ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.05.2012

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3401/2012

HOTĂRÂRE
17.05.2012
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3401/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra

cauzei de față, constată următoarele:

Prin

Decizia civilă nr. 59

/

A din 12 mai 2011, Curtea de Apel

Pitești, secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, minori și de

familie, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de reclamanta C.A. și de

pârâta C.D. împotriva Sentinței civile nr. 198 din 22 septembrie 2010,

pronunțată de Tribunalul Argeș, reținând, în esență, următoarele:

Din

probele administrate a rezultat că suprafața de 280 mp nu poate fi restituită

întrucât pe ea se află amplasată o construcție definitivă din beton armat ce nu

poate fi demontată, astfel că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 10

alin. (2) din Legea nr. 10/2001.

Critica

pârâtei referitoare la împrejurarea că reclamantei i s-a reconstituit dreptul

de proprietate pe întreg imobilul, fiind inclus în titlul de proprietate nr.

X/2003 nu a fost primită, motivat de faptul că, prin Decizia civilă nr.

982/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că terenul solicitat în

speța de față nu face parte din suprafața de 3,40 ha validată conform Legii nr.

18/1991.

Pârâta

nu are titlu de proprietate pe terenul în litigiu, adeverințele invocate de

aceasta neputând fi asimilate unui titlu de proprietate în înțelesul Legii nr.

10/2001.

În

mod corect instanța s-a pronunțat asupra refuzului de soluționare a notificării

formulată de reclamantă, având în vedere Decizia nr. 20/2007 pronunțată de

Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii.

Împotriva

acestei decizii, a declarat recurs, în termen legal, pârâta, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei atacate, iar, pe fond, respingerea

cererii intimatei-reclamante.

În

motivarea criticilor, întemeiate, în mod formal, pe dispozițiile art. 304 pct.

9 C. proc. civ., s-a invocat faptul că hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea

greșită a legii, întrucât pentru terenul pe care se află construcția de 280 mp

deține acte de proprietate. Comisia locală de fond funciar Suseni a emis titlu

de proprietate reclamantei pentru toată suprafața pentru care a fost

îndreptățită, astfel că nu se mai poate reconstitui pentru aceasta un alt drept

de proprietate pe un teren ce nu-i mai aparținea.

În

ședința publică din 17 mai 2012, instanța, ex officio, a pus în discuția

părților nulitatea recursului declarat de pârâtă, din perspectiva

imposibilității încadrării criticilor în motivele de nelegalitate reglementate

în mod limitativ de dispozițiile art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ.

Deliberând

cu prioritate asupra nulității recursului, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit

art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va

cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se

întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar, potrivit art. 306 alin. (3) C.

proc. civ., indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea

recursului, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor în unul dintre

motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Per

a contrario, dacă dezvoltarea motivelor de recurs nu face posibilă încadrarea

lor în unul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute expres și exhaustiv de

art. 304 C. proc. civ., sancțiunea care intervine este nulitatea recursului.

În

speță, nu numai că recurenta nu s-a conformat exigențelor art. 302 alin. (1)

lit. c) C. proc. civ., neindicând, decât formal, motivele de nelegalitate

prevăzute de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., pe care își întemeiază recursul,

dar nu a formulat nici critici care să poată fi încadrate, din oficiu, în

vreunul dintre cazurile de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc.

civ.

Astfel,

în cuprinsul cererii de recurs deduse judecății nu se regăsesc veritabile

critici ale deciziei pronunțate în apel, care face obiectul recursului, ceea ce

ar fi presupus indicarea punctuală, de către recurent, a motivelor de

nelegalitate, prin raportare la soluția pronunțată în apel și la argumentele

folosite de instanță, în fundamentarea acesteia.

Modalitatea

de motivare a recursului adoptată de către recurentă constă, practic, într-o

înșiruire de afirmații, care, nefiind structurate din punct de vedere juridic,

sunt imposibil de încadrat în vreunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute

de art. 304 C. proc. civ., pentru exercitarea controlului judiciar în recurs.

Cererea

de recurs care a învestit Înalta Curte cuprinde numai simple afirmații cu

privire la faptul că, pentru terenul pe care se află construcția de 280 mp,

pârâta deține acte de proprietate. Comisia locală de fond funciar Suseni a emis

titlu de proprietate reclamantei pentru toată suprafața pentru care a fost

îndreptățită, astfel că nu se mai poate reconstitui pentru aceasta un alt drept

de proprietate pe un teren ce nu-i mai aparținea.

Or,

condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea

greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de

nelegalitate limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Având

în vedere că recursul nu poate fi analizat în afara cadrului restrictiv al art.

304 C. proc. civ., iar pârâta nu a formulat critici care să poată fi

circumscrise acestui cadru legal și că nu se pot decela motive de ordine

publică, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează să

constate nulitatea recursului declarat, conform art. 302

1

alin. (1)

lit. c) C. proc. civ. coroborat cu art. 306 alin. (3) C. proc. civ.

Văzând

și culpa procesuală a pârâtei, în temeiul dispozițiilor art. 274 C. proc. civ.,

Înalta Curte va obliga recurenta la plata către intimată a sumei de 1.500 RON,

cu titlu de cheltuieli de judecată.

E

Constată

nul recursul declarat de pârâta C.D. împotriva Deciziei civile nr. 59

/

A din 12

mai 2011 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de

familie.

Obligă

pârâta la plata a 1.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către

reclamanta C.A.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 17 mai 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-05-17
1,00
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3401/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 59 A din 12 mai 2011, Curtea de Apel Pitești, secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, minori și de familie, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de
ÎCCJ 2011-02-17
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1374/2011
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: 1. Hotărârea instanței de apel Prin decizia nr. 118/ A din 14 octombrie 2009, Curtea de Apel Pitești, secția civilă, conflicte de muncă ș
ÎCCJ 2012-10-31
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6621/2012
legii speciale doar pentru suprafața de 250 mp și construcțiile demolate în suprafață de 101,23 mp. În plus, s-a reținut că în temeiul Legii nr. 18/1991, autoarea reclamantului, S.F. a fost validată pe raza comunei Bradu cu suprafața de 2,3
ÎCCJ 2011-03-31
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3019/2011
probele administrate, respectiv raportul de expertiză topografică, rezultă că suprafața de teren de 153 m.p., reprezentând diferența până la 320 m.p., este liber de construcții sau alte detalii de sistematizare, fiind posibilă restituirea l
ÎCCJ 2012-10-15
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6224/2012
ntei a fost expropriat cu suprafața de 450 m.p. și construcții în suprafață de 94,98 m.p., însă notificatoarea a solicitat doar 84,98 m.p. din construcții, pentru care s-a și emis dispoziția din 14 februarie 2008, iar în cadrul prezentei co
Sursă