ÎCCJ, decizie (scj.ro #85317)

Impozit pe profit și TVA. Stabilirea obligațiilor în relațiile contractuale cu o firmă străină pe baza cursului schimbului valutar. Cazul fluctuației cursului valutar Faptul că, după mult timp, banca competentă transmite unalt curs al schimbului valutar, decât acela confirmat nițial și de Banca Națională a României, nu este de natură să determine aprecierea că declarația vamală ar cuprinde date inexacte, că valoarea declarată ar fi incorectă și deci, ar angaja răspunderea unității plătitoare a impozitului pe profit și a TVA.

Secția de contencios administrativ, decizia nr.429 din 4 februarie 2003 Reclamantele SNTc „R” SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Vămilor și Direcția Regională Vamală Interjudețeană Galați: -suspendarea executării deciziei nr.182 din 25 februarie 2002 emisă de primul pârât; -anularea sus-menționatei decizii, a procesului verbal de control nr.220/891 din 28 ianuarie 2002 întocmit de ultima pârâtă, ca și a proceselor-verbale nr.3835 din 14 februarie 2002 și nr.4903 din 28 februarie 2002 prin care s-au calculat majorări de întârziere și penalități la sumele stabilite prin procesul verbal de control.

În motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că, în mod nelegal pârâtele au stabilit și menținut în sarcina sa, prin actele atacate, obligația de plată a unei diferențe de impozit pe profit și TVA în sumă de 10.558.156.753 lei, precum și a 16.841.529.337 lei majorări de întârziere aferente TVA.S-a precizat că impunerea provine dintr-o diferență de curs de schimb valutar între moneda coreeană KRW și leul românesc. Astfel, urmare derulării unui proiect de modificare a telecomunicațiilor în județul Buzău, rezultat al unor înțelegeri guvernamentale româno-coreene, s-au derulat un număr de 89 de importuri definitive de echipamente de telecomunicații de la firma din Republica Coreea, cu plata în moneda coreeană KRW.

Întrucât această monedă nu era inclusă în lista cursurilor de referință publicate de B.N.R., în vederea stabilirii valorii în vamă a mărfurilor importate, s-a determinat cursul de schimb KRW/LEU utilizând cursul de schimb KRW/USD transmis de Banc Post SA și cursul de schimb ROL/USD comunicat de B.N.R., aferent datelor la care s-au realizat importurile.La controlul efectuat, organele vamale au reținut că valoarea în vamă a mărfurilor a fost eronat stabilită prin metoda sus menționată și au calculat în sarcina sa obligațiile fiscale contestate. Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr.483 din 8 mai 2002, a admis acțiunea, reținând că reclamanta a folosit cotația comunicată oficial de bănci autorizate, modificarea ulterioară a poziției celor două bănci nefiindu-i imputabilă societății.

Împotriva sentinței au declarat recurs, Ministerul Finanțelor Publice, și Direcția Generală a Vămilor. În susținerea recursurilor, pârâții au învederat, în esență, nelegalitatea sentinței, instanța încălcând dispozițiile art.3 lit.s din Legea nr.141/1997 privind Codul vamal al României și ale art.40 din Hotărârea Guvernului nr.626/1997 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României. Recursurile sunt nefondate. Instanța de fond nu a încălcat dispozițiile Codului vamal și nici pe cele ale Regulamentului de aplicare a acestuia. Completând declarația vamală, societatea intimată reclamantă și-a asumat responsabilitatea pentru corecta declarare a valorii în vamă, însoțind-o de documentele justificative cerute de lege.

Ea a utilizat, pentru completarea declarației vamale și stabilirea valorii mărfii în vamă, relațiile comunicate de către Banc Post SA printr-o adresă din 16 martie 1999, care stabilea o paritate de 1690 KRW pentru 1 USD. Faptul că, la doi ani după aceea, prin adresa nr.501/50 dn 9 ianuarie 2002 aceeași bancă transmite o altă cotație KRW/USD, respectiv 1200 KRW pentru 1 USD, confirmată de B.N.R. la un moment dat, nu este de natură să determine aprecierea că declarația vamală ar cuprinde date inexacte și că valoarea declarată în vamă s-ar fi stabilit incorect. Banca Națională a României a avut - față de problema cotației monedei coreene în raport cu ROL și USD - o poziție evazivă. Astfel, în adresa nr.V/8629 din 2 decembrie 2002, B.N.R.

preciza că nu-și poate exprima punctul de vedere cu privire la modul în care Banc Post SA a determinat cursul USD/KRW „acesteia revenindu-i întreaga răspundere pentru datele comunicate clienților săi și pentru sursele utlizate”. Prin urmare, datele comunicate în prima adresă de către Banc Post SA nu puteau fi cenzurate de societatea intimată care le-a utilizat ca relații oficiale transmise de o instituție competentă. Revenirea ulterioară asupra acestor relații nu numai că nu îi este imputabilă intimatei, dar nici nu se pot reține ca fiind corecte datele din a doua adresă, întrucât nu există nici un criteriu legal, obiectiv de apreciere a acestora. Așadar, în mod corect a reținut prima instanță că nu se poate angaja răspunderea reclamantei urmare unor fluctuații de cotații valutare comunicate la interval de timp de aceeași instituție bancară.

Nu poate fi reținut ca fondat nici motivul de casare privind invocarea unor motive străine de natura pricinii în considerentele sentinței. Este de necontestat că, în conformitate cu dispozițiile art.61 alin.3 din Legea nr.141/1997, autoritatea vamală poate lua măsuri de completare a taxelor vamale în cazul în care constată că, datorită unor date cuprinse în declarația vamală, s-au încălcat reglementările legale. Apreciind că datele comunicate prima dată de bancă și folosite la completarea declarației vamale sunt mai veridice decât cele ulterioare și că aceasta nu puteau reveni asupra afirmațiilor dovedite, instanța nu a reținut un motiv străin de natura pricinii, întrucât tocmai corectitudinea acestor relații e în discuție.

Având în vedere că instanța de fond a pronunțat o soluție reținând exact situația de fapt dedusă judecății și aplicând corect dispozițiile legale incidente, sentința se privește ca legală și temeinică, recursurile s-au respins ca nefondate.