ÎCCJ, decizie (scj.ro #85320)

Act al Consiliului Concurenței de stabilire

a taxei de autorizare a concentrării economice

Taxa de

autorizare a concentrării economice, în sensul art.68 lit.b din Legea

nr.21/1996 referitoare la societățile de asigurare se stabilește în funcție de

cifra de afaceri care cuprinde toate sumele primelor primite sau de primit

conform contractelor de asigurare încheiate de societăți sau în contul lor,

inclusiv primele cedate reasiguraților, din care se scad obligațiile privind

fondul de protejare a asiguraților. Termenul de „prime” se referă nu numai la

noile contracte de asigurare, ci și la primele aferente contractelor încheiate

în anii anteriori, care rămân valabile

.

Secția

de contencios administrativ, decizia nr.569 din 12 februarie 2003

Reclamanta S.C.„E.B.V.” a chemat în judecată Consiliul Concurenței,

solicitând anularea deciziei nr.146 din 24 aprilie 2002 prin care s-a dispus

recalcularea taxei de autorizare a concentrării economice de la 175.291.783 lei

la 345.659.222 lei, diferența nefiind datorată.

În motivarea cererii, reclamanta a învederat că, inițial, prin decizia nr.90

din 22 martie 2002 taxa de autorizare a fost stabilită la suma de 175.291.783

lei, în funcție de cifra de  afaceri realizată de „I.R.I.C.” S.A.,

societate controlată ca urmare a concentrării economice.

Ulterior, cuantumul taxei a fost recalculat, prin nerespectarea criteriilor

legale aplicabile cu privire la calculul cifrei de afaceri prevăzute de Legea

nr.21/1996 și de  Instrucțiunile emise de Consiliul Concurenței.

Astfel, a menționat reclamanta, pârâta trebuia să aprecieze asupra

oportunității recalculării taxei numai în considerarea primelor brute încasate

și nu a cifrei de afaceri contabile.

Prin sentința civilă nr.712 din 27 iunie 2002, Curtea de Apel București –

Secția contencios administrativ  a respins acțiunea ca neîntemeiată,

reținând că din   bilanțul contabil   pe anul 2001 a

rezultat  valoarea cifrei de afaceri de cca. 349 miliarde lei, ceea ce a

impus recalcularea  taxei de autorizare.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta  susținând că greșit

instanța nu a ținut cont de  actele prezentate pârâtei, conform

prevederilor Regulamentului Consiliului Concurenței, privind autorizarea

concentrărilor economice din 14 aprilie 1997.

În nota remisă pârâtei s-a menționat cifra de afaceri determinată în

înțelesul art.68 lit.b din Legea nr.21/1996 referitor la societățile de

asigurare, iar nu cea prevăzută de art.67 din  lege pentru celelalte

societăți comerciale.

Reclamanta a invocat, de asemenea, nelegalitatea calculului taxei de

autorizare stabilită de pârâtă prin  decizia nr.146/2002. Potrivit

normelor legale în vigoare, se poate proceda la recalcularea taxei doar în

considerarea primelor brute emise, primite sau de primit, care au fost de

170.778.038.185 lei și nu în raport de cifra de  afaceri contabilă de

348.779.029.069 lei.

Așadar pârâta nu a avut în vedere singurul criteriu legal pentru calcularea

taxei, valoarea primelor brute comunicată de societate preliminar emiterii

celor două decizii, valoare sensibil asemănătoare, astfel încât actul

administrativ emis sub nr.146 din 24 aprilie 2002 este  netemeinic și

nelegal.

Recursul este nefondat.

Prin decizia nr.90 din 22 martie 2002, pârâtul, autorizând  concentrarea

economică, a stabilit o taxă de autorizare de 175.291.783 lei, rezervându-și

dreptul de a o recalcula, după depunerea situației financiare simplificate a

societății, la 31 decembrie 2001.

Ulterior, prin decizia nr.146 din 24 aprilie  2002, Consiliul

Concurenței, având în vedere cifra de afaceri realizată la 31 decembrie 2001 de

„I.RI.C.”SA, de 345.659.222.000 lei, a recalculat taxa de autorizare la

345.659.222 lei.

Pârâtul a determinat cifra de afaceri prin scăderea din totalul primelor brute

emise, primite sau de primit, a sumelor virate la fondul de protejare a

asiguraților.

Instanța de  fond a reținut în mod justificat că pârâtul a procedat

corect, calculând cifra de afaceri conform art.68 lit.b din Legea nr.21/1996 și

a pct.5.3 din Instrucțiunile Consiliului Concurenței.

Astfel, pentru societățile de  asigurare, cifra de afaceri este suma

primelor brute emise, care vor  include toate sumele primite sau de primit

conform  contractelor de asigurări încheiate de societăți sau în contul

lor, inclusiv primele cedate  reasigurătorilor, din care se scad

obligațiile privind fondul de protejare a asiguraților. În acest sens, termenul

de prime se referă  nu numai la noile contracte  de  asigurare,

ci și la primele aferente contractelor încheiate în anii anteriori, care rămân

valabile.

Susținerea recurentei în sensul că nu au fost respectate prevederile

art.68 lit.b din Legea  concurenței și instrucțiunile privind calculul

cifrei de afaceri în  cazurile de  comportament  anticoncurențial

nu poate fi primită,  pârâtul  emițând decizia nr.146/2002 cu

respectarea dispozițiilor invocate.

Nici critica privind nelegalitatea calculului taxei de autorizare nu este

întemeiată, pârâtul aplicând textele legale în materie prin includerea și a

valorii primelor cedate reasigurătorilor la stabilirea  cifrei de afaceri.

În raport de cele expuse, recursul a fost respins ca nefondat.