ÎCCJ, decizie (scj.ro #85353)

T.V.A.

Cerere de restituire a taxei în perioada de aplicare a O.U.G. nr.17/2000 în

cazul construcțiilor de locuințe, extinderea, consolidarea și reabilitarea

locuințelor existente

T.V.A. se

restituie în situațiile la care se referă art.5 din Legea nr.145/1999 pentru

modificarea și completarea Legii locuinței nr.114/1996 și în condițiile

prevăzute în art.17 și 18 ale O.U.G. nr.17/2000, cu precizările din Ordinul

nr.1026/2000 al ministrului finanțelor publice

(Secția de contencios administrativ,

decizia nr.1459 din 8 aprilie 2003)

Reclamantul

F.V. a chemat în judecată Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța,

Administrația Financiară și Trezoreria Municipiului Constanța, solicitând

anularea Deciziei nr.12 din 26 februarie 2001, prin care i-a fost respinsă

contestația formulată împotriva procesului verbal nr.50984 din 25 ianuarie 2001

privitoare la respingerea cererii de restituire a TVA în sumă de 267.182.609 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul arată că și-a construit o locuință nouă în

Constanța, Str. Ștefan cel Mare nr.123, pentru care trebuia să beneficieze de

cota zero de TVA, potrivit dispozițiilor O.U.G. nr.17/2000 privind TVA.

Curtea de Apel Constanța, Secția contencios administrativ, prin sentința civilă

nr.14 din 15 februarie 2002, a admis în parte acțiunea, a anulat actul

administrativ contestat și a obligat pârâtele la plata sumei de 444.009.465 lei

cu titlu de TVA, la  267.182.609 lei reactualizată la rata inflației,

pentru perioada 20 ianuarie 2001 -  20 decembrie 2001.

Au declarat recurs pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța și

Administrația Finanțelor Publice a  municipiului  Constanța.

Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța susține, în esență că

reclamantul nu are dreptul la rambursarea TVA întrucât nu este înregistrat ca

plătitor de TVA.

Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Constanța critică soluția

instanței privind capătul de cerere referitor la rambursarea sumei de

267.182.609 lei cu titlu de TVA, reactualizată cu rata inflației, care nu putea

fi admis pe calea unei acțiuni în contencios administrativ, ci numai pe calea

dreptului comun.

Ambele recursuri sunt fondate.

Potrivit dispozițiilor art.17 B lit. „n” din O.U.G. nr.17/2000 benficiază de

cota zero de TVA  construcția de locuințe, extinderea, consolidarea și

reabilitarea locuinței existente.

Prevederile art.5 din Legea nr.145 din 27 iulie 1999 pentru modificarea și

completarea Legii locuinței nr.114/1996 stipulează că: „sunt scutite de TVA, cu

drept de  deducere a acesteia, construcția de locuințe, consolidarea și

reabilitarea locuințelor existente, realizate în condițiile alin.1 și 2 al

legii, ale art.6 și 7, art.20, 50, 55, 62 și art.63 precum și ...”.

Prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.1026 din 12 iulie 2000 privind

aplicarea cotei zero a TVA pentru construcții, extinderea, consolidarea și reabilitarea

locuințelor, în alin.2 al art.1 s-a precizat că se acordă cota zero TVA,

construcțiilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a)sunt prevăzute  în autorizația eliberată în condițiile Legii nr.50/1991,

republicată;

b)sunt executate de  persoane fizice și/sau juridice autorizate, cu

respectarea reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor.

Potrivit art.2 alin.2 al ordinului menționat, cererile de restituire a TVA se

vor depune la organul fiscal teritorial,  la care sunt înregistrate ca

plătitoare de taxe și impozite până la data de 31 decembrie  a anului

următor celui în care s-au finalizat lucrările.

Conform art.18 al O.U.G. nr.17/2000 contribuabilii  înregistrați ca plătitor

de TVA au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor și  serviciilor

achiziționate.

În cazul în speță, reclamantul-intimat F.V. nu a fost înregistrat ca plătitor

de TVA la organul fiscal și nu a atașat la cererea de rambursare a TVA

documentația prevăzută de  art.2 alin.2 din Ordinul Ministerului

Finanțelor nr.1026/2000 și anume:

-contractul cu  unitatea prestatoare de servicii care a efectuat

lucrările;

-copie de pe certificatul de înregistrare  ca plătitor de TVA a unității

prestatoare;

-copii de pe facturile fiscale  pentru lucrările facturate, atât cu TVA,

cât și fără  TVA.

Facturile anexate de reclamant la cererea de restituire se referă exclusiv la

cumpărarea de mărfuri de la agenții economici care comercializează materiale de

construcții.

De asemenea, reclamantul nu a prezentat la  dosarul cauzei situații sau

devize de lucrări, întocmite de unități  prestatoare de servicii care să

facă obiectul verificării de către organele fiscale conform art.2 alin.3 din

Ordinul Ministerului Finanțelor nr.1026/2000.

Având în vedere considerentele mai sus expuse, s-au admis recursurile și s-a

modificat hotărârea atacată în sensul respingerii acțiunii.