esență, că a admis cererea

petentului numai pe perioada  cât a efectuat servicii  în cadrul

Direcției Generale a Serviciului Muncii, întrucât perioada efectuată în

unitățile militare nu intră sub incidența Legii nr.309/2002.

Recursul este întemeiat.

Pentru aplicarea unitară a dispozițiilor Legii nr. 309/2002, Arhivele Naționale

au întocmit tabele cu evidența detașamentelor din cadrul Direcției Generale a

Serviciului Muncii care au funcționat  în perioada 1950-1961.

In perioada în care au funcționat  aceste detașamente de muncă, au existat

însă și unități militare aflate  în subordinea Ministerului Apărării

Naționale în care se executau lucrări de șantier, unități militare care

însă  nu fac obiectul Legii nr.309/2002.

Instanța de fond, fără a dispune suplimentarea probelor în temeiul cărora să

stabilească dacă înscrisurile din livretul militar dovedesc că unitatea la care

titularul dreptului a efectuat munca obligatorie face parte din detașamentele

de muncă  din subordinea Direcției Generale a Serviciului Muncii, a

pronunțat o hotărâre, care nu are la bază toate probele necesare

stabilirii  cu exactitate a situației de fapt.

Acest lucru era  absolut necesar să fie stabilit, pentru că legiuitorul a

înțeles ca prin reglementările Legii nr. 309/2002 să se acorde drepturi

compensatorii persoanelor care au efectuat  stagiul militar în

detașamentele de muncă ale Direcției Generale ale Serviciului Muncii în

perioada 1950-1961, deoarece munca efectuată în unitățile militare nu intră sub

incidența Legii nr. 309/1002.

Față de cele ce preced, recursul declarat în cauză a fost admis, a fost casată

sentința  și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.