ÎCCJ, decizie (scj.ro #85559)

Înșelăciune. Cec și bilet la ordin fără acoperire. Încadrare juridică Cuprins pe materii : Drept penal. Partea specială. Infracțiuni contra patrimoniului. Înșelăciunea Indice alfabetic : Drept penal - Înșelăciune - Cec fără acoperire - Bilet la ordin fără acoperire Legea nr. 59/1934, art. 84 alin. (1) pct. 2 C. pen., art. 215 alin. (4), art. 215 alin. (3) 1. Emiterea unui cec, știind că pentru valorificarea lui nu există, la data emiterii, provizia sau acoperirea necesară, constituie infracțiunea prevăzută în art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, afară de cazul în care fapta constituie o infracțiune sancționată cu o pedeapsă mai grea. Această încadrare juridică este incidentă, între altele, când beneficiarul cecului a cunoscut lipsa acoperirii în cont și a acceptat primirea lui în aceste condiții.

Când beneficiarul nu cunoaște această împrejurare, fiind indus în eroare, în scopul ca făptuitorul să obțină un folos material injust, cauzând totodată o pagubă posesorului cecului, fapta constituie infracțiunea de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. (4) C. pen. 2. Emiterea unui bilet la ordin pentru a cărui valorificare la data scadenței nu există acoperirea necesară, nu constituie infracțiune în lipsa unor elemente subiective sau obiective corespunzătoare conținutului constitutiv al unei fapte penale. Când beneficiarul este indus sau menținut în eroare, cu prilejul încheierii sau executării unui contract, prin prezentarea ca fiind adevărat faptul mincinos că există acoperire în cont pentru încasare, în așa fel încât fără această eroare cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul, fapta constituie infracțiunea de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. (3) C. pen.

I.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 338 din 13 decembrie 2004 Prin sentința penală nr. 99 din 21 iunie 2001, Tribunalul Buzău a condamnat pe inculpata P.E., între altele, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții prevăzută în art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Instanța a reținut că, în perioada 1999 - mai 2000 inculpata, administrator al SC „L & J. B.” din Pitești și contabil la SC „Y” Pitești a emis, în mod repetat, 36 bilete la ordin și 36 file cec pentru achitarea unor mărfuri în valoare de 2.691.340.013 și, respectiv, de 3.960.314.635 de lei, deși știa că pentru valorificarea lor nu dispune de provizia necesară în conturile bancare.

Apelul inculpatei a fost admis prin decizia penală nr. 402 din 12 septembrie 2001 a Curții de Apel Galați și s-a redus pedeapsa aplicată de prima instanță. Prin decizia nr. 4342 din 15 octombrie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția penală, recursurile declarate de procuror și de inculpată au fost respinse. Împotriva hotărârilor pronunțate în cauză s-a declarat recurs în anulare, cu motivarea că, în lipsa unor probe din care să rezulte că inculpata a indus în eroare părțile vătămate, emiterea de cecuri fără acoperire constituie infracțiunea prevăzută în art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, iar emiterea biletelor la ordin fără acoperire constituie o faptă cu caracter civil, neconstituind infracțiune.

Examinând cauza în raport cu criticile formulate, se constată următoarele. Potrivit art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, oricine emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient, constituie delict și se pedepsește cu amendă sau închisoare de la 6 luni la un an. Conform art. 215 alin. (4) C. pen., emiterea unui cec, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, în scopul prevăzut în alin. (1) și dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, constituie o formă agravată a infracțiunii de înșelăciune.

Se constată, deci, existența unui concurs de texte sub aspectul elementului material al laturii obiective, și anume emiterea unui cec fără acoperire; ele se diferențiază, însă, prin cerința inexistentă în Legea nr. 59/1934 și prevăzută în art. 215 alin. (4) partea finală, ca fapta să fie comisă în scopul arătat în alin. (1), și anume de a obține pe această cale un folos material injust, și să se fi pricinuit o pagubă posesorului cecului. Ca atare, emiterea unui cec fără să existe la tras disponibilul necesar acoperirii acestuia constituie infracțiunea prevăzută în art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 dacă această situație a fost cunoscută și acceptată de beneficiar, iar când s-a făcut prin inducere în eroare a acestuia, în scopul obținerii unui folos material injust și dacă s-a cauzat beneficiarului o pagubă, fapta constituie infracțiunea de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. (4) C. pen.

Probele administrate în cauză fiind insuficiente pentru clarificarea elementelor sus-menționate, recursul în anulare este fondat sub acest aspect. Cu privire la emiterea biletelor la ordin fără acoperire în cont, se constată că, în cazul în care biletul la ordin nu este emis în condițiile prevăzute în art. 104 pct. 2 din Legea nr. 58/1934, sunt aplicabile dispozițiile acestei legi privitoare la gir, scadență, plată, acțiunea sau executarea cambială, regres în caz de neplată și protest, fapta neconstituind infracțiune, ci se situează în domeniul dreptului civil. În cazul în care, însă, prin emiterea biletului la ordin fără acoperire creditorul este indus în eroare, în scopul obținerii unui folos material injust și dacă s-a cauzat acestuia o pagubă, fapta constituie infracțiunea de înșelăciune în convenții prevăzută în art. 215 alin. (3) C. pen.

Cum din actele cauzei se constată că nici sub acest din urmă aspect situația de fapt nu a fost clarificată, recursul în anulare a fost admis și s-au casat hotărârile atacate cu trimiterea cauzei la prima instanță pentru rejudecare.