ÎCCJ, decizie (scj.ro #85424)

Salarii. Legislația plății salariilor, în cadrul unui organ local al administrației de stat, în baza unei hotărâri a consiliului local, coinfirmată în cadrul unui control judecătoresc, și în baza unei ordonanțe de urgență a guvernului, declarată neconstituțională Nu există culpă pentru plata salariului, numai pentru motivul că s-a constatat a fi neconstituțională Ordonanța de urgență a Guvernului nr.22/1997, dacă Hotărârea Consiliului Local, prin care s-au stabilit salariile, conform Ordonanței, s-a confirmat prin hotărâre judecătorească, intrată în puterea lucrului judecat. Decizia nr.272 din 29 ianuarie 2002 Colegiul jurisdicțional, al Camerei de Conturi Sibiu, sesizat de organele Curții a obligat pe C.D.

și D.V. din cadrul Consiliului Local al Municipiului Sibiu să plătească solidar Consiliului 242.410.232 lei, reprezentând pagubă cauzată prin efectuarea de plăți salariale nelegale. Prin decizia nr.168 din 6 aprilie 2000, Curtea de Conturi Secția jurisdicțională a admis recursurile declarate de C.D. și D.V. și a înlăturat obligarea acestora de a plăti către Consiliul Local al Municipiului Sibiu suma de 242.410.232 lei și a dobânzilor aferente, reținând că nu au culpă pentru plata salariilor, considerate ca fiind necuvenite de către organele Curții de Conturi. Împotriva acestei decizii, procurorul general financiar de pe lângă Curtea de Conturi, a formulat recurs în anulare susținând că C.D. și D.V.

au culpă pentru că au făcut plăți salariale nelegale în perioada 8 iunie – 15 iulie 1998, după data publicării în Monitorul Oficial din 8 iunie 1998 a Deciziei nr.83/1998 a Curții Constituționale prin care s-a declarat neconstituțională Ordonanța de urgență a Guvernului nr.22/1997, care a stat la baza stabilirii salariilor. Curtea de Conturi, în compunerea prevăzută de art.56 din Legea nr.94/1992, prin decizia nr.107 din 8 noiembrie 2000, a admis recursul în anulare jurisdicțional, a modificat decizia nr.168 din 6 aprilie 2000, respingând recursurile jurisdicționale declarate de C.D. și D.V., pentru motivul invocat de procurorul general financiar. Împotriva acestei decizii au declarat recurs C.D.

și D.V. susținân, în esență, că nu au culpă, deoarece plata salariilor s-a făcut în temeiul unei hotărâri a Consiliului Local, nerevocată sau anulată. Recursurile sunt fondate. Plățile, cu titlu de salariu, au fost făcute în temeiul Hotărârii nr.169/1997 a Consiliului Local al Municipiului Sibiu, adopttă în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.22/1997 în vigoare la data adoptării hotărârii. Decizia atacată se fondează în principal pe argumentul declarării neconstituționale a Ordonanței de urgență a Gvernului nr.22/1997 prin Decizia Curții Constituăționale. Dar, această hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Sibiu a fost supusă controlului de legalitate judecătoresc, iar Tribunalul Sibiu, prin sentința civilă nr.193/E din 10 martie 1998, rămasă definitivă și irevocabilă, a constatat că este legală și temeinică.

Or, dacă Hotărârea nr.169/1997, care a stat la baza plății salariilor, nu a fost revocată sau anulată, ci , dimpotrivă a fost confirmată de o instanță judecătorească, se reține că, pentru stabilirea lipsei culpei celor care au făcut plăți, este nerelevantă împrejurarea că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.22/1997 este neconstituțională, conform Deciziei nr.83/1998 a Curții Constituționale. Pentru aceste motive, se reține că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru angajarea răspunderii civile delicutale a numiților C.D. și D.V. S-au admis recursurile, s-a casat decizia atacată și s-a respins recursul în anulare jurisdicțional declarat de procurorul general financiar.