ÎCCJ, decizie (scj.ro #85044)

ÎCCJ, decizie (scj.ro #85044) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

interesului public în raporturile de drept administrativ. Excepție de

nelegalitate a prevederilor pct. 20 din Anexa 3 a Ordinului președintelui

ANSVSA  nr. 37/22.02.2005. Excepție admisă.

Constituția

României, art. 30, art. 31, art. 34

Legea nr. 182/2002,

art. 15, art. 33

Cuprins pe materii: Drept administrativ

Indice alfabetic: alimente

ANSVSA

Buletin de

analiză

Dreptul la

ocrotirea sănătății

Dreptul la

informare

Excepție de nelegalitate

Interes

public. preeminență

Interes

privat

Informații secret de serviciu

Sănătate publică

Sunt nelegale

prevederile pct. 20 din Anexa 3 a Ordinului președintelui ANSVSA  nr.

37/22.02.2005 prin care, conținutul buletinelor de analiză, acte de

specialitate ce stau la baza autorizării produselor pentru consumul uman,

au fost incluse, în categoria informațiilor secrete de serviciu.

Potrivit art.

15 lit. e) din Legea nr. 182/2002 informațiile secrete de serviciu sunt

informațiile a căror divulgare este de natură să determine

prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat. Totuși,

potrivit art. 33 din aceeași lege, este interzisă clasificarea ca

secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul

lor, sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra

unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea

eludării legii sau obstrucționarea justiției.

Dat fiind

principiul preeminenței interesului public în raporturile de drept

administrativ, faptul că divulgarea conținutului  buletinelor de

analiză ar putea avea un impact negativ asupra circulației

mărfurilor și asupra relațiilor concurențiale dintre

agenții economici - interes cu caracter particular, subordonat celui

privind sănătatea populației, ce are un caracter public -   nu

poate constitui o justificare suficientă pentru îngrădirea unor

drepturi garantate constituțional precum dreptul la informare, dreptul la

ocrotirea sănătății sau cel la liberă exprimare.

I.C.C.J.,

Secția de contencios administrativ și fiscal,

Decizia nr. 3606 din 27 septembrie 2007

Prin

acțiunea înregistrată la data de 18 octombrie 2006 pe rolul

Tribunalului Bihor, reclamantul AV a chemat în judecată pe pârâtele

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru

Siguranța Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) și Direcția Sanitară

Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bihor (D.S.V.S.A.

Bihor), solicitând instanței să constate nulitatea absolută a

deciziei nr.215 sin 15 noiembrie 2006 prin care, în calitate de funcționar

în cadrul D.S.V.S.A. Bihor, a fost sancționat cu mustrare scrisă

și să le oblige pe pârâte, în solidar, la plata sumei de 10.000 lei

(RON) cu titlu de daune morale.

La

termenul de judecată din 6 martie 2007, reclamantul a invocat

excepția de nelegalitate a pct.20 – Buletinul de analiză din anexa

nr.3 la Ordinul nr.37 din 22 februarie 2005 emis de președintele

A.N.S.V.S.A..

Având

în vedere prevederile art.4 din Legea nr.554/2004, prin încheierea din 17

aprilie 2007, Tribunalul Bihor Oradea – Secția comercială și

contencios administrativ a suspendat judecata cauzei și a sesizat Curtea

de Apel Oradea – Secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal cu soluționarea excepției de

nelegalitate invocată de reclamantul AV.

Prin

sentința civilă nr.103/CA/2007 – P.I. din 4 iunie 2007, Curtea de

Apel Oradea – Secția comercială și de contencios administrativ

și fiscal a admis excepția de nelegalitate invocată de reclamant

și a constatat că sunt nelegale prevederile pct.20 din anexa nr.3 a

Ordinului nr.37 din 22 februarie 2005 emis de președintele A.N.S.V.S.A..

Instanța

de fond a reținut că prin prevederile ce fac obiectul excepției

de nelegalitate, au fost incluse în categoria informațiilor secrete de

serviciu buletinele de analiză cu excepția celor efectuate pe baza

probelor prelevate de la păsări de pe platforma Codlea, din

municipiul București, precum și a celor prelevate de Laboratorul

Comunitar de referință pentru Gripa Aviară de la Wezbridge, care

se comunică din oficiu.

Constatând

nelegalitatea dispozițiilor respective, instanța de fond a

reținut că buletinul de analiză este un act științific

întocmit de autoritatea publică sau care rezultă din activitatea

autorităților pârâte și care stă la baza măsurilor luate

în domeniul sănătății publice, astfel că includerea

buletinelor de analiză în categoria informațiilor clasificate

contravine următoarelor dispoziții:

-art.31

alin.(2) și art.34 din Constituție;

-art.2

lit.b) – care definește informația publică – art.5 alin.(1) –

care enumeră informațiile a căror comunicare este obligatorie –

art.12, art.13 și art.15 alin.(1) – care garantează accesul

mijloacelor de informare în masă la informații de interes public –

din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes

public;

-art.15

– care definește noțiunea de secret de serviciu – și art.33 –

care interzice clasificarea ca secrete de serviciu a anumitor informații –

din Legea nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate;

-art.2

alin.(2) – care prevede scopul asistenței de sănătate

publică – și art.3 – care instituie obligația

autorităților publice în privința protecției

sănătății publice – din Legea nr.95/2006 privind reforma în

domeniul sănătății.

Împotriva

sentinței civile nr.103/CA/2007 – P.I. din 4 iunie 2007 a Curții de

Apel Oradea – Secția comercială și de contencios administrativ

și fiscal au declarat recurs pârâta Autoritatea Națională

Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și

de Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor Bihor.

Autoritatea

Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor a arătat că funcțiile și atribuțiile sale

sunt prevăzute în art.2 și 3 din HG nr.130/2006, iar pentru

realizarea obiectivului ocrotirii sănătății publice nu este

necesar ca buletinele de analiză să fie făcute publice, existând

acte normative care stabilesc măsurile ce trebuie luate și

sancțiunile care se aplică în cazul încălcării

dispozițiilor legale.

Cu privire la nelegalitatea

considerentului reținut  de instanța de fond, legat de

inexistența unor prejudicii pe care divulgarea conținutului

buletinului de analiză le-ar putea provoca autorităților publice

emitente ori peroanelor de drept privat care comercializează produse

alimentare, recurenta-pârâtă a arătat că în realitate buletinul

de analiză stă la baza  certificării produsului, iar divulgarea

conținutului acestuia ar putea influența circulația mărfurilor

și relațiile concurențiale dintre agenții economici.

Recurenta pârâtă a

precizat că buletinul de analiză exprimă rezultatul la un moment

dat, dar este posibil ca în urma unor analize complexe să nu se confirme

boala, astfel încât divulgarea conținutului buletinului de analiză ar

putea produce prejudicii persoanelor juridice de drept privat, prin blocarea

activității acestora.

Tocmai de aceea, în

calitatea sa de autoritate de reglementare în domeniul sanitar-veterinar, a

apreciat că până la conformarea suspiciunii de boală și

declanșarea planului strategic de măsuri, a apreciat că

buletinele de analiză nu trebuie făcute publice, pentru a se evita

pierderile materiale și crearea unei stări de panică în rândul

populației.

Recurenta-pârâtă

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor Bihor a criticat sentința pentru nelegalitate și

netemeinicie, arătând că buletinele de analiză stau la baza

certificării produsului și că până la momentul

confirmării suspiciunii de  boală și declanșarea planului

strategic de  măsuri, conținutul  lor trebuie să

rămână  secret. În caz contrar, a arătat recurenta-pârâtă,

dacă suspiciunea de boală este infirmată, imaginea și

credibilitatea producătorului respectiv ar fi  grav afectate și s-ar

crea nejustificat o stare de panică în rândul populației.

Recursurile nu sunt

fondate.

Curtea de apel a fost

învestită cu soluționarea excepției de nelegalitate a

prevederilor punctului 20 din anexa 3 a Ordinului nr.37/22.02.2005 emis de

Președintele ANSVSA , prevederi care includ  în categoria

informațiilor secrete de serviciu buletinele de analiză, cu

excepția buletinelor de analiză efectuate pe baza probelor prelevate

de la păsări, de pe platforma Codlea din municipiul București,

precum și a celor  prelevate de Laboratorul Comunitar de

Referință pentru Gripa Aviară de la Wezbridge, care se

comunică din oficiu.

Lista informațiilor

secrete de serviciu a fost aprobată prin art.3 al ordinului, în temeiul

Legii nr.182/2002 privind protecția  informațiilor clasificate.

Informațiile secrete

de serviciu sunt definite de art.15 lit.e) din Legea nr.182/2002 ca fiind

informațiile a căror divulgare este de natură să determine

prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat.

Art.33 al aceleiași

legi interzice însă în mod expres clasificarea ca secret de serviciu a informațiilor

care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să asigure

informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau

personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau

obstrucționarea justiției.

Această

interdicție constituie o garanție a respectării principiului

prevăzut în art.3 al Legii nr.182/2002, potrivit căruia nicio

dispoziție a acestei legi nu va putea fi interpretată în sensul

limitării accesului la informațiile de interes public sau al

ignorării Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor

Omului a pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte,

referitoare la dreptul de a primi și răspândi informații.

Din această

perspectivă, Curtea constată că dreptul la informație este

inclus în categoria drepturilor și libertăților fundamentale

prevăzute de Capitolul II din Constituția României, fiind

reglementat  de art.31, care consacră dreptul persoanei de a avea acces

neîngrădit la  orice informație de interes public și

obligația corelativă a autorităților publice de a asigura

informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice

și asupra problemelor de interes personal.

Cum dreptul la ocrotirea

sănătății este, de asemenea, garantat prin art.34 din

Constituție, nu se poate spune că informațiile privind

conținutul buletinelor de analiză, act de specialitate ce stă la

baza autorizării produselor pentru   consumul uman, nu ar constitui o

informație de interes public în sensul art.3 și 33 din Legea

nr.182/2002, așa cum încearcă să demonstreze recurentele.

Specificul raporturilor de

drept administrativ, caracterizate prin preeminența interesului public,

impune ca în conduita autorităților publice să se asigure un

just echilibru între interesul  public pe care autoritatea publică este

obligată să-l ocrotească în limitele competenței conferite

de lege, pe de o parte, și dreptul subiectelor sau interesul legitim

privat căruia i s-ar putea aduce atingere, pe de altă parte.

Or, Autoritatea

Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța

Alimentelor și structura sa deconcentrată la nivelul județului

Bihor au tocmai obligația de a apăra sănătatea animalelor,

protecția animalelor, prevenirea transmiterea de boli de la animale la om,

siguranța alimentelor de origine animală destinate consumului  uman

(art.6

1

din OG nr.42/2006, art.2,3 din HG nr.130/2006).

Date fiind

consecințele grave pe care circulația și utilizarea unor produse

alimentare  necorespunzătoare le-ar putea avea asupra

sănătății populației, nu se poate reține că

potențialul impact pe care divulgarea buletinelor de analiză l-ar

produce asupra circulației mărfurilor și asupra relațiilor

concurențiale dintre agenții economici ar justifica o îngrădire

a dreptului la informație și la liberă exprimare în

condițiile art.53 alin. (2) din Constituție.

Admițând excepția

de nelegalitate cu care a fost învestită, instanța de fond a

interpretat și aplicat corect prevederile legale menționate,

ținând seama de principiul ierarhiei forței juridice a actelor

normative, consacrat de art.1 alin.5 din Constituția României și de

art.4 alin.3 din Legea nr.24/2000, privind normele de  tehnică

legislație pentru elaborarea actelor normative.

În consecință, Înalta Curte a respins

recursul ca nefondat, menținând ca legală și temeinică

sentința atacată.